Page 90 - 1961-09
P. 90
V,,U MUL SOCIALISMULUI \ 2100
'-*-ssBHBRBnsflBBRHBit8K?
A dunări de dări de seam ă şi aîeger: C utii sîntem dese O ?
în © rganizaîiile de b ază
Despre întărirea economicoas După o zi de muncă, o mîncare şi supe, 12 pînă la 15 feluri de curăţenia lasă mult de dorit, ne
u substanţială, bine pregătită _şi preparate pentru felul doi. De putem da seama de ce nu rea
organizatorică a G.A.C. servită este cit se poate de bine remarcat este faptul că la res lizează sarcinile de plan.
venită. Bar unde se poate primi taurantul „Minerul“, pe lista de
Printre multiplele probleme discuta al statului. O vină fn această privinţă o astfel de masă în oraşul Pe bucate figurează zilnic şi pre Să intrăm şi în bufetul Expres
te de comuniştii din satul Băcia, cu — au arătat vorbitorii — o are orga troşani? întrebarea şi-o pune parate dietetice. Pe lîngă masa (gestionar Florea Marca). Uni
prilejul adunării pentru darea de sca nizaţia de bază. Ea nu a recomandat în mod firesc oricine poposeşte bine pregătită, gustoasă, la a- tatea este nouă şi dotată cu vi
mă şi alegerea noului birou al orga consiliului de conducere al G.A.G. mă în acest oraş sau, în unele îm aceste două unităţi ospătarii, şi trină frigorifică şi mese fru
nizaţiei de bază, Întărirea economico- suri potrivit cărora în sectorul zoo prejurări, chiar locuitorii ora ceilalţi salariaţi, se străduiesc moase. Dar aici, în afară de
organizatorică a G.A.G. a ocupat un tehnic să muncească ca îngrijitori- şului. Cu asemenea întrebări să asigure o deservire ireproşa băuturi, e greu să serveşti a lt
loc de frunte. Acest lucru dovedeşte că mulgători membri sau candidaţi de privind modul în care se face bilă. De menţionat şi faptul că ceva. Bufetul are ceva p rep ara
membrii şi candidaţii de partid înţeleg partid, pricepuţi crescători de animale, aprovizionarea şi deservirea în la restaurantul „Minerul“ or te culinare, dar ele sînt reci şi de
problemele majore de care depinde pro împăcîndu-se cu situaţia ca animalele unităţile T.A.Î’.L. din oraşul Pe chestra, condusă de D. Muntea-
gresul în agricultură. să fie lăsate în seama unor oameni din troşani am pornit şi noi să le nu, are un repertoriu bine ales. multe ori vechi, de cîteva zile.
afară gospodăriei, plătiţi în bani sau vizităm. Şi iată ce am constatat. Toate acestea fac ca la orele
Dacă fondul de bază al gospodăriei cu zile-muncă fixe. Or, aceştia nefiind de vîrf (mai ales la prînz si sea Slabă preocupare se manifes
colective din satul Băcia a crescut în cointeresaţi să obţină o producţie spo Masă gustoasa — meniu ra) restaurantele „Carpaţi“ (ges- tă faţă de bufetele şi resturan-
acest an, faţă de anul 1960, cu peste rită de lapte şi carne, n-au îngrijit şi tiflnar Benone Şchiopu) şi „Mi tele mărginaşe din oraşul Pe
200.000 lei, acesta este în primul rînd hrănit animalele aşa cum o cer regulile bogat nerul“ (gestionar Ladislau Sza- troşani. In afara unor cîrno-
un merit al comuniştilor, care au orien ştiinţei zootehnice. bo) să fie o mare afluenţă ele ciori şi mici, şi aceştia nu întot
tat consiliul de conducere al gospodă De cum intri în holul restau consumatori. Unităţile respecţi - deauna în cantităţi suficiente,
riei înspre o planificare justă a ramu Comuniştii Szenfpaly Eugen, TSrbk rantului „Carpaţi“ sau „Mine în unităţile respective nu gă
rilor de producţie, înspre extinderea Gavrilă, Arcadie Tornea, Sofia Gozac rul“, te întîmpină ambianţa. In Prin uniiăfile T.A.P.L. seşti alte preparate culinare
celor mai rentabile culturi şi înspre şi alţii au criticat faptul că organi vitrine frigorifice sînt frumos proprii. Or, se înţelege, că astfel
dezvoltarea creşterii animalelor. zaţia de bază din G.A.C. nu s-a preo prezentate produsele culinare din Petroşani stînd lucrurile, aceste unităti
cupat în suficientă măsură de mobili ale celor două restaurante, cît nu-şi realizează sarcinile de plan
O gospodărie colectivă este bogată, zarea tuturor colectiviştilor la sporirea şi un bogat sortiment de gus ve şi-au cî.ştigat prestigiu în ce le revin.
atunci cind colectiviştii dispun de o producţiei cerealiere. Producţia de orz tări şi preparate la comandă. rîndul oamenilor muncii.
proprietate obştească puternică. De şi ovăz, din acest an, bunăoară, este Un marc neajuns este deter
aici derivă puterea întregii gospodării mai mică decît cea planificată, iar pro Consultîud listele de bucate ale Este concludent în acest sens minat de faptul că repartizarea
şi de aici se constată cît de organi ducţia de porumb, datorită neexecută- şi faptul că cele două unităţi îşi băuturilor se face în mod irn -
zată este o unitate agricolă socialistă. rii la timp şi în bune condiţii agro celor două restaurante, constaţi realizează în mod sistematic ţional. Astfel, la restaurantul
tehnice a lucrărilor de întreţinere pe sarcinile de plan. Numai în pri „Carpaţi“ deşi se solicită mult
F.ra şi firesc deci ca, comuniştii din uncie parcele, nu va fi cea scontată. de asemenea grija cu care aces mele 13 zile din luna septembrie vin superior îmbuteliat, sînt a-
Băcia să dezbată pe larg această la restaurantul „Carpaţi“ şi-a de duse cantităţi mici, în timp
tură a activităţii din G.A.G. Alai mulţi Puterea gospodăriei colective rezidă tea sînt întocmite. Pe listă figu păşit sarcinile de plan cu 11.000 ce la bufetul nr. 3 de vizavi
vorbitori, ca de altfel şi darea de sea şi în Veniturile pe care le realizează stau de circa două luni 80 sticle
mă, au arătat că membrii biroului or colectiviştii după zilele-muncă. Se poate rează zilnic 4-5 feluri de ciorbe de Pinot gris şi Fetească în stoc.
ganizaţiei de bază au îndrumat con spune că în această privinţă gospo Şi acesta nu este singurul exem
siliul de conducere al gospodăriei la dăria colectivă din Băcia a făcut pro Äs plu.
întocmirea planului de producţie şi în grese înseninate. După fiecare zi lucrată
luarea celor mai eficiente măsuri me in colectiv, membrii acesteia primesc In laboratorul Uzinei de re Nu sînt oare acestea adevăra
nite să ducă Ia întărirea acestei unităţi. în anul 1961 însemnate cantităţi de parat utilaj minier din Petro tele cauze ale neîndeplinirii p la
produse. Asemenea produse şi sume şani lucrează şi comunista Doi nului la T.A.P.L. Petroşani ? !,
Gospodăria colectivă din satul Băcia mari de bani s-au repartizat şi în anul na Banu. Analizele, pe care le
a obţinut în 1061 cu 565 kg. grîu mai trecut Din veniturile realizate, numai execută la timp, sînt ireproşa Griji deosebită faţă de elevii Iei, far restaurantul „Minerul“ Să extirpăm
mult la ha. decît în anul 1960, iar sec in acest an, 5 colectivişti şi-au cons bile. cu 7.000 lei.
torul zootehnic şi-a adus o mare con truit case noi, alţii şi-au cumpărat
tribuţie la întărirea acestei unităţi. Din Iat-o în clişeul de faţă, foto mvătămîntului seral! O deservire bună, avînd un obiceiurile vechi !V*.
creditele primite de la stat pe termen aparate de radio şi mobilă, şi-au in grafiată în timp ce execută o bogat sortiment de produse pro
lung şi fără dobîndă, şi din fondurile trodus in case lumina electrică etc. analiză pentru a determina con Numărul muncitorilor care îşi care să sprijine elevii munci prii, oferă consumatorilor şi co Mulţi lucrători ai unităţilor
proprii, gospodăria şi-a completat de ţinutul de carbon din oţel. completează studiile, partici- tori în studiul unor materii ca fetăriile „Libertăţii“ şi „Violeta“ T.A.P.L. Petroşani dau dovadă
Adunarea generală de alegeri din pînd la cursurile serale, creşte fizică, matematică, chimie etc. din centrul oraşului Petroşani. de conştiinciozitate în muncă,
curînd efectivul de animale cu încă 1 gospodăria colectivă de la Băcia a su fv fV 'A . an de an, datorită condiţiilor op sînt atenţi faţă de oamenii muu -
bliniat că biroul organizaţiei de bază time create de regimul demo Roadele acestei preocupări
vaci şi 16 viţele. In felul acesta, co trebuie să sprijine mai îndeaproape Sectorul zootehnic al co crat-popular. Numai în raza o- n-au întirziat să se arate. Ast De ce rămîn unele unităţi cii, caută să-i deservească cît
lectiviştii deţin acum ca proprietate ob consiliul de conducere al G.A^G. pen lectiviştilor din Batiz este raşului Hunedoara, numărul e- fel, dintre elevii muncitori care mai frumos, să le satisfacă pren
ştească 86 capete bovine (din care 40 tru a respecta întocmai planurile de in continuă dezvoltare. In- levilor muncitori înscrişi în în- lucrează în cadrul C.S.H. (cu sub plan? tenţiile. Putem aminti pe ospă
qrăşătoria de porci, înfiin văţămîntul seral a crescut cu a- excepţia celor din secţia ter- tarul Francisc Şuba, bucătărea
de vaci şi 42 viţele), 258 oi, 56 capete producţie stabilite în lumina documen ţată anul acesta, va adu- proape 700 în anul şcolar 1961- motehnică) pînă în prezent cir Nu peste tot lucrurile stau sa Iolanda Goagy şi alţii.
ce colectiviştilor venituri 1962. De asemenea a crescut in ca 85 la sută au obţinut Ia lec însă la fel. Marea majoritate a
porcine (din care 16 scroafe) etc. în telor plenarei 0. G. al P.M.R. din 5(1 importante, prin livrarea teresul faţă de studiu în rîndul ţii numai note bune şi foarte unităţilor T.A.P.L. Petroşani nu- Dar mai sînt şi unii lucrători
către stat a 50 grăsimi tinerilor muncitori din Valea bune. Nu acelaşi lucru se poate şi realizează sarcinile de plan. care au încă apucături vechi.
semnate realizări s-au obţinut şi în iunie—1 iulie a.c. Ilotărîrea elaborată contractaţi. Jiului, Sebeş, Cugir, Zlatna, Al spune In schimb despre elevii Numai în perioada celor 7 luni Astfel, ospătarul Virginia Dia-
ba Iu lia ; procentul celor în muncitori al I.C.S.H., care au şi jumătate, T.A.P.L. avea o ră- conescu de la bufetul nr. 3 are
direcţia asigurării unor ndăposturi co de adunarea generată, pentru îmbună IN. FOTOGRAFIE : o scrişi in clasa a VUI-a în acest cele mai multe absenţe la ore şi mînere sub plan de aproape obiceiul de a mi da rest pe mo
Laie in apa Streiului este an crescînd cu circa 50 la sută cele mai multe note scăzute din 2,5 milioane. Care să fie cauze tiv că... „nu are mărunţiş“.
respunzătoare pentru animale. In sec tăţirea muncii în viitor, prevede ca o dine venită in aceste zile mal mult faţă de anul trecut. şcoală. Aceasta şi datorită fap le ? Aşa cum încearcă să justi
cind timpul se menţine tului că la I.C.S.H. comisia de fice unii tovarăşi din conduce De luni de zile condica de su -
torul zootehnic Insă, se putea face sarcină permanentă pentru comuniştii încă destul de călduros. Totodată a crescut şi interesul recrutare a elevilor muncitori — rea T.A.P.L. Petroşani, totul s-ar gestii şi reclamaţii din acelaşi
întreprinderilor tutelare faţă de nefiind îndrumată şi controlată datora „lipsei“ de băuturi pe bufet (gestionar Victor Gcogea),
mai mult, dacă organizaţia de bază din din gospodărie, pe lîngă altele, mobili crearea celor mai optime condi suficient de comitetul de partid s-a pierdut. In schimb, la res
ţii de muncă şi învăţătură ele — consideră că şi-a făcut în
cadrul gospodăriei ar fi orientat mai zarea în măsură şi mai mare a tuturor vilor muncitori. Se remarcă gri întregime datoria selecţionîndu-i taurantul „Carul cu bere“ nu
jă deosebită pentru sprijinirea pentru şcoală, neglijind apoi ur
bine consiliul de conducere înspre spo colectiviştilor la întărirea economico- materială a şcolilor serale din mărirea în continuare a felului care I. C. R. A. din localitate s-a răspuns la nici una din cele
partea C. S. Hunedoara, U. M. cum cei recrutaţi se achită de nu le livrează. Doar I. C, R. A. peste 30 de reclamaţii făcute de
rirea producţiei animale. Producţia de organizatorică a unităţii din care fac Cugir, Uzinei chimice Orăştie, sarcinile de învăţămînt, cum le Petroşani nu numai că şi-a în oamenii muncii în cursul acestui
parte. sînt asigurate condiţiile necesa an, deşi în marea lor m ajorita
lapte şi lînă sînt în prezent sub posi C.C.V.J. şi U.R.U.M. Petroşani, re bunei însuşiri a lecţiilor pre deplinit sistematic prevederile te ele sînt juste.
\'.vf>ÎTAN ' termocentralei Paroşeni, exploa date. E un punct de vedere gre contractuale privind livrarea de
bilităţile de care dispune gospodăria tărilor miniere Vulcan şi Lonea şit, fiindcă sarcinile comisiilor băuturi ei ie-a şi depăşit. Altele Şi asemenea practici mai sînt
etc. de selecţionare, care sînt for sînt însă cauzele.
colectivă. Aceasta, s-a văzut mai mult mate din conducătorii celor mai
Organizaţiile de partid din importante sectoare de activita In ce priveşte realizarea u- şi în alte unităţi.
din contribuţia 4pe care unitatea res întreprinderile respective, îndru te din întreprinderi, sînt per nui bogat sortiment de produse
mă^ cu competenţă şl urmăresc manente. Aceste sarcini sint la culinare în unităţile proprii,
pectivă a adus-o la fondul centralizat cu grijă felul cum muncitorii fel de importante atit în peri
înscrişi la învăţămintul seral, oada pregătitoare începerii în-
concomitent cu sarcinile de pro văţămîntului seral de cultură T. A. P. L. Petroşani nu a făcut ICelc cîteva constatări făcute
ducţie, se preocupă de asimila generală, cît şi în timpul des mare lucru. De aceea şi rămî- în cadrul unităţilor T.A.P.L. din
rea cunoştinţelor predate la o- făşurării sale. E un lucru ce tre nerea în urmă faţă de sarcinile oraşul Petroşani sînt în măsură
rele de clasă. In acest sens, în buie înţeles şi de alte comisii, de plan se datoreşte In să arate adevăratele cauze ale
că de pe acum, la puţin timp care au scăpat din vedere acest cea mai mare parte acestui lipsurilor existente aici. De a-
de la începerea noului an de lucru, ca cele din cadrul exploa ceea, este necesar să existe o
învăţămînt, In întreprinderi ca tărilor miniere Teliuc, Uricani, lucru. Cum se petrec lu mai mare preocupare din p a r
C.S.H., termocentrala Paroşeni, Lonea, Gurabarza şi Deva, uzi crurile în unităţi ? La restau tea conducerii pentru ca în toa
U. M. Cugir etc. s-au format co nelor „Victoria“ Călan, Bampo- rantul „Carul cu bere“ (gestio te unităţile să se asigure o de
lective de ingineri şi tehnicieni toc. I.C.I.L. Simeria etc. nar Sandu Oaidă) după 13 zile servire cit mai bună. Trebuie
din luna septembrie planul de îndreptată îri primul rînd aten
In silozurile nelngropate, ae I. STRĂUŢ desfacere înregistra o răminere ţia spre lărgirea sortimentelor
risirea cartofilor se face prin- în urmă de 2.000 Iei. Consuma dc preparate proprii, a prezen
tr-un jgheab cu secţiune pătra Clubul din tării lor şi a modului în care
tă sau triunghiulară, cu latura torii care vin aici sînt însă ne muncesc lucrătorii unităţilor.
de 20-30 cm. Acest jgheab se culturale mulţumiţi de meniu şi deservi
confecţionează din şipci distan re. In primul rînd nu pot să cu O mai profundă studiere a
ţate la 2-3 cm. una de alta şi Clubul muncitoresc al sindicatelor noască meniul deoarece nu se cerinţelor oamenilor muncii va
aşezate pe toată lungimea silo din Cugir este o instituţie de cultură întocmesc liste de preţuri. In al duce la succese din ce în ce mai
zului. doilea rînd, meniurile sînt în bune;
a cărei activitate este bine orientată mai toate zilele aceleaşi, mâncă
ŞANŢURILE slnt adăposturi spre problemele care preocupă în cel rurile rămîn de pe o zi pe alta. V. FURIK
construite Iii' sol. Au următoa mai înalt grad pe oamenii muncii din Dacă la toate acestea mai adău
rele dimensiuni: lăţimea la ba
ză de 1 m., la gură de 1,50, adln- localitate. găm şi faptul că în restaurant S. CERBI)
cimea de 0.5 — 1 m., iar lun ----------------------------
SFATUL INGINERULUI AG R O N O M gimea 15-20 m. In alegerea te Acţiunile menite să-i ajute pe mun
renului destinat executării şan Cugir răspunde nevoilor
türtsfiior io timpul ţurilor pentru păstrarea cartofi citori în ridicarea calificării lor pro
lor, se vor respecta aceleaşi nor fesionale, prin îmbogăţirea cunoştinţe
Păstrarea cartofilor In timpul timpul iernii se poate face in înălţimi uniforme. Rezultatele me ca şi în cazul silozurilor. d e oamenilor muncii
iernii este o problemă importan pivniţe, silozuri, şanţuri şi de cele mai bune se obţin prin Comparativ cu silozurile, şanţu lor tehnice, sînt variate şi atrăgă
tă. De ea depinde buna folosire pozite. stratificare în nisip. Prin aceasta, rile prezintă avantajul că pot toare. Astfel, ingineri cu experienţă au ţia, clubul a organizat 6 seri ale „Garacterul ştiinţific al politicii
a acestui produs in alimentaţie se realizează in primul rină o păstra o temperatură mai con fruntaşilor şi inovatorilor, unde au P.M.R.“, „Greştcrea bunăstării mate
şi industrie, ca şi asigurarea cu IN PIVNIŢE, cartofii se păs temperatură mai constantă in prezentat pentru diferite feluri de me fost dezbătute teme ca „Inovaţiile, riale şi culturale a poporului — o-
material săditor in culturile a- trează in straturi de 50 cm., a- siloz, iar in al doilea rină se stantă In timpul depozitării. In serii conferinţe tehnice în care sînt sursă de economii“, „Gum am reuşit biectiv principal al politicii partidu
nulul următor. Păstrarea carto şezate pe un strat de nisip gros înlătură posibilitatea contami să fiu în fruntea întrecerilor pe pro lui nostru“, „A 40-a aniversare a
filor depinde de modul cum se de 4-5 cm. Rezultate mai. bune nării cartofilor sănătoşi de la şanţuri, cartofii se pot aşeza, popularizate cele mai noi metode de fesii“ şi altele. De asemenea, întâlni P.G.R.“ şi altele.
execută recoltarea, transportul se obţin atunci cind cartofii se cei bolnavi in perioada depo rile organizate de club între muncitori
şt sortarea acestora. zitării. atit stratificaţi, cit şi nestra muncă, precum şi ultimele cuceriri ale şi fruntaşii întrecerii pe profesii, au Pentru a cunoaşte realizările regi
Fig. t. ştiinţei şi tehnicii, cu aplicabilitate în prilejuit rodnice schimburi de expe mului nostru, în afară de conferin
RECOLTATUL trebuie să se Siloz cu straturile acoperitoare. După ce s-a făcut umplerea tificaţi (fig. 2). rienţă, a căror eficienţă nu a întîr- ţele, expoziţiile şi fotomontajele care
facă atunci cind cartofii sînt bi silozurilor, se procedează la a- domeniul respectiv de activitate. Dintre popularizează succesele poporului nos
ne copţi. Timpul de recoltare depozitează in pivniţe pe grăta coperirea lor cu diferite mate t cele 8 conferinţe de acest fel, remar Din ex erienţa tru obţinute pe drumul construirii şi
coincide cu uscarea totală a re de lemn, stratul de cartofi riale de protecţie, pentru a fi cluburilor fruntaşe desăvîrşîrii societăţii socialiste, sub
vrejilor, cină pe tubercul se for de pe grătar puţind atinge gro ferite de ploi, veştejire sau în căm cîteva titluri: „Metoda prelucră conducerea înţeleaptă a partidului, oa
mează o coajă destul de groa simea de 1 — 1,5 m. gheţ. In acest scop se pot folo ziat să se arate în proccsu! de pro menii muncii din Gugir au avut pri
să care nu se înlătură prin fre si paiele, cocenii, stuful, turba rii pieselor în grup“, „Marca fabricii", ducţie. lejul să viziteze în excursiile făcule
care cu degetul. Soiurile timpu IN SILOZURI (adăposturi con etc., care alternează cu stratu obiective industriale importante, crea
rii se recoltează in lunile au- struite în aer liber la suprafaţa rile de pămint, (fig. 1). Gro „Metale rare şi rolul lor în tehnică" Pentru stimularea fruntaşilor în pro te în anii regimului nostru, cum sînt:
gust-septembrie, iar somnie Ur pămîntului, sau la 20-25 cm. In simea straturilor de protecţie ducţie şi a inovatorilor, clubul a or marele combinat siderurgic din Hu
sii şi semitîrzii, la sflrşitul lu pămint) care se construiesc in trebuie să asigure in siloz o etc. ganizat o expoziţie permanentă, în nedoara, laminorul bluming şi altele.
nii septembrie şi în cursul lu apropierea locului de producţie temperatură optimă pe toată care sînt .prezentate fotografiile inova Tot pentru educarea patriotică a oa
nii octombrie. sau al celui de consum. Tere durata de păstrare. De aceea, Fig. 2. O mare eficacitate a avut-o sesiu torilor şi inovaţiile lor cu explica menilor muncii, clubul a organizat
nurile cele mai recomandate grosimea acestor straturi este Secţiune printr-un şanţ cu trei nea tehnico-ştiinţifică organizată în co ţii privitoare la economiile cc se rea excursii în localităţi istorice sau re
După recoltare, cartofii se la sînt cele care au o pantă u- in funcţie de temperatura care straturi de acoperire în care laborare cu cercul A.S.I.T. de la lizează prin aplicarea lor în procesul numite pentru frumuseţea lor.
să in straturi subţiri pe cimp, la şoară, expoziţie sudică şi pln- se realizează In afara silozului. cartofii sînt introduşi prin tur U.M.6. pe tema : „Aplicarea sarcinilor de producţie. De asemenea, portrete
soare, timp de 2-3 ore pentru o. za de apă freatică profundă. nare. 1. cartofi; 2. păinînt; 3. izvorîte din Directivele celui de al le fruntaşilor în producţie sînt puse Rezultatele frumoase obţinute în ac
se zvînta. Dacă timpul este plo Silozurile se vor orienta pe di Ţinind cont de variaţiile tem paie; 4. pămînt; 5. şanţ de la loc dc cinste. Numele lor precum tivitatea cultural-educativă dc căt o
ios, zvîntarea cartofilor se fa recţia pantei terenului şi pe cit peraturii în perioada de păstra IlI-lea Songres al P.M.R. cu privire şi succesele şi metodele folosite de clubul sindicatelor din Cugir, se da-
ce in şoproane, fără pereţi. După este posibil paralel cu direcţia re, straturile de protecţie vor fi scurgerea apei. la îmbunătăţirea continuă a calităţii ei în producţie sînt popularizate şl toresc în primul rînd îndrumării per
zvintare, cartofii se transportă vlntului 'dominant. Dimensiuni subţiri toamna şi primăvara şi produselor“. Referatele şi discuţiile de către brigada artistică de agitaţie, manente a activităţii sale de către or
la locul de sortat. le silozurilor slnt : lăţimea 1,50 groase in timpul iernii. Pentru prevenirea pierderilor purtate au contribuit la generaliza care pînă în prezent a dat 16 spec ganizaţiile de parlid din cadrul U.M.C.
— 2 m., înălţimea 0.90 — 1,25 In timpul păstrării, trebuie asi tacole în localitate. în special din partea Comitetului o-
Sortatul are ca scop separa m\ şl lungimea de 7-15 m. De asemenea, pentru a împie gurată cartofilor o temperatură rea metodelor înaintate de muncă, la răşenesc de parlid.
dica pătrunderea apel In inte optimă de 1-4 grade Celsius şl o şi mal puternică mobilizare a mun Una din sarcinile principale ale
rea cartofilor sănătoşi de car La 'depozitarea cartofilor în rior, in jurul silozului se fac la o hlgroscopicitate de S5-93 la citorilor, tehnicienilor şi inginerilor clubului este dc a contribui la dezvol Gontinuîndu-şi activitatea pe linia
siloz se va urmări obţinerea u- o distanţă de 20-30 cm, şanţuri sută. tarea conştiinţei socialiste şi la edu sprijinirii producţiei şi a nevoilor cul
tofii bolnavi şi zdrobiţi. Carto npr, taluzurt netede şi a unei adinei 'de 30-35 cm. şi late de pentru continua îmbunătăţire a produ caţia patriotică a oamenilor muncii. turale ale oamenilor muncii dm Gu-
25-30 cm. ingf. ANETA LEFTF.R In acest scop, clubul muncitoresc al gir, clubul sindicatelor din această lo
fii proveniţi din culturile ataca selor, la întărirea prestigiului mărcii sindicatelor din Guglr, ă organizat calitate îşi va merita pe deplin ti
1'AERISIREA cartofilor in si fabricii. prezentarea a 23 de conferinţe cu ca
te de mană se sortează după lozuri se face cu ajutorul unor racter educativ, dintre care relevăm: tlul de club muncitoresc fruntaş şi va
canale orizontale şi de ventila Tot pentru a veni în sprijinul rezol atrage în jurul său pe toţi locuitorii
15-20 zile de la recoltare pentru ţie, a jghiaburilor de şipci de oraşului.
lemn, ori cu ajutorul coşurilor vării problemelor ce le ridică produc
a se depista cartofii manaţi. verticale dc ventilaţie. D. CRICOVF.ANU
După sortare, cartofii se tran
sportă la locul 'de păstrare.
PASTRAMA CARZOFJLQR ţn
