Page 87 - 1961-09

Nr. 2099
8 3 3 3i aB t a a ix v j? u *iM U BB gm w a B *ra « ™ iBBaBa ,^ g t:>CT” !alMm>agM,lliPB|S!ali,iBK ^ ntíxmxtxumztwsp » » .w » < i« w g » K » » ’ -
Adunări de dări de seamă si alegeri în organizaţiile de t e a
OTELÂRIILOR — LINGOTIERE
D E CALITATE SUPERIOARĂ!
Turnătoria de lingotiere din Călan
r. te uiui din unităţile tinere din re­
giunea noastră. Abia a împlinit un an
de existenţă. Înzestrată cu agregate
moderne, această secţie a uzinei „Vic­
toria" din Călan este chemată să asi­
gure oţelăriilor utilaje de turnare în
cantităţi mari şi de calitate tot mai bu­
nă. De felul în care munceşte colec­
tivul de aici depind în bună măsură
rczuliatele activităţii oţelurilor din Hu­
nedoara şi Reşiţa — beneficiarii pro­
duselor turnătoriei.
R ezuliafe p ro m iţă to a re
In perioada care a trecut de la in­
trarea în funcţiune, muncitorii, tehni­
cienii şi inginerii de aici au reuşit să
obţină o seamă de succese în îmbună­
tăţirea calităţii producţiei şi in special
in direcţia creşterii durabilităţii lingo-
tierelor.
La lingotierele direct conice, durabi­
litatea. exprimată in număr de lin­
gouri turnate cu o lingotieră, a crescut
in ultima vreme la 78-82 turnări, faţă
de 50-1)0 cit a fost in anul trecut. O
creştere simţitoare a durabilităţii s-a
înregistrat şi la lingotierele invers co­
nice de 3,4 tone (28-30 turnări in pre­
zent, faţă de 18,5 turnări cit a fost
în 1900). A fost de asemenea îmbună­
tăţit aspectul liugotierelor, numărul re­
manierilor scăzînd de la 80 la sută
in anul trecut, la circa 20-25 la sută
in prezent.
Rezultate frumoase s-au obţinut in
unele luni şi în ce priveşte reducerea
rebutului, depăşirea sarcinilor de plan
şi realizarea de economii la preţul de
cost.
Toate acestea dovedesc că la turnă­
toria de lingotiere lucrează un colec­
tiv dornic să contribuie în măsură cit
mai mare la progresul economiei na­
ţionale, dornic să sprijine cit mai sub­
stanţial munca oţelarilor. Turnători ca
Vasile Sima (Bivol), Nicolae Raco-
viceanu, Nicolae Somuţ, Iul iu Kişner,
Lazăr Bogoş şi mulţi alţii, au dovedit
prin fapte că la turnătorie se poate lu­
cra bine, se poate depăşi planul şi da
producţie de bună calitate.
Darea de seamă prezentată în recenta
adunare pentru alegerea noului birou
al organizaţiei de bază din turnătoria
de lingotiere, ca şi discuţiile purtate
pe marginea ei, au arătat pe larg a-
ceste succese. Totodată însă, ca un fapt
demn de remarcat, este şi acela că s-au
scos în evidenţă şi s-au analizat în
mod critic şi autocritic lipsurile ce s-au
manifestat în activitatea colectivului
precum şi cauzele acestor lipsuri.
R ebutul şi cauzele lu i
Intr-adevăr, dacă în ce priveşte spo­
rirea durabilităţii lingotierelor şi îmbu­
nătăţirea aspectului lor s-au făcut pro­
grese însemnate, nu acelaşi lucru se
poate spune referitor la reducerea re­
buturilor. lată şi faptele. In semestrul
I al anului curent, faţă de 2,52 la su­
tă admis, s-a rebutat 4,69 la sută din
întreaga producţie ; în iulie, de aseme­
nea. Luna august a marcat un oare­
care progres faţă de perioadele pre­
cedente, rebutul fiind de 3,47 la sută.
Totodată, în acest an, colectivul sec-
BALUL
— Ţi-ăăuci aminte cum ară­
ta cartierul ăsta acum doi ani ?
Blocurile erau şi atunci termi­
nate, dar printre ele... Ce m a i!
Te-apuca plînsul cină nimereai
pe acolo... Numai centrul era
pus la punct. Şi vezi acum ce
cartier avem... Să-l sorbi din
ochi şi mai mult nu. O bijute­
rie : grădiniţe, solar, copăcei,
flori. bănci pe alei, neon pe
străzi... Dar, s ta i! S-o luăm cu
binişorul. De fapt punerea la
punct a acestor „mărunţişuri“ a
început mai organizat de cinci
cu. balul cela de pomină...
— Ce b a l? !
— Cum, nu ştii ?.!
— Păi...-
— Lee... atunci, ia stai mal
bine colea Ungă mine... doar nu
te-ai osînclit să rămii mereu în
picioare... Eşti în concediu... în ­
tinde mina şi ia o ţigară... No,
ţine şi joc... Şi-acum să-ţi spun
cum a fost... Ştii? Acum doi ani
preşedinte de sfat, aici la oraş,
l-aveam pe Bălu Ianăş. Poate
l-ai uitat, de cină umbli prin
străinătate la tot felul de şcoli
şi excicrsii... Acum e la regiune...
— Nu l-am uitat, îl ştiu... Mi­
ner ! A lucrat înainte de a fi
trimis in munca de partid, tot
la aceeaşi mină, intr-un revir.
cu mine, la un frontal condus
de văru-meu Liţă. L aşa, unul
scurt şi îndesat, negruţ la faţă
şi cam sprincenat, Fain miner
şi iute foc !
— E xact! El e ! Dar s-o luăm
cu binişorul, să vezi cum s-a
intîmplat cu balul acela. In di­
mineaţa cu pricina, veniseră
nişte femei la preşedinte, la
Bălu, cu o chestiune, cică. per­
sonală... Omul nostru avea in
acele zile treburi multe... Se
apropia o sărbătoare... Deşi nu-i
era in fire şi nici. nu se cădea
să amine un lucru de pe o zi
Pe alta, în clipa aceea n-a avut
timp de ele. Le-a spus să vină
ceva mai tîrziu cu „chestiunile
personale“, fiind ocupat de
.,chestiuni colective“. Ţi-ai gă­
1iei a rămas dator patriei cu circa
2.000 tone produse şi a înregistrat,
piuă la 1 august, o pierdere la pre­
ţul de cost de peste 800.000 lei.
Vorbitorii, inclusiv darea de seamă,
au arătat anumite cauze care au pro­
vocat greutăţi mari în munca colecti­
vului. Lipsa unor cadre suficient de
calificate, numărul mare de repere şi
durata scurtă de fabricaţie a unora,
aprovizionarea neritmică şi cu mate­
riale de slabă calitate in anumite pe­
rioade, unele lucrări de investiţii neter­
minate, silit cîţiva din factorii care au
influenţat negativ activitatea colecti­
vului şi au creat greutăţi în procesul
muncii.
S-a insistat insă in mod deosebit a-
snpra cauzelor subiective, care şi-au
avut rădăcinile în concepţia înapoiată
a unor oameni despre muncă, în felul
defectuos in care a lucrat uneori bi­
roul organizaţiei de bază, conducerea
secţiei.
S-a subliniat faptul că biroul orga­
nizaţiei de bază n-a desfăşurat o muncă
colectivă, a tolerat anumite manifes­
tări neprincipiale din partea unor mem­
bri şi candidaţi de partid. Unii membri
de partid, printre care şi tovarăşii
Anton Copeţ, Ignat Teocă. Ioan Cri-
şan II, au privit cu superficialitate sar­
cinile primite, fapt care a făcut ca la
sectorul formare-turnare să sc producă
multe rebuturi.
R espectării disciplinei
m uncii şi teh no lo gice —
to a tă atenţia
In cadrul adunării s-a insistat mult
asupra respectării disciplinei muncii, a
procesului tehnologic. Tovarăşul Aurel
Mitrofan, şeful secţiei, arăta, pe bună
dreptate, că atita timp cit vor fi încăl­
cate prescripţiile tehnologice de fabri­
care a liugotierelor, atita timp cit dis­
ciplina muncii va lăsa de dorit, nu se
va putea obţine o producţie de cali­
tate superioară.
Cu mult simţ critic a fost combă­
tută atitudinea unor membri de partid
ca Oscar Gregor, Toina Morar, Cocoş
Petru, Ioan Moga, Romulus Barbu,
Ioan îlălmagiu, care în loc să consti­
tuie exemple bune pentru întreg co­
lectivul, au avut unele abateri de ia
disciplină. S-a subliniat în cadrul adu­
nării că noul birou va trebui să des­
făşoare o muncă de prevenire a lipsu­
rilor, să creeze o opinie de masă îm­
potriva celor care spre sfirşitul schim­
bului, trag de timp.
Pe bună dreptate tovarăşul Pamfil
Guteanu spunea că una din cauzele sla­
belor rezultate constă în folosirea in­
completă a zilei de muncă de către unii
tovarăşi din secţie.
O altă cauză care a generat multe
rebuturi a fost uerespectarea de către
unii lucrători ai secţiei a procesului
tehnologic. In trimestrul I bunăoară,
din 9 bucăţi lingotiere pentru tablă
46/49 au fost rebutate 7 bucăţi, ma­
joritatea prezentind defecte de turnare.
Rebuturile au aparţinut echipei conduse
de către tov. Petru Iovan. Mai recent,
tov. Ioan Grecii a rebutat 3 poduri
sit-o cu muierile... Parcă a pu­
tut să scape dc ele ! Că hîr, că
mir, că-i laie, că-i bălaie...
„Dacă nu ne primiţi acum
(chiar acum I). mergem, pină la
raion“ — azi sărit care mai de
care...
/ j y ici că l-ai cunoscut pe Ia-
năş, il ştii cum ii... Nu
s-a speriat de gura lor... Ba,
dimpotrivă, l-a veselit povestea.
Intr-o oră-două tot le-ar fi pri­
mit. după. ce-şi termina trebu­
rile mai urgente, dar le-a lăsat
SCHIŢĂ
SATIRICĂ
să se agile. „Dacă-i. aşa — le-a
spus el, hitru — iacă, vă dau
hirtie şi creion... Aşezaţi-vă ici
pe scaun, la masa mea şi des-
tăinuiţi-vă problema aia „per­
sonală“, ce vă frămintă atît...
Trimiteţi-o apoi la ziar. Eu nu
vă opresc“.
redea că o să le facă pe femei
să-l slăbească puţin, să.
îşi vadă de treburi. Ele i-au
luat de bună invitaţia şi. fără
multă codeală, cea mai înţepa­
tă dintre ele, numai ce o vezi
că întinde mina după creion şi
hirtie şi hici una nici. alta, în­
cepu să scrie... Şi scrie, şi scrie...
Vreo oră a tot scris. Intre timp
Belu şi-a rezolvat ce avea de
rezolvat şi pe cind s-a întors
în birou, femeile il aşteptau în
picioare.
— Ei?
— Iacă, am terminat artico­
lul. Nu vă fie cu supărare, am
scris tot, chiar şi despre cum
ne-aţi primit aici..,
„I-auzi şireata ce-a mai scor­
nit !“ — făcu în gînd Ianăş.
Apoi ta re :
— 'Adică cum... şi „despre cum
v-am primit“ ?,
— Păi... aşa ctim a fo s t: că
n-aţi vrut să staţi de vorbă cu
noi, că...
de turnare din cauză că nu a contro­
lat dacă formele sint sau nu uscate.
S arcini de mare
ră s p u n d e re în f a ţ a
noului b iro u
Unii vorbitori, printre care Vasile
Sima (Bivol) şi Lazăr Bogoş, au sub­
liniat cu tărie necesitatea ca noul bi­
rou să desfăşoare o muncă colectivă,
să fie mai consecvent în înfăptuirea
hotărîrilor luate în adunările organiza­
ţiei de bază.
S-a arătat de asemenea că una din
cauzele slabei calităţi a producţiei a
constat şi în faptul că nu toţi oamenii
dispuneau de cunoştinţe profesionale la
nivelul tehnicităţii agregatelor. Ge a
făcut biroul organizaţiei de bază în
faţa acestei situaţii ? A iniţiat deschi­
derea unor cursuri de calificare, a unor
cercuri dc minim tehnic şi lecţii prac­
tice la locurile de muncă. Acesta este
un lucru bun, dar biroul organizaţiei
de partid n-a urmărit felul cum aceste
cursuri se desfăşoară. La cursul de ca­
lificare al preparatorilor de nisip, de
pildă, frecvenţa a fost slabă, ceea ce
a influenţat negativ asupra pregătirii
oamenilor.
Mulţi vorbitori au accentuat asupra
necesităţii ca noul birou să nu negli­
jeze aşa-zisele lucruri mărunte, deoare­
ce ele influenţează mult calitatea mun­
cii. Tovarăşul luliu Kişner, bunăoară,
a arătat că s-ar putea confecţiona pen­
tru lingotierele de serie mare, cutii
de miez metalice în locul celor de lemn
— ceea ce ar duce la evitarea ondu­
lărilor miezurilor. Tovarăşul Nicolae
Racovieeanu insista asupra necesităţii
aprovizionării de urgenţă a turnătoriei
cu bătătoare, bidoane, bidinele ş.a.
S-a subliniat apoi necesitatea ca
fruntaşii întrecerii pe profesii să fie
stimulaţi, iar metodele lor de muncă
să fie larg popularizate şi aplicate.
k L schi, revizorii de ace Gh. }
In concluzie, calitatea încă necores-
punzătoare a produselor fabricate la
turnătoria de lingotiere din Călan !e
datoreşte in mare măsură lipsurilor
manifestate în activitatea biroului or­
ganizaţiei de bază, a conducerii sec­
ţiei. Alta ar fi fost situaţia dacă bi­
roul organizaţiei de bază ar fi desfă­
şurat o muncă susţinută de prevenire
a abaterilor de la disciplina muncii şi
tehnologică, dacă ar fi fost mai mull
preocupate de îmbunătăţirea calităţii
producţiei.
Pentru înlăturarea tuturor lipsurilor
ce au existat şi pentru îmbunătăţirea
continuă a muncii de partid în unita­
tea respectivă, adunarea generală a
cerut biroului organizaţiei de bază nou
ale4- să muncească fără preget pentru
a crea în rîndul oamenilor o largă
opinie in favoarea lucrului de calitate,
să militeze pentru întărirea continuă a
disciplinei muncii şi tehnologice, să des­
făşoare o muncă colectivă, să îndrume
mai îndeaproape conducerea tehnico-
administrativă a secţiei. Rezolvînd
aceste probleme, turnătoria de lingotie­
re va deveni în curînd una din secţi­
ile fruntaşe ale uzinei „Victoria“ din
Călan.
A. JUR CA
— C um ?! Eu... Ia daţi hîr-
tia aia s-o citesc şi eu !
— Nu se poate, e scrisă pen­
tru ziar. Secretul coresponden­
ţei e garantat...
— Bine, am înţeles... Dar să
lăsăm gluma... Despre ce-i vor­
ba ?
— Da’ parcă ziceaţi că sin-
teţi ocupat!
— Păi... aţi văzut...
ină la urmă mai: că ajunse
Ş-S el să se roage de ele. Dar
le-a aflat necazul. S-a văzut ca
acest „necaz“ de fapt nu era
doar „personal“, ci. tot „unul
colectiv“. Veneau din cartierul
cei nou. I-au. arătat cum se pre­
zintă. De departe se vedea o
mindreţe nu alta... De aproape
insă... Ce m a i: gropi, pline de
noroi şi gunoi zăcind in grămezi
in incinta blocurilor, spaţii verzi
neîngrijite, lipsă de becuri pe
străzi, incit noaptea iţi scoteai
ochii...
— Hm ! Aşa-i. cind ai atitea
treburi... mai scapi cite unele
din miini. Ce-i. drept eu ştiam
că partea asta a oraşului este
exemplu în privinţa gospodă­
ririi. Aşa-mi spuneau toţi... Şi
cind te gîndeşti că eu am fost
ales deputat chiar de cetăţenii
din această circumscripţie! Ei
drăcie ! Vasăzică asta-i situa­
ţia ? Stai că o s-o îndreptăm
voi. Ia să cer legătura cu ! G.O.!
'Alo, centrala ? Tovarăşe dragă,
ăă-mi legătura cu tovarăşul
Leznea de la I.G.O. 'Alo, Ioane,
tu eşti ? Ce faci diseară ? Li­
ber? Tocmai bine! Am o sur­
priză pentru tine. Fă-te băiat
frumos, pune-tc la haine de
mire, cravată, pantaloni la dun­
gă, pantofi negri şi, pe la... 8.
după ce se-nserează, să fii aici,
la sfat. Mergem la... cum să-ţi
spun, un fel de bal... Aşa, aşa,
cum ii zici. — la o recepţie.
Cum? Nu, nu... Fără soţie! E
ceva doar între noi, bărbaţii...
'Alo. centrala ? 'Am terminat...
Te rog. tot cu Întreprinderea
de gospodărie orăşenească. Alo !
DRUMUL SOCIALISMULUI
Nici un tren
întîrziat
' r-* m —' /—«f p rn nr
C Pentru a se evita orice -j
L intirziere a trenurilor ce j
L pleacă din staţia C.F.R. Pe- ]
L troşani, sub conducerea or- ţ
L ganizaţiei de partid, con- ]
L ducerea staţiei şi comite- ţţ
L tul sindical au lüat toate }
L măsurile organizatorice în 1
L acest sens. Astfel a existat 1
L o strinsă colaborare între J
L operatorii R. C., R.C.T., re- >
ş vizia de vagoane şi mişca-
r re pentru asigurarea regu- ş
f larităţii circulaţiei tuturor j
^ trenurilor.
Rezultatele nu au întîr- )
ziat să se arate. De la sîir- •)
C şitul lui august şi pînă in •)
t prezent, staţia Petroşani }
L nu a avut nici un tren de }
L călători întîrziat,' iar la j
L marfă s-a realizat un pro- }
L cent de 97,65 la sută, faţa j
L de 96 la sută cit se preve- rj
L de în plan; >1
L In munca pentru circu-: 1
{• laţia fără întîrziere a tre- 1
f nurilor s-au evidenţiat '
g impiegaţii de mişcare Emil j
L Stanca, Teodor Constanţi- ¦}
C nescu, Gheorghe Surciiv ţ)
Suta, Nicolae Botojer, Ilie ~)
[ Pirvu, Traían Dogan, A; }
!ţ Olaru şi Traian Drăghici, ]
f cit şi acarii Nicolae Dra- ^
L gomir, Gigei Istudor, L'. ]
jţ Mainea şi Lucreţia Buz- ]
L 'dug.
L S. BASARAB }
C corespondent v
IN EDITURA TEHNICĂ
MIJRGU MARŢIAN :
LUCRĂRI MINIERE DE
EXPLORARE
Nivel superior, 252 pag., 13,40 lei
In lucrare se tratează în mod
succint şi sistematizat probleme­
le referitoare la proiectarea, exe­
cutarea şi metodica de folosire
şi de documentare a lucrăriior
miniere de explorare. Materia­
lul expus cuprinde noţiunile fun­
damentale privind operaţiile şi
procesele de proiectare .şi de exe­
cutare a lucrărilor miniere de
explorare, arătîndu-se legătura
sfrînsă, permanentă şi justifica­
tă care trebuie să existe între
obiectivele geologice urmărite de
lucrările miniere de explorare şi
mijloacele tehnice de realizare a
acestor obiective.
Toate noţiunile şi problemele
tehnice şi ştiinţifice sînt expuse
clar şi intr-un mod uşor accesi­
bil, textul fiind însoţit de nume­
ri.ase figuri şi formule matema­
tice. .................1' : ’
Lucrarea se adresează ingine­
rilor, geologilor şi tehnicienilor
care activează în domeniul ex­
plorării zăcămintelor de sub­
stanţe minerale utile solide şi în
special acelora care lucrează di­
rect pe şantierele de explorare
sau în exploatările miniere. De
asemenea, lucrarea poate servi
studenţilor de la facultăţile de
geologie tehnică, geologie-geo-
grafie, mine şi electromecanică
minieră.
Tov. intendent Măgureanu ?
Aa... d-ta erai, tov. inginer Stoi­
ca, energeticianul... Foarte bine.
Transmiteţi tov. Măgureanu că
astă seară la 8. împreună cu. in­
ginerul de la drumuri, şi cu şe­
ful secţiei salubritate sinteţi in ­
vitaţi la... o recepţie. Vă aştept
la sfat... Vedeţi să veniţi îmbră­
caţi corespunzător, în haine dc
seară... aşa... mă-nţelegi... Bine,
bine... Vă a ştep t!
f~ jT emeiie care ascultaseră tot
' J ~ ce vorbise Ianăş la telefon
se pare că pricepură ce se punea
la cale că, încet. încet, una cile
una părăsiră biroul preşedinte­
lui, lăsîndu-i la plecare pe
masă, articolul pentru ziar.
...Seara, toţi cei chemaţi erau
in biroul preşedintelui.. Fiecare
îmbrăcase ce-avusese mai bun
in dulap. Directorul I.G.O., in
costum de gabardină. de culoa­
rea afinelor, cu vestă, şi-n pi­
cioare cu pantofi cu virfui as­
cuţit şi talpă subţire; inten­
dentul in costum de aceeaşi cro­
ială. dar de un albastru vioriu
şi pantofi cu virf înalt, bombat.
Pantofi la fel purtau şi. ceilalţi
doi funcţionari de la I.G.O.
Doar la haine difereau, unul
fiind îmbrăcat in camgarn ne­
gru de Timişoara, iar ceilalţi
doi — inginerul, energetician şi
cel de la drumuri — iot in cite
un camgarn. dar cenuşiu, vir-
slrat cu ăunguliţe subţiri, ar­
gintii.
o e-nţelege cu, astfel gătiţi,
nu mică le-a fost mirarea
„invitaţilor“ cind l-au văzut pe
Ianăş echipat... ca de vinătoare
(atît că n-avea urma cu e l! ) :
scurtă şi şapcă de piele, panta­
loni bufanţi, virîţi. in cisme...
— Mi se pare că am sosit
prea. devreme, văd că nu v-aţi
schimbat încă.
— Nu. Dimpotrivă, m-am
schimbat. Chiar, vă aşteptam...
Acesta e costumul meu... „dc
bal“ ! Să nu mai zăbovim !
Şi cu un gest larg îi pofti
după el, făicindu se că nu ob­
servă schimburile lor de priviri.
Să mergem ! Nu-i departe...“.
Cam cu codeală. cu îmbială,
.íüt!?*iwarsr<ítemm
ţţ
Noi blocuri de locuinţe date recent în folosinţă pe Bulevardul Muncii din Capitală.
( Urmare din pag. l-a)
(cu sau fără treburi), ne­
glijează sarcinile care-i re­
vin, iar sfaturile pe care co­
lectiviştii le aşteaptă de !a el,
intîrzie. Tehnicianul agronom
Nicolae Fărcaş nu s-a învredni­
cit nici pină acum să întoc­
mească măcar schiţa de asola-
mente.
Considerăm că este vremea ca
tovarăşul Fărcaş să-şi facă timp
mai mult pentru a Îndruma
activitatea colectiviştilor din
! Cunţa, iar Comitetul executiv al
sfatului popular comunal să a-
nalizeze felul cum tehnicianul
îşi îndeplineşte îndatoririle de
serviciu,
k telor chimice şi livrarea lor uni­
Se constată că in general pre­
gătirile pentru bunul mers al lu­
crărilor din campania agricolă
de toamnă în raioanele Alba şi
Sebeş nu se desfăşoară în mod
satisfăcător. Pină în ziua de 21
septembrie erau pregătite pen­
tru însăminţările de toamnă
3.762 ha. în raionul Alba şi
4.230 ha. in raionul Sebeş. Re­
zultă deci, că in mare măsură
terenul care a fost eliberat s-a
arat şi pregătit pentru însămîn-
ţări. Acesta este un lucru bun.
Există insă lipsuri serioase în
ceea ce priveşte condiţionarea
seminţelor, schimbarea lor la
bazele de recepţie cu soiuri de
înaltă productivitate, tratarea
cu antimălurice şi fertilizarea
solului.
Organizaţiile de bază P.M.R.
din gospodăriile agricole colec­
tive trebuie să îndrume activi­
tatea consiliilor de conducere,
in special la Ciugud. Hăpria,
Oarda de Jos, Teiuş şi Stremţ,
raionul Alba, Spring, Presaca,
cei şase ieşiră unul după altul
in strada principală a oraşului.
Ianăş se interesă curios ele mun­
ca fiecăruia.
— Cum se stă cu gospodări­
rea oraşului ? Serviciul electri­
citate, salubritate, nu întîmpină
greutăţi ? Dar, drumurile... To­
tul e bine ? Frumos ! Sinteui
un oraş model... vasăzică...
Şi nu mai scoase o vorbă apoi.
Cei cinci schimbau mereu in­
tre ei priviri nedumerite. Stră­
bătuseră aproape întreg oraşul
vechi, se apropiau de cel nou,
cu blocurile sale mfndre, impu­
nătoare.
— Oare n-am greşit drumul ?
sy\reşedintele rîse subţire:
ff-S „Nici vorbă ! Pe aici e lo­
cul recepţiei. Acuş începe dan­
sul“. şi, intr-adevăr, curind şt
începu.
Pătrunzind printre blocuri, pe
strada principală, vin luminată.
Ianăş le făcu sem n:
— S-o luăm pe scurtătură, pe
dincoace. Şi arătă spre citeva
străzi lăturalnice.
Leznea de la I G .O . interveni:
— Păi pe acolo e cam...
— Lasă, lasă. că ştiu. avem
doar o gospodărire model, Nu-i
aşa. tovarăşe intendent ? ’
Cel întrebat crezu că-i mai
nimerit să nu răspundă.
Seara era cam întunecoasă.
Stele nu se vedeau. Nori ves­
tind ploaie, le acoperiseră.
/ f \ luară cavi l.a întimplare
v z deci. pe străzile acestea
mărginaşe, luminate cu zgircenie
doar de ferestrele blocurilor.
— Păi pe-aici. o să chiorim,
umblind pe bijbiite ! făcu in­
ginerul energetician.
— Cum aşa ? In rapoarte scria
că e montată doar linia de ilu­
minat, deci drumul e ca ziua...
Sau poate ai uitat astă-seară
să dai dispoziţii să se cupleze
curentul ? ! ?
— Valeu ! se auzi un strigăt,
precedat de-o bufnitură.
— Ce s-a intîmplat ?
— O figură de... b a let: Tânase ta suficient interes, evilindu-s
de la salubritate a nimerit in­
tr-o spărtură a canalului.
— Se poate ? ! Parcă la ser­
viciul salubrităţi se spune că
Ohaba, Cunţa', raionul Sebeş,
pentru ca activitatea colectiviş­
tilor să fie axată în aceste zi­
le spre urgentarea pregătirilor
campaniei de toamnă.
Este necesar ca organele teh­
nice agricole şi brigadierii din
G.A.C. să discute cu colectiviş­
tii care au surplus de gunoi de
grajd, pentru ca acesta să fie
predat gospodăriilor colective
pentru a fi transportat la cîmp,
şi aşezat în platforme în vede­
rea încorporării lui in sol oda­
tă cu arăturile.
In actuala etapă, o sarcină
importantă revine uniunilor ra­
ionale ale cooperativelor de
consum, care au datoria să ur­
genteze , procurarea îngrăşămin­
tăţilor solicitante.
no
T .4 .P .L P E T m
organizează în seara zilei de sîm bătă
30 septem brie 1961, de la orele 20
I • •* " •
\în u rm ă to a re le lo c a lu ri si lo c a lită ţi din Valea J iu lu i:
0 RESTAURANTUL „MINERUL“ PETROŞANI:
° CASA CORULUI LUPtNI
0 RESTAURANTUL 11 „MINERUL“ LUPENI
i ® CANTINA MINIERA DIN URICANl
° RESTAURANTUL 18 „STRAJA" VULCAN
« BUFETUL 23 DIN PETRI LA
I 0 BUFETUL 24 DIN LONEA
Cu această ocazie sc va servi tradiţionala pastrama de ca- *
I>ră cu mămăliguţă şi diferite specialităţi la grătar. Diferite*
surprize vor distra publicul consumator.
Muzică şi dans pînă în zori.
¦¦*»aB©33HEaHBHEHSBBxa»MBivjMaBKBBn»nwir.Bnr5RZHEBrc:3HnBE*n0.nEi3n;!J«KH*iH!JGfiîxapa'C!!ian'W?a
toate merg ca pe roate ! Ori astt
a fost doar o figură... de s til;
Ciţiva riseră acru, scoţîncht-
pe cel in cauză din canal, to
murat.
Puţini paşi mai făcură.
Pleosc, pleosc ! Nimeriseră c\
pantofii cei cu virfui ascuţi
direct intr-o baltă.
— Da. asta cum o fi apăru
tocmai aici ? se auzi vocea in
ginerului de la drumuri şi şo
sele.
— Vi se pare I Nu-i nici-
groapă. Gospodărirea oraşulv
nostru e model doar. zise c
toată seriozitatea Ianăş, trăgin
du-i după el mai departe p
„invitaţii la bal“, prin tont
părţile unde bănuia că mai sin
neorînduieli.
Ora destul de tîrziu cin
C* s-au despărţit. In ce hc
arătau ,.dansatorii“ să nu mc
vorbim. Pantofii, hainele, erau.
deli! ca. după „bal“. De cel
întîmplate n-au suflat însă n
ciunul o iotă — nici măcar ne
vestelor — nici in seara aceec
nici în zilele ce urmară...
Nu se ştie prea în amănun
care au fost ecourile trezite l
sufletul „dansatorilor“ pârtiei
panţi la acest „bal“, destul, c
in zilele următoare de pe... „rin
gul de dans“ ale acelei, seri ci
pomină au fost şterse toate gre
pile. grămezile de gunoi. eU
Iţi. dai seama că de fapt nit
nu se cerca aşa multă treabt
toate fiind lucruri care putea
fi. prevenite la timp dacă exis
astfel „balul“ cu pricina.
— Hm ! Balul s-a arătat c
adevărat un bal de pornim
Acum, nu ştiu : o fi fost, n-o
fost chiar aievea balul neestt
Dar, vorba e că mai sint totu
unii „gospodari“, pe ici pe coh
de felul celor amintiţi, cărori
său, nu le-ar strica din cind i
cind cite o astfel de lecţie.
IRÎMI U STRĂU
pag. 3
m ^ es&mvsBxzv&BBnnm
Trebuie avut in vedere fap­
tul că anul acesta campania de
toamnă se va desfăşura in con­
diţii mai grele decit in anii tre­
cuţi, datorită secetei care Încă
mai persistă. De aceea, este ne­
cesar ca organele şi organiza­
ţiile de partid, comitetele exe­
cutive ale sfaturilor populare,
organele tehnice agricole, îm­
preună cu consiliile de conduce­
re ale gospodăriilor colective, să
ia măsuri de urgentare a tu ­
turor pregătirilor. Ele trebuie
făcute in aşa fel incit la da­
ta începerii rnsămînţărilor, sa
nu rămână nici o palmă de pa-
mint nearată si îngrăşată, iar
întreaga cantitate de săminţă
să fie condiţionată şi tratată
contra dăunătorilor.
MI
W ! U L V SL L ?T"
&
’ ,
?
Vi
j
i
ANUNŢ
INSTITUTUL DE MINE
„GH. G1IEORG1IU "DE,!“
DIN PETROŞANI
primeşte înscrieri pină in
ziua de 27 septembrie in­
clusiv, pentru ai doilea
examen de admitere la Fa­
cultatea de Mine şi Elec­
tromecanică minieră.
Examenul dc admitere
va începe în ziua de 28
septembrie, orele 8 dimi­
neaţa.
y"eiHEMTa enarice
25 ŞI 26 SEPTEMBRIE 1961
DEVA : Libelula : Dr. Soim ;
PETROŞANI : Clinele din mlaş­
tină ; Din nou dimineaţa ; Dama
dc pică : Cielito Lindo : SIME-
R IA : Vaca şi prizonierul ;
BRAD : Garibaldi ; LONEA :
Discipolul, diavolului ; TEIUŞ :
Toată lumea, ciută, ritie şi dan­
sează ; ZLATNA : S.O.S. in Cos­
mos ; HAŢEG: Sfioasa ; ALBA
IULIA : Ursul alb : IntUnire cu
viaţa ; ORAŞTIE : Mici drame :
Duelul: ILIA: Un strigăt in
stradă ; SEBEŞ : Foma Gordeev;
APOLDUL DE SUS: O fereastră
deschisă spre cer.
m m m m r& sm w o
PENTRU 24 ORE
Vreme frumoasă cu cerul mai mult
senin. Temperatura în uşoară creştere,
va fi cuprinsă ziua intre 22 şi 27 grade
iar noaptea intre 6 şi 12 grade. Viului
va sufla potrivit din sectorul sud-est.
PENTRU URMĂTOARELE
3 ZILE
Vreme frumoasă cu temperatura in
uşoară creştere.