Page 88 - 1961-09

pag. 4 DRUMU'f) SOCIALISMULUI Nr. 2099
mmmmm/ammmmmmmmmmmmmmmmm
n«RiM!JtMLi!Ai9MRiimwm*j¦jii « rnmmmmsmmaam—mb mmmim mmmmmmmmmmmmm

Pentru dezvoltarea economice şi social«culturala
a regiunii şi oraşului Iaşi

Expunerea tovarăşului Gheorglie Glieorghiu-D e jadunarea activului de

(Urmare r.n pag. l-a) noilor întreprinderi, producţia stat trebuie să analizeze posibi­ nile, să execute lucrări de îm­ Organele de partid şi de stat muri ale agriculturii, asigura­ care peste 22 de mii salariaţi
industrială în regiunea Iaşi va trebuie să se preocupe cu toată rea cadrelor etc. — trebuie să
potenţialul economic al regiu­ creşte în această perioadă de lităţile regiunii şi să ia măsuri bunătăţiri, astfel ca producţia răspunderea de pregătirea prin se stabilească măsuri concrete in oraşul Iaşi.
nii. iar oraşul Iaşi va deveni un aproximativ 3 ori, cu un rit n politico-organizatorice şi econo­
important centru industrial. mediu anual de cca. 20 la sută, pentru folosirea tuturor resur­ la hectar să crească la cel pu­ cursuri de scurtă durată a ca­ mice, potrivit situaţiei din fie­ Dezvoltarea economică şi so-
Pentru amplasarea judicioasă şi superior celui realizat în ulti­ drelor de conducere pentru care raion, sat şi gospodărie,
economică a obiectivelor din mii 10 ani şi mai înalt decit selor existente, în vederea exe­ ţin 10 mii kg. Pe păşunile de­ G.A.C. — preşedinţi, brigadieri, prevăzîndu-se acţiunile ce vor cial-culturală prevăzută va a-
Iaşi se prevede, conform schi­ socotitori — şi să organizeze în fi întreprinse, termene şi răs­
ţei de sistematizare a oraşului, ritmul mediu de creştere a p ro­ cutării an de an a unui vo­ gradate vor trebui efectuate lu­ timpul iernii cursuri agrozoo­ punderi precise. In acelaşi mod vea ca efect îmbunătăţirea n i­
crearea unei zone industriale, ducţiei globale industriale pe tehnice în vederea ridicării ni­ trebuie desfăşurată activitatea
in care vor fi concentrate noile ţară. lum tot mai mare de lucrări, crări pentru combaterea eroziu­ velului de cunoştinţe a masei de şi în raioane şi în fiecare uni­ velului de trai al oamenilor
unităţi, grupate în jurul centra­ ţărani colectivişti. tate agricolă socialistă. înfăp­
lei electrice şi de termoficare. Ponderea regiunii iaşi în in­ astfel ca acţiunea de combáte­ nii şi reînsămînţarea lor cu muncii. Acest lucru se va reflec­
întreprinderile din zona indus­ dustria ţării va spori de la 2,3 Comitetul regional de partid tuirea măsurilor stabilite tre­
trială vor putea folosi o serie la sută în 1960, la 3,4 la sută în le a eroziunii şi stăvilirea inun­ plante valoroase. a întocmit un plan de măsuri buie urmărită cu perseverenţă ta şi în creşterea volumului des­
de utilităţi si unităţi social-cul- 1965: numărul salariaţilor din privind întreaga activitate de zi de zi.
turale comune. industrie va creşte cu cca. 20 daţiilor să se realizeze mai re­ O acţiune de cea mai mare facerilor de mărfuri prin co­
pede decit era prevăzut. La în­ importanţă pentru creşterea ridicare a agriculturii regiunii. Ţinind seama de profilul eco­
Pentru dezvoltarea industria­ mii, ajungînd la 44 mii. făptuirea acestor sarcini trebuie producţiei la lapte, lină. carne, Acest plan trebuie încă aprofun­ nomiei regiunii, este necesar ca merţul socialist din regiunea
lă a regiunii Iaşi se vor aloca să-şi dea din plin contribuţia este organizarea pe scară largă dat şi concretizat corespunză­ organele de partid şi de stat să
în perioada 1960-1965 fonduri Pentru a asigura realizarea specialiştii, care să fie mobilizaţi a selecţiei animalelor şi încru­ tor cu cele arătate aici, insistîn- repartizeze pentru ridicarea Iaşi, care urmează să fie de două
de investiţii în valoare de 2-2,11 obiectivelor industriale si re­ să lucreze pe teren, să stabileas­ cişarea raselor locale cu 1 rase agriculturii cadre de partid şi
miliarde lei. construcţia oraşului Iaşi se în­ că măsurile cele mai eficace şi mai productive. du-se îndeosebi asupra căilor, de stat din cele mai bune şi mai ori mai mare în 1965 fată de
fiinţează o comisie guverna­ să asigure concret, zi de zi apli­ competente, să asigure îndru­
Ca rezultat al lărgirii unităţi­ mentală cu participarea orga­ carea lor. Pentru creşterea rapidă a şep- metodelor şi mijloacelor de rea­ marea şi controlul permanent şi 1959, corespunzător sporirii ve­
lor existente şi al construirii nelor locale, care va coordona telului de bovine, porcine şi c- lizare a obiectivelor stabilite.
Şi conduce operativ întreaga a c ­ Măsurile de combaterea ero­ vine trebuie păstrat şi crescut sistematic al întregii activităţi a niturilor şi puterii de cumpăra­
ţiune. ziunii solului şi inundaţiilor in Întregul efectiv de animale ti­ In toate problemele de bază
condiţiile încheierii procesului nere apte pentru reproducţie şi ale agriculturii regiunii — ter­ organizaţiilor de partid şi a re a populaţiei.
Dezvoltarea a g ricu ltu rii socialiste de colectivizare a agriculturii organizată redistribuirea intre minarea colectivizării, unirea conducerii gospodăriilor colecti­
paralel cu extinderea mecaniză­ unităţile agrico e a animalelor, gospodăriilor mici în gospodă­ Reţeaua comercială va fi ex­
şi s p o r i r e a p r o d u e fie i agricole rii, îmbunătăţirea substanţială a pentru completarea în fideare u- rii mari, întărirea economico- ve şi de stat, acordîndu-se aju­ tinsă cu peste 40.000 m.p. po­
agrotehnicii, folosirea pe scară nitate a efectivelor de animale organizatorieă şi dezvoltarea tor concret şi operativ în acti­ trivit volumului sporit de m ăr­
Tovarăşi, iui. pentru utilizarea mai efica­ Iorgă a seminţelor selecţionate, multilaterală a acestora, pre­ vitatea lor economică şi orga­ furi prin construcţia şi amenaj
a unor cantităţi mai mari de matcă. cum şi stăvilirea eroziunii so­ nizatorică. jarea unor magazine înzestrate
Congresul al III-lea al p arti­ ce a mijloacelor mecanizate şl îngrăşăminte, vor face posibilă o lului şi a inundaţiilor, dezvol­ cu utilaj şi invetar modern.
dului nostru a stabilit sarcina pentru aplicarea metodelor creştere importantă a produc­ Trebuie luate deindatâ ma­ tarea zootehniei şi a altor ra ­
agrotehnice înaintate, care vor ţiei agricole. suri hotărite pentru creşte­ In dezvoltarea reţelei corner- \
ca procesul de colectivizare -a asigura creşterea producţiei rea efectivului de porci, Acfîuni social culturale ciale trebuie asigurată o pro­
agriculturii să fie încheiat pînă agricole şi bunăstarea ţărăn i­ deoarece aceasta este calea porţie şi aşezare cit mai judici­
in 1965. La 1 septembrie 1961 în mii muncitoare. oasă a diferitelor categorii de
întreaga ţară sectorul agricol O atenţie deosebită trebuie a- cea mai rapidă de spori­
Terminarea colectivizării va unităţi, asigurîndu-se reduce­
cooperatist reprezintă 82,8 la cordată sporirii producţiei de ce­ re a producţiei de carne. Tovarăşi, dernizare a străzilor din oraşe, rea cheltuielilor de circulaţie şi
astfel ca la finele anului 1965 o deservire cit mai bună a popu­
reale, îndeosebi de griu şi po­ Pe lingă oraşul Iaşi şi alte Odată cu dezvoltarea forţelor peste 75 la sută din străzi să laţiei.
de producţie din regiune se pre­ fie pavate, iar din acestea apro­
sută din întreaga suprafaţă a ra ­ crea condiţii optime pentru va­ rumb, care vor ocupa peste 70 oraşe ale regiunii vor trebui vede şi extinderea acţiunilor ximativ 1/3 să posede îmbrăcă- Acestea sint principalele mă­
la sută din suprafaţa arabilă a create mari unităţi specializate social-culturale. minţi definitive. suri pe care le prevăd partidul
bilă cooperativizabilă. La ace­ lorificarea deplină a marilor re­ regiunii. Obţinerea unei produc­ în producţia de ouă şi carne de şi guvernul pentru a se asigura o
ţii mari de cereale va asigura pasăre la preţuri de cost scă­ Pentru regiunea Iaşi se preve­ Ceea ce va caracteriza dez­
iaşi dată, gospodăriile agricole surse existente în regiune şi tre­ dezvoltarea şi a celorlalte ra­ zute. Pentru aceasta trebuie gă­ de construirea in perioada .’960- voltarea sectorului social-cultu­ dezvoltare puternică, multilate­
muri ale agriculturii şi în pri­ site soluţiile constructive şi sis­ !965 a unui număr de 14-16 ral între 19601965 este lăr­ rală, a regiunii Iaşi.
colective deţin 69 la sută din cerea Ia o agricultură intensivă, mul rînd a creşterii animalelor. mii apartamente. girea şi îmbunătăţirea in con­
temele de furajare şi îngrijire tinuare a învăţămîntului de toa­ îndeplinirea acestui ansamblu
suprafaţa arabilă cooperativizată. de mare productivitate, multi­ Regiunea Iaşi îşi propune să In cadrul acestui volum total, te gradele şi întărirea bazei sale de măsuri impune eforturi şi
realizeze pină in 1965 o cele mai ieftine, productive şi de eforturile vor fi concentrate în materiale. sarcini serioase statului nostru,
Cum stau lucrurile în regiu­ lateral dezvoltată, care să asi­ producţie totală anuală de special spre reconstrucţia oraşu­ organelor sale centrale. Socot.
nea Iaşi ? La aceeaşi dată nive- gure un belşug de produse a- 272 mii tone griu şi 600 mii to­ mare eficienţă economică. lui Iaşi, în care se vor realiza Potrivit sarcinilor de pregătire totodată, necesar să subliniez
lui cooperativizării a ajuns la gro-alimentare. 12-13 mii apartamente noi, ceea a cadrelor inginereşti necesare în mod deosebit marea răspun­
Regiunea Iaşi are condiţii pe­ ee înseamnă că peste 1/3 din economiei noastre naţionale s-a dere care revine în această p ri­
89,7 la sută din suprafaţa ara­ Deşi condiţiile generale de sol doclimatice favorabile, precum populaţia oraşului se va muta hotărît construirea în oraşul Iaşi vinţă comitetului regional de
şi de climă sint prielnice cul­ şi o veche tradiţie în domeniul în această ' perioadă in locuinţe a unui nou institut politehnic, partid, comitetelor raionale şi
bilă. Acesta este un succes deo­ turii cerealelor, pomiculturii şi noi. care să permită şcolariza­ orăşeneşti, organizaţiilor, de
viticulturii, iar păşunile şi fîn- ne porumb. Realizarea acestei culturii viţei de vie. Situaţia rea unui număr de 5.500 stu­ partid, sindicale şi U.ŢiM,. sfa­
sebit de im portant în munca producţii cere o muncă serioasă fondului viticol impune luarea Sarcina reconstrucţiei laşului denţi — aproape de două ori turilor populare. întregului apa­
organelor şi organizaţiilor de eţele favorizează dezvoltarea cu atit mai mult cu cit în pre­ unui ansamblu de măsuri pen­ impune să se definitiveze cit mai mai mult faţă de numărul ac­ rat de stat şi economic.
partid şi arată că ţărănimea zent recoltele de cereale, ca şi tru sporirea suprafeţelor culti­ urgent schiţa de sistematizare tual al studenţilor politehnicii
d'n regiune a pornit cu hotă­ de alte culturi ce se obţin în din iaşi. Construcţia noii poli­ Regiunea Iaşi are o organiza­
regiune sint an de an sub me­ vate cu vii nobile. N-a fost ju­ a oraşului. Amplasarea şi exe­ ţie de partid puternică, capabilă
rî re pe calea agriculturii so- creşterii animalelor, totuşi pro­ dia generală pe ţară. dicioasă orientarea organelor cutarea noilor construcţii de lo­ tehnici, dotată corespunzător ce­ să îndeplinească cu cinste sar­
locale de a merge pe linia extin­ cuinţe trebuie să se desfăşoare rinţelor bunei desfăşurări a în­ cinile mari care-i revin. De
cialisie. ducţiile ce se obţin sint încă In centrul atenţiei organelor pe baza unor detalii de sistema­ văţămîntului, va crea condiţii energia şi perseverenţa, de spi­
de partid şi de stat din regiu­ derii suprafeţelor cu vii, în loc tizare şi proiecte de ansamolu ca centrul universitar Iaşi să ritul de organizare cu care veţi
Gospodăriile colective din re­ scăzute din cauză că o supra­ nea Iaşi trebuie să stea p ro ­ să pună accentul pe ridicarea Pe cartiere, care să se încadreze lucra, de stăruinţa şi pricepe­
blema sporirii producţiei la hec­ în schiţa de sistematizare şi adueă o importantă contribuţie rea cu care veii mobiliza masele
giune, în număr de 440, deţin faţă importantă de teren este tar la cereale ca şi la alte cul­ calitativă a viticulturii. care vor fi supuse aprobării con­ la formarea cadrelor de ingineri. de oameni ai muncii deninde
numai 51,2 la sută din supra­ erodată. De aici rezultă că pen­ turi. Trebuie mobilizate toate Pentru remedierea acestei si­ duceiii de partid" şi de" stat. realizarea cu succes a tuturor
tru creşterea producţiei agri­ forţele pentru aplicarea întregu­ Pe măsură ce va intra în măsurilor stabilite.
faţa arabilă cooperativizată. cole, pe lingă ridicarea continuă lui complex de măsuri agroteh­ tuaţii se prevede ca pină în Executarea construcţiilor de funcţiune noua construcţie a in­
Pe o gospodărie colectivă revin a productivităţii pe terenurile 1965 suprafaţa plantată cu vii locuinţe va trebui să se oaze- stitutului politehnic, spaţiul eli­ In expunerea mea, consacra­
645 hectare suprafaţă agricolă bune, una din sarcinile cele mai altoite şi indigene să crească la se în mai mare măsură pe fo­ berat va fi transferat universi­ tă problemelor economice ale
importante ale organelor de 13.000 hectare prin plantarea te­ losirea unor metode industriale tăţii, precum şi altor instituţii regiunii Iaşi, nu m-am ocupat,
faţă de 934 hectare cit este me­ partid şi de stat din regiune es­ renurilor improprii altor culturi. avansate şi în special a panou­ de învăţământ superior, ceea‘ce după cum aţi văzut, de situa
dia pe ţară. Doar 75 gospodării te organizarea unei largi acţiuni Paralel cu, extinderea plantaţi­ rilor mari, a prefabricării apar­ împreună cu extinderile prevă­ ţia internaţională.
tamentelor, ceea ce va permite zute a se realiza, va îmbună­
colective au o suprafaţă de pes­ reducerea duratei de execuţie a tăţi considerabil condiţiile de Poziţia. noastră în problemele
te 1.000 hectare. apartamentelor şi îmbunătăţirea desfăşurare a învăţămîntului su­ vieţii internaţionale, ieste bine­
calitativă a execuţiei. perior din Iaşi. cunoscută. Ea a fost exousă în
Intre raioanele regiunii sint de combatere "a eroziunii solu­ nice, . folosirea pe scară; largă ilor s e .vor. desfăşura şi lucră­ repetate rînduri, cu deplină cla­
Construcţia noilor cartiere de In perioada 1960-1965 se vor ritate, în documente de stat şi
foarte mari diferenţe în ce pri­ lui. Valorificarea raţională a a- a îngrăşămintelor şi îndeosebi rile- de- completări de goluri în locuinţe trebuie să se desfă­ construi la Iaşi cămine cu o declaraţii publice.
veşte gradul de colectivizare. In cestor terenuri erodate constituie a celor organice, a seminţelor şoare cu grija de a se obţine capacitate de aproximativ 7.000
timp ce în raioanele .Bîrlad, Huşi o foarte mare rezervă pentru din soiurile cele mai productive viile existente cu viţă nobilă. ansambluri cu un aspect arhi­ locuri, ceea ce va permite ca­ Republica Populară Romînă.
creşterea producţiei agricole a şi potrivite condiţiilor pedocli­ Pină în 1965 ponderea viţei no­ tectonic atrăgător, ţinind sea­ zarea, în marea majoritate, a alături de Uniunea. Sovietică şi
şi Vaslui colectivizarea este regiunii Iaşi. matice ale fiecărei zone, execu­ bile va creste de la 20 la sută ma de anumite particularităţi studenţilor proveniţi din alte celelalte ţări ale lagărului so­
foarte avansată şi se apropie de tarea la timp a însăminţărilor, specifice oraşului. localităţi. cialist, consideră apărarea păcii
încheiere, in raioanele Paşcani. Se prevede ca pînă în 1965 să îngrijirea şi recoltarea culturilor. la 50 la sută. In acţiunea de în ­ şi securităţii popoarelor drept
Tlîrlău şi Iaşi ea este mult r ă ­ locuire a viilor hibride trebuie Concomitent se va dezvolta In vederea şcolarizării în mai problema problemelor tim puri­
Ţinind seama de faptul că in avut în vedere ca producţia de fondul de locuinţe din oraşele bune condiţii a elevilor din în­ lor noastre şi urmează cu per­
masă în urmă. Toate acestea se execute lucrări de combatere regiunea Iaşi cultura porumbu­ struguri să nu scadă, iar pon­ Bîrlad. Paşcani, precum şi din văţămîntul de cultură generală,
lui ocupă suprafeţe întinse, es­ derea strugurilor de masă să celelalte oraşe din regiune. profesional şi tehnic, se vor con­ severenţă politica de coexisten­
arată că în privinţa colectiviză­ a eroziunii pe o suprafaţă de te necesar să se îmbunătăţeas­ crească. strui în perioada 1960 — 1965 ţă paşnică, de dezvoltare a re ­
rii în regiune este o rămînere circa 250 mii hectare. Această că substanţial agrotehnica aces­ In domeniul edilitar, se pre­ peste 1.800 săli noi de clasă, laţiilor politice, economice şi
în urmă datorită faptului că tei culturi. In acelaşi timp, po­ In cadrul planului de dezvol­ vede dezvoltarea instalaţiilor de laboratoare noi şi internate cu culturale eu toate statele.
munca de transform are socia­ acţiune trebuie desfăşurată pe trivit indicaţiilor date de Comi­ tare a viticulturii va trebui să apă din Iaşi, prin dublarea a- o capacitate de peste 1.000
etape, începind cu terenurile se concentreze activitatea în ba­ ducţiunii de la Prut şi capta­ locuri. Desfăşurarea evenimentelor
listă a agriculturii a fost con­ care necesită lucrări mai puţine zinele viticole consacrate, extin- rea de noi surse pentru oraşul internaţionale confirmă în în - *
centrată mai mult în direcţia şi mai simple şi care pot da zindu-se îndeosebi podgoria de Bîrlad. De asemenea, se preve­ In domeniul artei şi culturii tregime aprecierile noastre cu
creării de întovărăşiri, slăbin- rezultate economice în termen la Cotnari. de sporirea debitelor de apă po­ se prevede construirea în cursul privire la superioritatea forţe­
scurt. tabilă în oraşele Vaslui şi Huşi. planului de 6 ani a 10 cinema­ lor păcii şi ne întăreşte convin­
clu-se preocuparea pentru tre ­ tetul Central al partidului, va In domeniul pomiculturii se tografe noi, cu o capacitate de gerea că lupta lor unită este iii
cerea la forme superioare 'de or­ trebui organizată pe loturi din prevede extinderea suprafeţei Se va extinde cu 60 la sută 5.600 locuri, instalarea a 300- măsură să determine rezolva­
ce în ce mai mari cultivarea de livezi la 20.000 hectare în reţeaua de canalizare şi se vor 350 cinematografe cu bandă în­ rea pe cale de tratative a pro­
ganizare a agriculturii socia­ Pe lingă lucrările de comba­ porumbului în condiţii de agro­ 1965, urmărindu-se totodată începe lucrările de construire a gustă în mediul rural, construi­ blemelor internaţionale litigi­
liste. tere a eroziunii solului este ne­ tehnică superioară, în vederea îmbunătăţirea raportului între instalaţiilor de epurare a ap e­ rea a 2 case raionale de cul­ oase şi să asigure omenirii o
cesară organizarea unei acţiuni realizării unei producţii de 5 specii. O mare atenţie trebuie lor din oraşul Iaşi. Reţeaua de tură la Huşi şi Negreşti, insta­ pace trainică, corespunzător cu
Ţinind seama de procentul ri­ mii kg. boabe la hectar pe te ­ dată alegerii soiurilor, plantării canalizare se va extinde de a- larea unui post de radio pe un­
dicat al coooeratâvizării regiu­ susţinute pentru recuperarea te­ renurile neirigate şi de cel pu­ celor mai valoroase soiuri de semenea şi în celelalte oraşe de metrice, precum şi a unei interesele vitale ale tuturor po­
nii, de experienţa acumulată în renurilor supuse inundaţiilor. ţin 5.000 kg. pe terenurile iri­ din regiune cu circa 40 km. staţii de televiziune. poarelor lumii.
acest timp de ţărănime, de exis­ gate. mere, pere, caise şi alte fructe
tenţa unui număr însemnat de Pentru curmarea acestor cala­ pentru consum în stare proas­ începind din anul 1962 se Prin punerea în funcţiune a
gospodării colective fruntaşe mităţi care aduc pagube mari pătă şi conservată. prevede aducerea la Iaşi a ga­ noilor unităţi culturale şi de
zelor naturale, în primul rînd artă, populaţia din principalele
care exercită o forţă de atrac­ economiei s-au întocmit studii pentru asigurarea cu combusti­ localităţi ale regiunii Iaşi va be­
ţie mereu crescîndă, există toa­ care prevăd executarea unui vo­ bil tehnologic a industriei, a neficia de un număr sporit de
te condiţiile ca în regiunea Iaşi principalelor instituţii şi a ter- locuri în sălile de spectacole,
să se încheie procesul de colec­ lum vast de lucrări. Partidul şi guvernul nostru a- _Folosind din plin posibilită­ moficării cartierelor de locuin­ iar în mediul rural toate comu­ Dragi tovarăşi,
tivizare a agriculturii încă îna­ cordă o mare importanţă dez­ ţile mari de care dispune, pre­ nele şi unele sate mai mari vor
Aceste lucrări necesită efor­ voltării creşterii animalelor — cum şi sprijinul dat de partid ţe. fi dotate cu instalaţii cinema­ Impresiile pe care le-ani vcu-
inte 'de termenul stabilit de turi mari şi de aceea este ne­ ramură de bază a producţiei a- şi guvern, regiunea Iaşi are O atenţie deosebită trebuie tografice.
Congresul al III-lea al partidu • cesar ca ele să fie eşalonate pe gricole, aducătoare de mari ve­ toate condiţiile să devină în les vîzitînd întreprinderi, şan­
mai mulţi ani. Intr-o primă eta­ nituri ţărănimii. Recenta ple­ dată intensificării acţiunii de e- Pentru ocrotirea sănătăţii s-au tiere, instituţii de cultură, uni­
lui dacă organele şi organizaţi­ nară a C.C. al P.M.R. a dat di­ scurt timp o puternică bază de lectrificare rurală, folosindu-se prevăzut, pe lingă spiîalul C.F.R. tăţi agricole socialiste, purtîrjd
rective şi îndrumări clare în a- producţie pomi-viticolă. in continuare şi într-o măsură de la Iaşi, care a şi fost dat discuţii cu muncitorii, colecti­
ile de partid din regiune îşi vor pă, pină in 1965, se prevede a- rnai largă contribuţia locuitori­ în folosinţă, construcţia spitalu­ viştii, intelectualii, îndreptăţesc
intensifica şi îmbunătăţi neîn­ ceastă privinţă, adoptînd măsuri In sprijinul dezvoltării agri­ lor. In privinţa realizării re­ lui de pediatrie la Iaşi cu 400 concluzia că aveţi pretutindeni
menajarea complexă a Bahluiu- culturii în regiunea Iaşi, statul ţelelor electrice de importan-' paturi, extinderea spitalului de
cetat munca politico-organiza- lui şi afluenţilor săi, ceea ce nostru va asigura în anii urm ă­ ţă regională şi raională se pre­
torică pentru atragerea întregii va asigura apărarea contra vede ca, in anul 1965, regiunea la Bîrlad şi a sanatoriului TBC
ţărănimi în gospodăriile colec­ inundaţiilor a circa 4.500 hec­ importante de stimulare a creş­ tori înzestrarea S.M.T.-urilor şi Iaşi să atingă un grad de elec­ Birnova cu 300 paturi. In reţea­ oameni minunaţi, harnici şi ini-’
tive. terii efectivelor de animale G.A.S.-urilor cu un număr spo­ trificare de aproape 40 la su­
matcă şi în special a vacilor de tă, electrificindu-se încă apro­ ua ambulatorie se prevede rea­
'Această munca trebuie desfă­ tare teren agricol, inclusiv ora­ rit de tractoare şi maşini agri­ ximativ 350 sate. moşi, buni gospodari, care pri­
cole. lizarea a cite unei policlinici la mesc cu entuziasm măsurile de
şurată pe un fropt larg, în toate şul Iaşi şi zona sa industrială. In cursul anului 1961 se vor Iaşi, Birlad, Paşcani şi Mur- dezvoltare econ'omico-culturală
In ceea ce priveşte rîurile lapte, măsuri care dau bune re­ înzestrarea regiunii Iaşi cu racorda la sistemul energetio geni. a regiunii.
raioanele, coriaentrîndu-se în zultate. Şi în regiunea Iaşi s-au tractoare şi maşini agricole va naţional centrele Vaslui, Huşi,
acest scop cele mai bune forţe Prut, Bîrlad, Jijia, planurile de obţinut realizări încurajatoare îi aproximativ egală înzestrării Murgeni, Trg. Frumos şi Hîrlâu, Tovarăşi, Primirea caldă, plină de dra­
ale activului de partid, colecti­ medii pe ţară. In 1965 vor reveni ceea ce va asigura dezvoltarea goste, pe care ei ne-au făcut-o
bazei energetice în regiunea în­ Realizarea tuturor măsurilor este o expresie a ataşamentului
viştii cei mai înaintaţi şi cu ex­ amenajare sint în curs de de-» in acest domeniu, fără insă să la un tractor 95 ha. teren me- cu caracter economic şi social- lor faţă de partid, a încrederii
perienţă, care ştiu să vorbească finitivare şi vor fi terminate se îndeplinească planul stabilit canizabil în G.A.C. şi 60 ha. în treagă. cultural pe care le-am menţio­ in politica sa, a hotărîrii de a
în limbajul şi pe înţelesul ţă ra ­ în cursul anului 1962, cind se de creşterea efectivelor de ani­ G.A.S. faţă de 256 ha. cit era Se vor intensifica lucrările de nat va duce la creşterea pînă lupta neobosit pentru înfăptui­
nului. Folosindu-se o mare va­ in 1965 a ¦numărului de sala­ rea ei.
media pe regiune în 1960. modernizare a drumului naţio­ riaţi cu peste 55 de mii, din
rietate de forme şi metode, va va putea trece la elaborarea nal Iaşi—Vaslui—Birlad—Tecuci
trebui să se acorde o deosebită proiectelor de lucrări ce se vor male la toate speciile. Dacă la Condiţia esenţială a înfăptu­ in vederea terminării lui pină Sîntsm convinşi că, in frunte
atenţie popularizării realizări­ efectua în etapele următoare, taurine densitatea este apropia­ irii cu succes a tuturor măsu­ cu organizaţiile de partid, oa­
tă, de media pe ţară, la vaci şi rilor privind dezvoltarea agri­ în 1963, .
lor gospodăriilor colective frun­ , Va continua acţiunea de md-
culturii în regiunea Iaşi este
taşe, cunoaşterii de către masa Lucrările de îmbunătăţiri fun­ menii muncii din regiunea Iaşi
ciare prevăzute vor permite îndeosebi la porci şi păsări, re­ asigurarea cadrelor, formarea
întovărăşiţilor a experienţei scoaterea de sub inundaţii pînă giunea laşi este mult rămasă in unui număr suficient de specia­ vor munci neobosit pentru rea­
acestor gospodării, a modulul urmă. lişti cu pregătire medie şi su­
cum sint ele organizate şi a lizarea măsurilor stabilite de
Atenţia principală în dome­ perioară, ridicarea nivelului de
avantajelor materiale pe care le In 1965 a unei suprafeţe agri­ cunoştinţe agrozootehnice a tu ­ partid şi guvern, pentru a-şi
obţin colectiviştii. In desfăşu­ cole totale de 20 mii hectare,
rarea muncii de colectivizare a apărarea de inundaţii a oraşe­ spori contribuţia la îndeplinirea
lor Iaşi şi Bîrlad şi crearea u-
agriculturii regiunii trebuie să nor iazuri agro-piscicole, iriga­ niul creşterii animalelor trebuie turor lucrătorilor din agricul­ istoricelor obiective stabilite de
se aibă în vedere de la început îndreptată in direcţia sporirii
crearea de gospodării colective producţiei pe cap de animal. tură. Pregătirea cadrelor nece­ Congresul al III-lea al partidu­

sare agriculturii este o sarcină lui, pentru înflorirea continuă
principală a organelor locale de
a patriei noastre. $
mari, prin unirea şi transfor­ rea a cca. 6.000 ha. teren, costul In acest scop trebuie asigura­ partid şi de stat. Ele trebuie să ?
tă înainte de toate o puternică acorde o deosebită atenţie re­
marea mai multor întovărăşiri total al acestor lucrări fiind de bază de furaje prin creşterea crutării şi selecţionării candi­ (In timpul expunerii partici­
producţiei de cereale furajere daţilor pentru învăţămîntul
mici într-o singură gospodărie 116 -— 126 milioane lei. şi in special de porumb boa­ agricol superior şi mediu din panţii la adunarea activului de
be, extinderea culturii mazării, rindul tinerilor din gospodării
colectivă. Totodată, organele de Valorificarea terenurilor slab partid au salutat in repetate
colective, care la terminarea
partid şi de stat trebuie să se productive, supuse eroziunii şi studiilor să lucreze nemijlocit rînduri cu aplauze puternice,

preocupe îndeaproape de uni­ inundaţiilor, cere eforturi se­ prelungite, măsurile anunţate
rea treptată a gospodăriilor co­ rioase şi poate fi realizată cu
succes numai prin mobilizarea a culturilor duble pentru masă în unităţile agricole. Trebuie să privind dezvoltarea economică
lective mici, în gospodării mari
corespunzător indicaţiilor Co­ largă a ţăranilor din regiune, obţinem ca în anii viitori în fie­ şi social culturală a regiunii şi
mitetului Central al partidului. . direct interesaţi în executarea care G.A.C. să lucreze cîte un
Numai astfel Se pot organiza verde, a culturilor de trifoliene oraşului Iaşi. La sfîrşitul adu­
unităţi economice puternice, ¦acestor lucrări, în creşterea pro-1
multilateral dezvoltate, se cre­ ducţiei agricole şi, pe această şi borceag, cultura intercalată inginer agronom şi alte cadre nării, participanţii au ovaţio-:
ează condiţii mai bune pentru cale, a propriilor lor venituri.
a dovlecilor şi folosirea pe scară de specialişti, iar pînă atunci nat minute în şir pentru Parti­

largă a rezidurilor industriale. ¦specialiştii' existenţi in regiune dul 'Muncitoresc Romîn, pentru
să fie astfel repartizaţi incit
Gpşpodăriile agricole colecti­ liecare inginer să răspundă de Comitetul său Central, in frun­

ve vor trebui să., întreţină., şi,, să îndrumarea a .2-3 gospodării co­ te cu tovarăşul Gheorghe

folosirea raţională a pămîntu- Organele locale de partid şi de folosească în mod raţional paşuj lective/ Gheorghiu-Dej).

\ Redacţia şi adgjyiisiraţia z ia ru lu i: str. 6 Martie nr. 9, Telefon: 1SS; 189; 75, Taxa plătită în num erar conform aprobării Direcţiunii (Senerale P.T.T.R. nr. 263.320 din 6 noiembrie 1949. — T ip aru l: întreprinderea Poligrafică „1 M ai” Deva