Page 86 - 1961-09

TSTVn *? WRVMIIV SOCIALISMULUI Nr. 2099

Ş T IA Ţ I C Ă «3©

t,• r - ' r * ' i—•/—*f"*11—¦r r-^i—>/—i r
t ...în regiunea
l subtropicală din me omeneşti în­ 3 săptămini (pen­ 1
C China, în locurile tinse. R e c o r d u l tru a da naştere 1
mondial îl deţine la 6-7 pui).
Í înalte se cultivă însă un fluture de
o specie de dovleac mătase din China, ...sub acţiunea
t care trăieşte mai ale cărui aripi în­ razelor solare, in
tinse au o lăţime fiecare an se eva­
Í de 25 cm. porează din rîuri,
Obişnuite, fi m e-kifm iitt t mulţi ani şi ale lacuri, oceane, pes­
Proiecte internaţionale t cărui seminţe ating ...un nor ’de te 380.000 lcilo-
de televiziune t mărimea unui ou greutate mijlGcie
L de raţă ? In India cintăreşte aproape metri cubi dc apă? îl
Ct 300.000 tone ? ...din cauza muş- ^
Bine afs v e n it! funcţionarii care au obligaţia de a legea-i lege t se cultivă o altă
asista la tăierea găinilor. Nici un ţă­ specie de dovleac ...omida de varză caturilor şerpilor ţ
Poate oare un cîine să intre îm­ ran din regiunea Aluso n-are voie să Locuitorii unui cartier din Johan- c ale cărui fructe au poate să transporte veninoşi. în intrea- -j
In legătură cu viitoarele prevede fixarea unei reţele preună cu stăpîuul său într-o cafenea V lăcomească la delicioasa carne de pa­ nesburg au dat în judecată un cetă­ c înfăţişarea unui după ea o greuta­ ga lume mor a-
In Viena, începînd din anul 1862 săre fără prezenţa funcţionarului res­ ţean căruia i s-a năzărit prin minte c şarpe gros, cu o te ce întrece pro- nual a p r o a p e
? Jocuri Olimpice care vor avea de baloane la înălţimea de această problemă a fost rezolvată iu pectiv. Acest lucru se explică prin să crească pe lingă casă şerpi veni­ pria-i greutate de 40.000 de oameni ?
defavoarea patrupedelor: intrarea lor faptul că regiunea Muso este bogată noşi. Locuitorii au invocat o lege in 20-25 de ori? Procentul cel mai
loc la Tokio in anul 1964 20 kilometri. Telesemnalele în cafenea sau în restaurant a fost in­ în smaralde, iar aceste pietre preţioa­ vigoare in Uniunea Sud-Africană, care l lungime de 2,5 m. mare de victime
terzisă categoric. Recent, însă, şeuil se ajută găinilor să mărunţească boa­ interzice creşterea „fiarelor periculoase“ l ...gigantul flutu­ ...perioada de îl dă Asia.
au fost elaborate cîteva pro­ vor fi transmise de la un ba­ poliţiei austriece a adus la cunoştinţă bele înghiţite, iar în stomacul lor pol în raioane dens populate. lotuşi, spre cc rilor ţării noastre gestaţie a mami­
revocarea străvechiului decret. Noile fi găsite adesea sumedenie de sma­ uimirea tuturor, instanţa judecătoreas­ ferelor este foarte
iecte menite să lege printr-o lon ia celălalt şi vor fi re­ dispoziţii nu se referă totuşi, şi la ralde. că s-a pronunţat în favoarea acuza­ diferită ? In timp
cîinii vagabonzi din Viena. tului. Motivul constă în aceea că şer­
reţea de televiziune toate flectate spre Pămînt. Secolele pii nu sînt fiare, ci reptile, iar legea cÍ este fluturele noc­ ce la elefant du­
Funcţionarii şi g ă in ile nu se referă şi la ei... * turn „Ochiul de
continentele globului pămîn- AL PATRULEA **** naufragi i lor rează 600-700 zile ...apa oceanelor
tesc. Conform acestor pro­ Există diferite categorii de luncţio- Cioban conţine circa 8 m i­
Acest proiect este pur ,,pă- nari. lotuşi, o categorie neobişnuită Secolele al XV1-lea şi al XVI 1-lea LrVt păun“ ? El este (pentru a naşte liarde tone aur. 2
pare să fie unică doar în Columbia: pot fi denumite, pe drept cuvînt se­ pe picioroange totuşi pitic lin­ miliarde tone ura-
iecte, locuitorii tuturor ţări­ mîntesc“. Se preconizează ca colele naufragiilor. Astfel, nu de mult, pe un pui), la şobo­
in timpul asanării unei strîinlori au Mersul pe picioroange este cunos­
lor lumii vor putea urmări pe fundul mării să fie întin­ cut tuturor ca o distracţie, poate ti [ gă Orhithoptera lani durează doar

desfăşurarea acestei intîlniri se cabluri de televiziune, prin CL poraisea, un flu­
Ct ture frumos, albas­
mondiale a sportivilor. In cli­ care se va realiza transmite­ tru. parfumat şi niu, precum şi 1
L ale cărui aripi, au
şeul alăturat proiectele (4 la rea telesemnalelor de la un cantităţi uriaşe de -

număr) sint indicate prin ci­ continent la celălalt. fier. aramă, cris- ^

fre. v. ' ,j Indiferent care din cele pa­ L mărimea unei pal­ tal şi zinc ? 1

PRIMUL1 tru proiecte îndrăzneţe va fi JlJ u/ uJwîU J u 1

Este considerat cel mai pro­ realizat, reuşita lui va marca JiJu Ju /i-

miţător proiect. Conform un succes important al ome­

acestui proiect ar urma să nirii pe calea întăririi priete­ Inovaţie în domeniul tăierii
cu gaze
fie lansaţi la înălţime de niei şi colaborării între po­

cîteva mii de kilometri, 12 poare.

sateliţi artificiali ai Pămin-

tului. Ei ar urma să recep­ fost găsite rămăşiţele a 232 de corâim îutilnit la circ, sau la concursuri spor­ Sudarea şi tăierea cu gaze a Colectivul laboratorului pen­
ţioneze de pe Pămîntsem-
< nalele de Televiziune şi să le naufragiate. Majoritatea dintre ele tive. Dar puţini ştiu că în citeva ţâri. metalelor au o importanţă deo­ tru tăierea cu oxigen din cadrul
retransmită pe distanţe de aparţin tocmai acestor secole. După in regiuni mlăştinoase, ele sînt tolo- sebită pentru industrie. In Uniu­ acestui institut a realizat o ino­
cîteva mii de kilometri.
cum afirmă oamenii de ştiinţă, rămă­ site ca mijloc de deplasare. In Franţa, nea Sovietică 300.000 de sudori vaţie importantă in domeniul
AL DOILEA
Conform acestui proiect, şiţele corăbiilor adunate de pe tunelul de exemplu, ciobanii şi-au „pertecţ 10- şi tăietori folosesc suflători cu tăierii eu gaze. Inovaţia constă
trei sateliţi artificiali cu apa- mărilor ajută la reconstituirea vieiu nat“ picioroangele inştalînd pe ele in înlocuirea desenelor, şabloa­
< rntură de transmisie şi re- marine pe fundul mării din acele sursă de energie electrică şi faruri. oxigen. Uşurarea muncii lor nelor şi dispozitivelor de copiat
< cepţie vor fi ridicaţi la inăl- vremuri, precum şi la studierea nive­ Pe timp de ceaţă farurile luminează constituie o preocupare de că­ printr o bandă de magnetofon.
i ţimea de 36 mii de kilometri. lului de dezvoltare al construcţiilor oilor drumul, iar pe şosea ele semna­ petenie a lucrătorilor Institu­
L Viteza lor unghiulară trebuie tului unional de cercetări pen­ In acest scop a fost complet au­
< să fie egală cu viteza de ro- tru sudarea şi tăierea autogenă tomatizată funcţionarea maşi­
5 iaţie a Pămintului. In acest
% fel ei s-ar afla tot timpul de nave şi a cauzelor naufragiului. lează şoferilor: atenţie, turmă de o i! a metalelor. nii pentru tăierea cu gaze şi a
< deasupra aceloraşi puncte ale
i Pămintului. 'Aparatura lor va fost introdus un sistem de co-
recepţiona telesemnalele de
pe Pămînt, le va amplifica mandă-pregram. Aparatul dc
şi le va retransmite în di­
ferite ţări. Aparate originale pentru topografii miniere tăiat cu oxigen funcţionează în
AL TREILEA
¦RC Cel de-al treilea proiect agregat cu un magnetofon, care
transmite comenzi electromag­
r
/ V W V W V UVVVSAAA/VA/VlrfA/” Colectivul Institutului unional puţului. In secţiunea inferioară ce se află sub galerii şi abataje. netice motoarelor.
0 descoperire dc cercetări pentru topografia se află un aparat fotografie care Noul model de compas girosco­
minieră, cu sediul la Leningrad, înregistrează în mod automat pic are avantajul de a fi pro­ La uzina „Avtoghenraş“ se lu­
interesantă realizează aparate originale care crează la construirea prototipu­
înlesnesc munca, adeseori foar­ indicaţiile pendulului. tejat contra exploziilor. Precizia lui noii maşini, pe care colecti­
Omul ele ştiinţă ungur, San- te anevoioasă, a acestor specia­ lui este de 60 de ori mai mare vul uzinei, ajutat de colectivul
Pe un autovehicul special sint decit a unui compas similar fo­ institutului, şi-a propus să-l li­
clor Dekany, a făcut recent o lişti. montate dispozitivele auxiliare vreze în cinstea Congresului al
Astfel, un colectiv al Institu­ — un troliu, un convertizor de losit în navigaţie. x x n -le a al P.C.U.S.
descoperire interesantă în ce curent, un laborator fotografic,

priveşte perceperea culorilor de Siiicalciiu! -™nou material de construcţie tului în frunte cu V. Siniţîn, dispozitivele de comandă. m

către ochiul omului. De la New­ In R.S.S. Estonă s-a obţinut obţinut din nisip şi var. Socie­ candidat în ştiinţe tehnice, a La al doilea model al incli- MORAVURI
pentru prima oară un material tatea franceză de construcţii realizat un inclinometru giros­ nometrului, Ia care lucrează în
ton şi pînă- acum se presupunea de construcţie care concurează „Faurniea“ a -comunicat că copic, aparat care permite să prezent specialiştii, va fi pre­
cu succes cu betonul — silical- analizele efectuate cu acest se controleze cu precizie înclina­ văzută transmiterea datelor ob-
că toate semitonurile cenuşii se material de construcţii au rele­ rea puţurilor care au o adin- ţinuţe la tabloul de comandă
citul. vat înaltele sale calităţi. cime de peste 200 metri. Proto­ Aici, in faţa operatorului, va fi
obţin amestecînd culoarea albă Materialul de construcţie este tipul aparatului, care a fost ex­ instalat un dispozitiv care va
perimentat recent la un zăcă- tipări pe bandă cifrele caracte-
cu cea neagră. In ultimii doi 83S mînt din regiunea anomaliei rizind unghiurile dc înclinaţie
ani s-au obţinut date care pun magnetice de la Kursk, constă ale puţurilor.
V ată m inerală din piatră dintr-un tub cu o lungime de
la îndoială această presupunere. circa 2,5 metri şi un diametru Una din cele mai recente rea­
In oraşul Alma Ata a fost subţiri, care sînt răcite şi ajung de 11,5 cm. Tubul este consti­ lizări ale laboratorului de giros-
T Astfel, San'dor Dekany a do­ dată in exploatare o fabrică de intr-un stelaj special. In felul tuit din trei secţiuni. La prima copie al institutului, condus de
vata minerală obţinută din pia­ acesta se obţine un material secţiune se află giroscopul, c<ve
vedit experimental că imaginea tră. Procesul de fabricare este V. Lavrcv, candidat in ştiinţe
relativ simplu. Piatra fărîmiţa- fibros de culoare cenuşie foarte permite să se stabilească dacă
alb-negru este percepută de ochi tă este topită intr-un cubilou. asemănător cu vata. Ea este fo­ tehnice, o constituie compasul
Vaporii de apă transformă în losită de constructori pentru izo­ direcţia puţului corespunde cu
picături minuscule jetul de ma­ laţii fonice şi termice, la cons­ giroscopic „MBI". Acest aparat
trucţia de locuinţe şi pentru cea prevăzută în proiect. Sub
terial topit, iar picăturile se permite topografilor de mine să
transformă în fire extrem de izolarea conductelor de aburi de giroscop este montat un pendul
la centralele electrice. cu diferite dispozitive care de­ determine cum sint aşezate ga­

851 leriile miniere in raport cu su­

Maşină, fie sorta sa .2 ! $ e t 9i§ C M 9i termină unghiul de înclinaţie al prafaţa minelor, să stabilească

ca un amestec de imagini mul­ La oficiile poştale mobile din şi are o construcţie mai simplă iii! —nou preparat aut!tuberculos
ticolore. Acest lucru se poate gara Sofia a fost instalată o decit acestea, puţind fi folosită
observa, de pildă, atunci cînd maşină de sortat şi lipit scrisori, şi la oficiile poştale mai mici.
inventată de generalul Ivan Maşina poate sorta, lipi şi nu­ La Institutul de Etoxidul.se foloseşte Şi streptomicina. Ei
imaginile albe şi negre se suc­
ced cu mare viteză şi într-o Peicev. măra scrisorile pentru 128 de cercetări ştiinţifice în tratarea diferite- -poate fi. folosit, de NU-ŞI VEDE BÎRNA...
anumită ordine, adică atunci PROFESOARA: — Deci, nc-am înţeles... In ceea ce priveşte
cînd culoarea albă este perce­ Această maşină este semiau­ localităţi. A fost pusă la punct chimico-farmaceutic ior forme de tuber- asemenea. pentru
pută ’de ochi sub formă de stră­ tomată : ea va fi în curind com­ o documentaţie tehnică pentru ţinuta, trebuie să avem gust, sa nu devenim caraghioşi, să nu
plet automatizată. Ea este mai adaptarea maşinii pentru 200 din Uniunea Sovie- cu?0!2(? in COmbina- tratarea bolnavilor ne împopoţonăm ca nişte pa laţe, să fim decenţi...
luciri. Atunci întreaga imagine iică a fost sinteti- , .
apare roşcată, albăstruie sau mică decit maşinile din import de localităţi. Maşina poate sorta, zat un nou prepa- t,e cu principalele care nu suporta alte
lipi şi număra in medie 3.000 de
---------- SE--------— — scrisori pe oră, înlocuind m un­ rat antitubérenlos mijloace antituber- preparate antitu-

ca a trei-patru muncitori. — etoxidul culoase — ftivazida berculoase.

Articulaţii

verzuie, după ordinea în care din material plaslic miraculoasa
se succed strălucirile şi efectul
colorat, avînd loc probabil o La Institîîiul de răşini sinte- Cunoscutul savant siberian ite. Numai microorganismele mentară cu rădăcinoase obiş­
iluzie optică. fice din U.B.S.S. a fost obţinut I. I. Orobinski, a separat din au capacitatea de a sintetiza nuite nu avea nici un efect.
un nou material plastic din ca­
Deocamdată această 'descope­ re se pot fabrica articulaţii şi intestinul porcului o formă vitamina B12- S-au semnalat unele cazuri
rire nu este aplicată în foto­ muşchi artificiali. Datorită nou­
grafia în culori sau televiziunea lui material, se pot efectua o- sui-generis de bacterie — aso- Pentru ridicarea productivi­ în care nutreţobacterina nu
în culori, dar ea dovedeşte că peraţii de grefaj foarte compli­
unele probleme ale opticii vor cate. Din acest material, care to-baeterul — şi a obţinut pen­ tăţii animalelor este necesar să dădea rezultate pozitive. A-
Poartă numele de „nepolivinil- tru prima oară preparatul de­ se îmbogăţească raţia lor de ceasfa se explică printr-o pre­
putea Ii rezolvate nu numai cu formal“, se pot fabrica de ase­ numit „nutreţo-bacterină“. Du­ hrană cu vitamina B12. Aceas­ parare neraţională a prepara­
metode fizice, ci şi cu ajutorul menea esofaguri şi chiar ţesu­ pă cum s-a stabilit în labora­ ta îmbunătăţeşte simţitor a- tului. Temperatura optimă de
fiziologici şi psihologiei. turi pulmonare artificiale.
torul de agro-biologie din No- similarea proteinei de către a- prepararea nutreţobaeterinei
vosibirsk, condus de prof. D. nimale, accelerează creşterea este de 1 37 , în acest caz cultu­

Petrov, doctor în ştiinţe biolo­ lor. Experienţele întreprinse în ra microbia-nă a lui Orobinski
gice, azotobacterul lui Oro­ laboratorul de agrobiologie din se dezvoltă repede şi cea mai
binski îmbogăţeşte nutreţul cu Novosibirsk au arătat că car- mare cantitate de substanţe u-
o substanţă foarte importantă tofii trataţi cu microbul lui tile se acumulează chiar a
— vitamina B!2. Această vita­ Orobinski acumulează după doua zi.
mină are o însemnătate esen­ două zile 150-200 micrograme Laboratorul de agrobiologie
ţială in hrânirea animalelor de vitamină B,2 la un kilogram din Novosibirsk îşi continui
şi a omului, ea contribuind la de greutate brută. După acea lucrările pe acest tărîm. Co­
o asimilare mai completă a tă tratare, cartofii pot rivaliza lectivul laboratorului intenţio­
nează să studieze conţinutul dc
proteinei. Lipsa ei în orga­ cu surse atît de bogate de vi­
nism provoacă o boală gravă tamină cum sînt ficatul şi ri­ vitamină B12 în carne şi în
nichii vitelor cornute mari. lapte obţinute de la animale
— anemia pernicioasă. Au deo­ care au ingerat nutreţobactc-
sebit de mult de suferit de pe Experienţele efectuate timp
urma lipsei de vitamină por­ de trei luni de crescătorii de rină. Produsele alimentare sa­
cinele şi găinile, iar la purcei, animale din sovhozul din Meş- turate cu această vitamină mi­
kove. regiunea Novosibirsk au raculoasă sînt foarte valoroa­
ea inhibează creşterea şi ridică se pentru sănătatea omului.
procentul de mortalitate. arătat că animalele care in- Lucrătorii laboratorului au pus
gerau mitretobacterină în ra-
Cei drept, pentru dezvoltarea tia lor, înregistrau un spor de în studiu selecţia formelor a-

normală a animalelor este ne­ greutate de 285 grame zilnic, meliorate de azotobacter. Ei au
faţă de 200 pentru celelalte a- obţinui forme care cresc bine
m ms m .\ voie de o cantitate neînsemna­ nimale. Acţiunea nutreţobaete- pe cartofii cu un conţinut de
tă de vitamină. Pentru purcei, 3 la sută uree ; acestea des­
Telemetría — un aparat medical creat în R.P. Ungară, care de pildă, la un kilogram de rinei a fost încercată şi la p ur­
permite luarea temperaturii şi măsurarea ritmului cardiac în cei slab dezvoltaţi care în vîrs- compun cu repeziciune ureea şi
timpul lucrului sau în timpul exerciţiilor sportive. In fo to :
noul aparat ce poate fi utilizat ia o distanţă de 2—300 de greutate se cere mimai 0,6 mi- fă de cinci luni nu cintarcan folosesc azotul ei pentru for­
metri depărtare, înregistrează temperatura şi bătăile inimii
unui sportiv în cursă. crogram. Şi totuşi animalele decit 10-15 kg. Substanţa m i­ marea proteinei microbiene.
ingerează adeseori cantităţi in­ raculoasă conţinută în cartofii Aşadar, rezultatele experien­
„contaminaţi“ a înviorat aces­ ţelor învederează marea în ­
suficiente de această substan­ te animale, care au început să semnătate a microbilor lui O-

ţă. Ea lipseşte în mod practic crească repede în greutate, în robinski pentru creşterea pro­ •• NEDUMERIRE:
— O fi fotbalist ?...
în nutreţurile vegetale obişnu- în timp ce alimentarea supli- ducţiei de produse alimentare. ( unor „fotbalişti“).
— Nu !. E semibeat...