Page 85 - 1961-09

\VvV „ PROLETAR! DIN TOATE ŢARIEE, UNfTI-VAl
Anul XIII. Nr. 2099
Pentru dezvoltarea economică
şi social-culturală
a regiunii şi oraşului Iaşi
Expunerea tovarăşului Gheorghe
la adunarea activului de partid din regiunea laşi
După cum s-a anunţat, în ziua de 22 septembrie, la înche­
ierea vizitei în regiunea laşi, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-
Dej a făcut o expunere în faţa activului de partid cu privire
Ia problemele dezvoltării economice şi social-cuiturale a regiu­
nii iaşi.
Publicăm mai jos textul expunerii.
Tovarăşi,
Problema dezvoltării econo­
mice a regiunii Iaşi formează de
mai multă vreme obiectul preo­
cupărilor partidului şi statului
nostru.
Potrivit indicaţiilor conducerii
de partid. Comitetul de Stat al
Planificării, ministerele şi insti­
tuţiile centrale interesate, in
colaborare cu organele locale de
Realizări de seamă în radicares
midfifaferală a regiunii Saşi
Este cunoscut că în anii regi­
mului democrat-popular au fost
depuse mari eforturi şi au fost
obţinute rezultate îmbucurătoa­
re In ridicarea multilaterală a
regiunii Iaşi.
Au fost puse bazele dezvol­
tării industriei în regiune, au
fost lărgite şi modernizate în ­
treprinderile existente şi s-au
creat noi întreprinderi cu un
înalt nivel de tehnicitate, ca fa ­
brica de rulmenţi de la Bîrlad,
fabrica de antibiotice, de mobi­
lă, întreprinderile industriei ali­
mentare, textile j Întreprinderi
ale industriei locale. Ca rezultat,
producţia globală industrială a
regiunii a crescut în ultimii 10
ani de aproape 5 ori.
Extinderea reţelei de căi fera­
te, modernizarea de drumuri,
sporirea mijloacelor de trans­
port, racordarea oraşelor Iaşi,
'Birlad şi Paşcani la sistemul
energetic naţional, asigurarea
alimentării cu apă au creat con­
diţii tot mai bune pentru dez­
voltarea economică a regiunii.
In ce priveşte agricultura,
cooperativizarea este in linii
generale încheiată, în uneie ra­
ioane colectivizarea aflîndu-se în
stadii înaintate : in raionul Bîr- 300 la sută.
¦iad gospodăriile agricole colec­ In centrul universitar Iaşi tilaje de înaltă tehnicitate, în prevăzute va spori considerabil
tive deţin 87 la sută din to ta ­ funcţionează şase instituţii de cea mai mare parte automa­
lul suprafeţei cooperativizabile, învăţămint superior, numărul tizată, această uzină va apro­
în raionul Huşi — 66 la sută, studenţilor fiind acum de viziona cu produsele sale întrea- *
in raionul Vaslui — 64 la sută 2,5 ori mai mare decit in a- ga economie a ţării.
Este în continuă lărgire baza
tehnică a agriculturii care dis­
pune acum de peste 2.600 de
tractoare-mai mult de jumătate viaţă şi studii ale studenţilor ie­ lua sarcinile de producţie ale
din numărul total al tractoarelor
din vechea Romînie — precum
şi de alte maşini agricole. Au
crescut producţia agricolă glo­
bală şi marfă, cit şi participa­
rea regiunii la formarea fondu­
lui central la griu, porumb,
floarea-soarelui, sfeclă de za­
hăr si alte produse.
Ca urmare a măsurilor luate
de partid şi guvern pentru ri­
dicarea nivelului de trai al oa­
menilor muncii a crescut pute­
rea de cumpărare a populaţiei
din regiunea Iaşi — ceea ce se
reflectă in sporirea de peste trei
ori in ultimii zece ani a desfa­
cerilor de mărfuri cu amănun­
tul prin comerţul socialist.
In ce priveşte fondul locativ
al oraşelor regiunii şi în spe­
cial al laşului este cunoscută
tuturor moştenirea grea pe ca­
re am primit-o de la trecut.
In afara citorva edificii — în­
deosebi instituţii administrative
şi culturale — şi a unui număr
de case mai arătoase aparţinînd
reprezentanţilor claselor avute,
cea mai mare parte a fondu­
lui locativ al oraşului Iaşi era
constituită dintr-o aglomerare
de căsuţe sărăcăcioase şi boj-
Creşterea industriei în regiune
Potrivit Directivelor Congre­
sului al III-lea al partidului şi
ţinînd seama, în studiul între­
prins, de caracteristicile şi po­
sibilităţile regiunii, de criteriile nerală în dezvoltarea regiunii
eficienţei economice, partidul şi
guvernul apreciază că In pre­
zent a devenit posibil şi nece­
sar să se imprime un ritm mai
accentuat construcţiei economi­
ce şi social-cuiturale in regiu­
nea Iaşi.
Duminică 24 septembrie 1961
partid şi de stat, au lucrat timp
de peste doi ani la elaborarea
unei schiţe care să stabilească
profilul cel mai potrivit şi per­
spectivele reconstrucţiei econo­
mice şi social-cuiturale a regiu­
nii şi oraşului Iaşi. Prevederile
cuprinse in acest studiu fac
parte integrantă din programul
general de dezvoltare a econo­
miei naţionale.
deuci insalubre degradate. Ori­
cine poate înţelege că lichida­
rea acestei stări de lucruri nu
poate fi realizată dintr-odată,
ci numai în mod treptat, pe
măsura creşterii forţei econo­
mice a statului.
Pentru dezvoltarea fondului
locativ, în oraşele regiunii laşi
s-au depus eforturi însemnate,
dîndu-se în folosinţă, in peri­
oada 1958 — semestrul I 1961,
o suprafaţă locativă de aproape
190.000 m.p. Cu toate acestea,
rezultatele obţinute trebuie con­
siderate numai ca uri început,
care va fi continuat într-un ritm
din ce în ce mai accentuat pe
baza creşterii resurselor econo­
miei naţionale şi in conformitate
cu un plan de sistematizare ce
va fi aprobat de partid şi gu­
vern.
In ce priveşte învăţământul, au
fost construite 380 de şcoli:
numărul elevilor din şcolile de
cultură generală reprezintă 180
la sută faţă de 1938, iar al ce­
lor din învăţămîntul tehnic,
profesional şi pedagogic — peste
nul 1938. Au fost construite că­
mine şi cantine moderne — s-au
schimbat radical condiţiile de
şeni. care dispun în prezent de atelierelor „Griviţa Roşie“ din
peste 6.000 locuri în cămine şi Bucureşti, iar din 1965 vor tre­
peste 3.000 locuri In cantine,
faţă de cca. 480 locuri în că­
mine şi 300 locuri în cantine
înainte de război.
Au fost date în funcţiune aşeză­ finală de 34.000 tone pe an —
minte ştiinţifice şi cultural-ar-
tistice : filiala Academiei R P.R. producţie actuală de asemenea
cu un număr de institute între
care Institutul de cercetări chi­
mice ,,Petru Poni“, Opera de
Stat, Filarmonica, teatre, sute
de cămine culturale, numeroase
cinematografe în mediul urban
şi rural.
Au fost extinse şi reorganizate
unităţile spitaliceşti, din regiu­ Bîrlad.
ne, a crescut de peste două ori
numărul paturilor de spital, in
sectorul ocrotirii sănătăţii se
constată o scădere a mortalită­
ţii de la peste 25 la mie în
J938, la 8 la mie în 1960.
Eforturile făcute de stat pen­
tru ridicarea economică şi so
eial-culturală a regiunii Iaşi îşi prevăzute a fi amplasate în acest
găsesc expresia în volumul ri­
dicat al investiţiilor care în pe­ precum şi o importantă reţea
rioada 1951-1960 au totalizat a-
proape 3 miliarde 800 milioane
lei.
In cele ce urmează vă voi pre­
zenta pe scurt concluziile la ca­
re a ajuns conducerea partidu­
lui in ce priveşte orientarea ge­
laşi şi principalele obiective ce
urmează să fie realizate.
Pentru sporirea potenţialului
economic al regiunii şi creşte­
rea forţelor de producţie este
necesară dezvoltarea în conti­
nuare a industriei, prin constru­
Uniunea Sovietică
gga ?rs?gs^:»3gaQa
irea de noi întreprinderi şi prin
reprofilarea şi lărgirea celor e-
xistente. Aceasta va duce la o-
cuparea în mai mare măsură a
forţei de muncă, la creşterea
numerică a clasei muncitoare,
la ridicarea calificării tehnico-
profesionaie a oamenilor mun­
cii.
In aceiaşi timp trebuie asi­
gurat un puternic avint al agri­
culturii prin dezvoltarea intensi­
vă a tuturor ramurilor ei — şi în
special a culturii cerealelor, po-
miculturii, viticulturii, creşterii
animalelor — pentru care există
in regiune condiţii deosebit de
favorabile şi însemnate rezerve
încă nevalorificate. Din preve­
derile studiului întocmit rezul­
tă că şi pe viitor agricultura îşi
păstrează rolul precumpănitor în
profilul economic şi în structura
producţiei globale a regiunii.
In ceea ce priveşte industria,
în afara unui număr de 9 uni­
tăţi noi de interes republican,
stabilite anterior a fi construite
în regiunea Iaşi, studiul întoc­
mit în conformitate cu sarci
nile planului economic de şase
ani prevede să se mai amplase­
ze încă 17 uzine şi fabrici. Se
vor crea în regiune ramuri in­
dustriale noi : siderurgia, con­
strucţia de utilaj chimic, indus­
tria de mase plastice şi altele.
Cel mai important obiectiv in­
dustrial prevăzut a fi construit
şi care urmează să fie pus în
funcţiune începînd cu 1963 va fi
o uzină metalurgică, în oraşul
Iaşi, cu trei secţii: ţevi sudate,
cu o producţie de 125.000 tone
pe an; profile îndoite din tablă
— 60.000 tone pe an; laminor de
benzi la rece — 60.000 tone pe
an. In viitor capacitatea uzi­
nei va putea fi mărită de 2-3
ori, în conformitate cu studiile
ce se vor elabora în cadrul pro­
gramului economic de perspec­
tivă pină in 1980. Dotată cu u-
Se vor reprofila şi lărgi ate­
lierele de reparat material ru­
lant „Ilie Pintilie“. Ele vor pre­
ce ia producţia de utilaje pen­
tru industria chimică, a celu­
lozei şi hirtiei. cu o capacitate
volum ce depăşeşte întreaga
utilaj a ţării. încă de la sfirşitul
anului 1961 va începe construc­
ţia unei hale noi pentru a crea
condiţiile necesare trecerii la
profilul arătat.
Tot pină în 1965 îşi va dubla
producţia fabrica de rulmenţi
Se va construi o centrală e-
lectrică de termoficare în ora­
şul Iaşi, cu o putere instalată
de 36 — 50 Mw, destinată să a-
limenteze cu energie electrică
şi termică, sub formă de aburi
şi apă fierbinte, unităţile indus­
triale existente şi cele ce sînt
oraş în perioada 1960 — 1965,
locală de termoficare urbană.
In industria chimică se va
construi o fabrică de prelucrare
a maselor plastice cu o capaci­
tate de circa 30.000 tone pe an,
cu perspectiva de a ajun­
ge după 1965 pină la 70-
30 mii tone pe an. Este in Skorospelka.
studiu amplasarea în Iaşi a De curând, ei au terminat de cu toate că gospodăriile colec­ 3.000 ha. Organizaţiile de bază treaga cantitate de sămînţă era
unei fabrici de mase plastice recoltat floarea-soarelui care a
— poliesteri şi poliuretani — ne­ fost cultivată pe 5 ha., iar acum
cesare construcţiilor, industrie!
lemnului şi construcţiilor de
maşini. Se va dezvolta produc­
ţia şi vor fi lărgite sortimentele
ia fabrica de antibiotice, urmind
saă se pună un accent deosseeobiiTt « , . ¦ , . „ „
pe producţia de bioslimulatori « S c h i m b u l Q S S a m i n j S S S
pentru sectorul zootehnic.
Va fi construită o nouă sec­
ţie de mobilă curbată de mare
capacitate în cadrul fabricii de
mobilă Iaşi, pusă în funcţiune
Ziua Constifufiei R. P. R,
4 pagini 20 bani
anul trecut şi o fabrică de mo
bilă cu o capacitate de cei pu­
ţin !0 mii garnituri convenţio­
nale pe an in oraşul Vaslui.
Pentru a asigura ritmul ac
centuat şi volumul sporit al con­
strucţiilor prevăzute pentru anii
ce urmează se va construi o
fabrică de materiale de construc­
ţii ceramice şi alta de elemen­
te de construcţie din ciment
întreprinderea „Ţesătura“ Iaşi
va fi completată cu o secţie nouă
la filatura de bumbac : se pre­
vede construirea unei fabrici de
tricotaje de bumbac cu o capa­
citate de producţie de 13 mili­
oane bucăţi pe an, reprezentind
aproximativ jumătate din pro­
ducţia anului 1960 pe ţară.
Totodată. se vor dezvolta
de cca. 3.5 ori actualele capa­
cităţi în industria de confecţii
din regiunea Iaşi. Spre sfirşitul
perioadei planului de 6 ani va
începe construirea unei ţesăto­
rii cie fire sintetice şi artificiale sultaţii muncitorilor forestieri şi au
cu o capacitate de 6 milioane
m.p. pe an şi construcţia unei
întreprinderi de încălţăminte do
cauciuc, care urmează să pro­
ducă anual 4 milioane perechi
încălţăminte şi 2.400 tone talpă.
Anul viitor va intra în func­
ţiune fabrica de extracţie şi ra ­
finare a uleiului, actualmente în
construcţie, cu o capacitate de
prelucrare de 120.000 tone se­
minţe de floarea-soarelui anual.
In industria alimentară se vor
mai construi trei fabrici de pro­
duse lactate, secţii de lapte
pasteurizat, de unt şi de brin-
zeturi, un abator cu secţie de
preparate de carne, o fabrică
de pline, o fabrică de paste făi­
noase şi biscuiţi, un centru de
condiţionare şi îmbuteliere a vi­
nului, trei centre de vinificare
şi altele.
Ir. afara unităţilor industria­
le enumerate pină acum s-a dat
sarcina de a se studia în conti­
nuare posibilităţile amplasării
în regiune şi a altor întreprin­
deri.
Prin realizarea obiectivelor
(Coniinuare în pag. 4-a)
Să punem bază trainică, viitoarei recolte
Rezultate pe măsura
preocupărilor
Colectiviştii din satul Reciu.
raionul Sebeş, s-au convins din
proprie experienţă că numai
atunci cind îşi lucrează pămîn-
tul. aşa cum o cere ştiinţa agro­
tehnică, obţin recolte sporite la
hectar. De aceea, şi în toamna
aceasta ei s-au preocupat îndea­
proape de pregătirea terenului
ce urmează a fi însămînţat cu
griu şi orz, de îngrăşarea lui cu
îngrăşăminte organice, de con­
diţionarea şi tratarea întregii
cantităţi de seminţe din soiurile
cele mai valoroase. Pină în pre­
zent colectiviştii din Reciu au
executat cu ajutorul tractoare­
lor S.M.T. arături pe 70 ha. din
suprafaţa Ce urmează să fie în-
săminţată cu griu şi au trans­
portat în cîmp peste 200 tone
gunoi de grajd (cea mai mare
parte fiind încorporat în sol
odată cu arătura). Concomitent,
membrii acestei gospodării au
condiţionat 31 tone sămânţă din
soiul Ponca, urmind ca în aceste
zile să ridice de la baza de re­
cepţie o însemnată cantitate de
sămînţă din soiurile Bezostaia şi
execută recoltarea cartofilor de
toamnă.
Condiţionarea şi
aiestra- şoara anevoios
Din cele constatate, rezultă
că acţiunea de condiţionare a
a lansat cu succes
0 nouă rachetă Se împlinesc astăzi nouă ani aiii elaborat de cel de-al III-lea
de cinci Marea Adunare Naţio­ Congres al P.M.R. — vom pro­
nală, cxprimîntl voinţa întregu­ duce în mai puţin de 40 de zile
purtătoare în regiunea lui nostru popor a votat Consti­ atît cît se producea în întreg anul
centrală a Oceanului tuţia Iî. P. R. — legea marilor 1938. Faţă de anul 1933, consi­
Pacific drepturi şi libertăţi din Româ­ derat ca an de vîrf în regimul
nia democrat-populară. Consti­ trecut, industria siderurgică a
tuţia, ca lege fundamentală a crescut de 7 ori, cea a construc­
MOSCOVA 23 (Agerpres). ţării, este expresia năzuinţelor ţiilor de maşini de 10 ori, se
profunde ale întregului nostru produc azi cu de 2,4 ori mai
TASS transmite ; multe ţesături, de 4 ori mai mult
popor, ea exprimă în modul cel zahăr, de 6.G ori mai mult ulei.
La 21 septembrie 1961 în mai convingător superioritatea
Uniunea Sovietică a fost lan­ de netăgăduit a orînduirii noas­ Agricultura dispune de 43.000
sată cu succes o nouă rachetă tractoare faţă de 4.050 cite erau
purtătoare în regiunea centra­ tre socialiste faţă de aşa-zisa în 1938. Numai în anul 19G0 şi-
lă a Oceanului Pacific. au petrecut concediul de odih­
democraţie burgheză. nă sau au beneficiat de trata
Prin lansarea rachetei-purtă- Constituţia ţărilor capitaliste
reprezintă interesele de clasă ale
toare s-a urmărit verificarea si­ capitaliştilor ; ea încearcă să mente în staţiuni balneo-clima-
guranţei şi a preciziei sistemu­ mascheze caracterul reacţionar
lui de dirijare, precum şi a in­ şi antiuman al orînduirii capi­ terice aproape 600.000 cetăţeni.
teracţiunii dintre complexul au­ Salariul real a! oamenilor mun­
taliste. O astfel de constituţie cii a crescut faţă de 1055 pină
tomatizat pentru măsurători şi era şi în ţara noastră în anii in 1960 cu 47 Ia sută. Tu perioa-;
mijloacele de telecomunicaţii, în regimului de cruntă asuprire da 1956-1900 s-au dat în folo­
vederea plasării pe orbită pc burghezo-moşierească. sinţa oamenilor muncii aproape
viitor de nave cosmice satelit. 100.000 apartamente.
Astăzi. Constituţia ţării noas­
Ultima treaptă a rachetei, tre este o expresie vie a intere­ Toate acestea sînt succese de
adaptată pentru străbaterea pă­ selor poporului muncitor, a m a­ necontestat. Mîndru de aceste
selor celor mai largi de oameni realizări, poporul nostru, dornic
turilor dense ale atmosferei a ai muncii. In ea sînt înscrise cu­ să traducă în viaţă vastul pro­
gram elaborat de cel de-al 111-
atins suprafaţa oceanului la lo­ ceririle pe care le-au înfăptuit lea Congres al P.M.R. îşi con
sacră întreaga putere de muncă,
cul stabilit dinainte, cu o mare oamenii muncii în anii libertă­ talentul şi priceperea, luptei
ţii şi prosperităţii patriei noas­
precizie. pentru desăvîrşirea construcţiei
Lansarea de rachete-purtătoa- tre socialiste. socialiste în ţara noastră, pentru
Făurită pe baza noilor rela­
re în regiunea anunţată dina­ victoria păcii în lume.
inte va continua în conformi­ ţii sociale constituite în ţara
tate cu planul prevăzut. noastră, Constituţia asigură cele Puterea, care în ţara noastră
mai largi şi democratice drep­ aparţine celor ce muncesc de la
oraşe şi sate, se exercită prin
turi : dreptul la muncă, la în­ Marea Adunare Naţională şi
sfaturile populare. Cu fiecare
Caravană sanitară văţătură, egalitatea în drepturi an aceste organe au cîştigat o
a femeii eu bărbatul, libertatea vastă experienţă. Mase tot mai
euvîntului. largi de oameni ai muncii p a r­
printre forestieri Ca stat al oamenilor muncii ticipă cu însufleţire Ia munca
obştească, dovedind o forţă de
In raionul Haţeg a fost constituită de la oraşe şi sate — aşa cum nesecat în domeniul activităţii
economice, de stat şi social-cui­
cu ocazia săptămâni Crucii roşii o ca­ arată primul articol al Constitu­ turale.
ravană sanitară care să viziteze loca­ ţiei — Republica Populară Ro- Constituţia ţării noastre ex­
primă fidel năzuinţele de pace
lităţile de munte îndepărtate, unde lu­ mînă s-a consolidat şi se con ále poporului, hotărârea lui de
solidează neîncetat. Urmînd a contribui cu toate forţele la
crează şi locuiesc muncitorii forestieri. neabătut calea arătată de P arti­ statornicirea unei păci traini­
Caravana sanitară, în a cărei efec­
dul Muncitoresc Romîn, poporul ce în lumea întreagă.
tiv au fost cuprinşi -1 medici de clilc-
rite specialităţi şi grupa sanitară a a înfăptuit lucruri Ia care altă­ Strâns unit în jurul partidului
dată nici nu putea visa. In aceşti si guvernului poporul esle ferm
circumscripţiei Boşorod, a vizitat lo­ ani s-a format şi dezvoltat o hotărît să apere şi să dezvoife
cuceririle sale, consfinţite dc
calităţile sectorului forestier Boşorod, puternică economie socialistă în
satele Tîrsa şi Luncani. Cu acest pri­ care industria şi agricultura au Constituţia R.P.R.
lej au fost acordate numeroase con­ cunoscut o dezvoltare nemaiîn-
tîlnită.
fost Iutile unele măsuri profilactice.
Producţia industrială globală
din ţara noastră, întrece azi cu
de 5 ori, pe cea realizată în
anul 1938. Peste cinci ani —
Unde mergem azi ? aşa cum prevede planul de G
» La căminele culturale din Is- ds'A*' ci*
croni, Baniţa, Ooroieşti, Gimpa şi
Dilja Mare se va line conferinţa 'Aurelia Hebe-
„'ţările socialiste, de strajă păcii deanu este labo­
şi securităţii popoarelor". După rantă la U.R.U.M.
conferinţă vor fi prezentate pro­ Petroşani. Colec- ţ
grame artistice şi filme. tivul uzinei îi a-
preciază mult
o In sala mare a clubului „Si- munca, deoarece j
derurgistul" din Hunedoara are loc execută analize
o consfătuire a realizatorilor nou­ ele bună calita­
lui film romînesc „Aproape Ce te.
soare“ cu publicul spectator.
La consfătuire participă şi o
parte din actorii ce interpretează
rolurije principale.
o Stadionul din Lupeni va găz­
dui astăzi întilnirea de fotbal dintre
echipele Minerul Lupeni şi Jiul
Petroşani, contînd pentru campio­
natul categoriei A. Meciul va în­
cepe la orele 10,15.
« Uniunea regională a coopera­
tivelor meşteşugăreşti organizează
astăzi la grădina de vară din ora­
şul Deva, o paradă a modei. Vor
fi prezentate modele de confecţii
pentru bărbaţi şi femei realizate in
atelierele cooperativelor meşteşu­
găreşti. Prezentarea va începe la
orele 17.
R A ID U L NO STR U - Mai anevoios se desfăşoară1
această lucrare la G.A.C. din
Unităţile agricole social ist-coopc ratiste din regiunea noastră, îndrumate Şpring, Cărpiniş şi Valea Sîn-
de organele, şi organizaţiile dc partid, sînt în aceste zile preocupate de a gătinului, unde pină la data
lua toate măsurile pentru ca recolta anului viitor să aibă asigurată o cind a fost întreprins raidul,
bază trainică. Astfel, în raioanele Orăştie şi llia organele de partid, ale nu se transportase la cimp nici
staturilor populare şi cele agricole, au îndrumat pe colectivişti şi înto­ măcar o tonă do îngrăşăminte
vărăşiţi să intensifice ritmul acestor pregătiri. Acest fapt a avut o influenţă organice. Este necesar ca şi in
pozitivă asupra mersului lucrărilor, în special în raionul Orăştie. unde aceste unităţi, unde îngrăşarea
la 21 septembrie a.c., gospodării agri cole colective ca acelea din Pricaz, terenului a fost lăsată pe pla­
Beriu, .leiediuţi, Aurel Valicu, Orăştie etc., trecuseră deja la semănatul nul ai doilea, conducerile gos­
orzului şi secarei furajere. podăriilor colective să ia mă­
suri pentru transportarea la
Pentru a cunoaşte stadiul pregâ firilor iu vederea executării însăinîn- cimp a întregii cantităţi de
ţărilor dc toamnă, redacţia ziarului nostru a întreprins un raid în raioa­ gunoi de grajd de care dispun.
nele Alba şi Sebeş. Redăm mai jos ci tava dm constatările de pe teren.
Sarcina principală a
seminţei şi schimbarea ei cu so­ rile gospodăriilor colective din
iuri de înaltă productivitate se Beldiu, Teiuş şi Sibişeni, aceas­ tehnicianului agronom
desfăşoară încă destui dc ane­
voios in gospodăriile colective tă acţiune nici nu se începuse este de a munci
dc pe cuprinsul raionului Alba. aici.
Din cele 2.560 tone, cite tre­ Colectiviştii din Cunţa vor
Pe planul al doilea... Însămînţa în toamna aceasta
buiau condiţionate, pină la 21 192 ha. cu griu şi orz. Cu aju­
septembrie au fost condiţionate In general, transportul şi în­ torul maşinilor S.M.T. ei au
doar 1.119 tone. corporarea în sol a îngrăşămin­ arat circa 72 ha. teren eliberat
telor organice în unităţile agri­ de culturi, au condiţionat 21
La G.A.C. din oraşul Alba Iu- cole socialiste de pe cuprinsul tone sămînţă şi au schimbat alte
lia, din Bei ghin şi Tărtăria, raionului Sebeş se află intr-un 20 tone.
operaţia de condiţionare a se­ stadiu avansat. Din cele 6.150
minţelor se află pe terminate. ha. cite trebuiau îngrăşate cu Totuşi, la Cunţa, lucrările
La Teiuş, Strernţ şi Peţelca gunoi de grajd, pină la 21 sep­ pregătitoare pentru campania
însă, la data amintită mai sus. tembrie se tx-ansportase în cîmp agricolă de toamnă nu se fac
nu era condiţionată nici măcar intr-un ritm susţinut. Pină in
10 la sută din sămînţa necesară, îngrăşăminte naturale pe circa ziua de 21 septembrie din în­
tive din aceste sate dispun de P.M.R. şi cadrele tehnice agri­ tratată cu antimălurice numai
selectoare care pot realiza zil­ cole de ia G.A.C. din Daia, Doş- 6 tone, orzul necesar irisămîn-
nic viteze mari de lucru. tat, Lancrăm şi Pianul de Jos au ţărilor nu se schimbase, iar din
îndrumat pe colectivişti, mobili­ cele 34 ha. planificate a se In-
In raionul Alba se stă şi mai zând toate forţele Ia acţiunea grăşa cu gunoi de grajd, nu se
de fertilizare a terenurilor mai ingrăşaseră decit 5 ha.
rău cu schimbul de sămînţă slab productive pe care se va
însămînţa griu. Astfel, la G.A.C. Vinovat de această stare dc
prin bazele de recepţie. Pină lucruri se face în mare măsură
în ziua de 21 septembrie, aici
nu fuseseră schimbate decit 79 din Daia se îngrăşase cu gunoi tehnicianul agronom Nicolae
tone din 1.563 tone cite erau de grajd 200 ha., la Doşlat 80 Fărcaş. 'Acesta se deplasează
planificate. Datorită negli*jenţei ha., la Pianul de Jos şi Lan­ de cîteva săptămîni la Sebeş
de care au dat dovadă conduce­ crăm cite 130 ha. etc.
(Cmiiiuiare ţn pag, 3-a)