Page 93 - 1961-09

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UN IŢI-VA / La O. R. S. fiîn Căîaia

reţii! de cost aî producţiei

o Adunări de dări de seamă oate si trebuie să fie redus

şi alegeri în organizaţiile de

bază P.M.R. Discuţii rodnice cu Una din principalele sarcini Acest lucru îl cunosc şi tovară­
privire la îndeplinirea sarcinilor ale sectorului de stat al agricul­ şii din conducerea G.A.S. Călan,

de producţie (pag. 2-a) : turii este aceea de a contribui dar din păcate, ei n-au dovedit

o Funicularul a fost redat într-o măsură tot mal mare la suficientă preocupare pentru a -1

circulaţiei (pag. o-a) ; asigurarea fondului central de aplica în practică. Cu toate că
e Marele miting al oameni­ produse agricole al statului, prin in cadrul gospodăriei existau
mijloace suficiente care să asi­
lor muticii din Berlin ; realizarea de cît mai multe pro­ gure pregătirea terenurilor pen ­
duse agricole, de calitate supe­

o Lucrările sesiunii Adunării rioară şi ia un preţ de cost re­ tru culturile viitoare, nu s-au

Anul XIII. Mr. 210! Miercuri 27 septembrie 1961 4 pagini 20 bani Generale a O.N.U. (pag. -l-a dus. luat măsuri pentru a se executa
G.A.S. din Călan a luat in a- în bune condi'ţmni aceste lu­

D wy r o a a w r« a m j j w i m g n r ^ y ? g ^ ^ g H LtlTiaPBV W lW g g cest sens unele măsuri care au crări. Astfel a rămas nearată1

IC TB W BBPM i» aE fflf f l g f flK S S M g g S r ^ g n ^ H a a i B C T t

dat rezultate bune în anul 1961. din vara şi toamna anului pre­

Astfel, conducerea acestei gos­ cedent o suprafaţă de cir,ca 65

podării, îndrum ată de către or­ ha. De asemenea, arăturile de

ganizaţia de partid a luat mă­ vară după recoltatul păroaselor

suri de selecţionarea efective­ au fost executate cu o întîrzierb

lor de vaci producătoare de lap­ de 30-50 zile, fapt care a contri­

te, obţinind in acest fel produc­ buit în mare măsură la nerea-

ţii sporite faţă de anii prece­ lizarea planului de producţie şi

Laminate peste plan Cu planu! frimesfria! îndeplinii denţi şi faţă de plan. De ase­ la depăşirea cheltuielilor. Din
menea, la cultura de ovăz boa­ cauza neexecutării la timp a lu ­
be s-a obţinut o producţie cu crărilor pregătitoare (arături),

In silele care au trecut din ' " Muncitorii secţiei de reparaţii mecanice de la U.B.U.M. Pe­ 10,8 la sută mai mare decit cea unele culturi au fost cala­
această lună, colectivul lamino­
rului bluming al C.S. Hunedoara troşani au raportat du deplină satisfacţie îndeplinirea planului planificată. mitate. Aşa s-a ' Intîm-
a desfăşurat o însufleţită între­ Succesele obţinute în diferite plat la trapul din Batiz unde
cere socialistă pentru sporirea pc trimestrul III la reparaţii capitale, cu 10 zile mai devfeme. pe o suprafaţă de 8 ha. s-a în-
producţiei. Folosind din plin domenii de activitate dovedesc
timpul de lucru, sporind viteza Succesul se datoreşte mun cii întregului colectiv şi îndeo­ sămînţat mazăre furajeră,
de laminare, luminătorii au pro­ că in cadrul acestei gospodării
dus de la începutul lunii peste sebi echipei conduse de comun istul Alexandru Komeni, care a există importante rezerve pentru in teren nepregătit, în care apa
1.900 tone laminate. Numai în sporirea producţiei şi pentru re ­ nu a pătruns normal. Din a-
ziua de 25 septembrie şi primul terminat cu 10 zile mai repede reparaţia unui compresor pen­ ducerea preţului de cost. Din ceastă cauză, seceta din prim ă­
schimb al zilei de 26 septembrie păcate însă, conducerea acestei
s- au laminat peste plan mai bine tru mina Lupeni, tovarăşilor Nicoîae Laurenţiu şi Alexandru vară a calamitat aproape în în-i
de 1.300 tone lingouri de oţel. unităţi s-a mulţumit cu cele ci- tregime recolta.
Preda care au redus termenul fixat pentru reparaţia unei loco­ teva rezultate obţinute şi nu a
Economii După ce plantele au răsărit',
motive cu 6 zile şi ah realizai economie la preţul de cost în va­ mai luat în continuare măsurile întreţinerea lor constituie o con -t
prin inovafii necesare pentru valorificarea in
loare de 1.000 lei, precum şi ecli ipei condusă de Ignat Peter întregime a tuturor rezervelor diţie de prim ordin, care, în to a ­
Dornici de a îmbunătăţi con­ interne existente in gospodărie.
tinuu procesul de producţie, ino­ care îşi depăşeşte cu regularitate norma cu 25 la sută. te cazurile, asigură recolte bo^
vatorii de la iabrica „1 Mai“ De exemplu, sectorul zooteh­ gate. Dar, se vede că pentru1
Petreşti au prezentat în acest •A-
an la cabinetul tehnic peste 40 nic al acestei gospodării este conducerea G. A. 5. din
propuneri de inovaţii. însufleţiţi în lupta pentru a da patriei cît mai mult cărbu­ foarte dezvoltat. El cuprinde Călan aplicarea regulilor
numai animale de rasă supe­ agrotehnice nu prezintă prea
Din acestea au şl fost aplica­ ne de calitate superioară peste plan, harnicii mineri ai secto­ rioară care pot da o producţie
te 22 de inovaţii' care aduc fa­ spoţită, cu cheltuieli mici. Dar, multă importanţă. Numai
bricii o economie în valoare de rului I din cadrul Exploatării miniere Petrila, lucrează în contul faţă de problema obţinerii unei aşa se explică faptul că lucră­
peste 60.000 lei. rile de întreţinere au fost apli­
trimestrului IV încă din ziua de 19 septembrie. In intervalul de producţii sporite prin valorifi­
Printre inovatorii de frunte se carea posibilităţilor de care dis­ cate în majoritatea cazurilor cu
la 1 la 23 septembrie, minerii acestui sector au dat 2.223 tone pune gospodăria, n-a existat su­ întîrziere, ajungîndu-se în si-’
ficientă preocupare. Aşa s-a a-
de cărbune peste plan. Printre brigăzile fruntaşe la dobîndirea juns ca în perioada 1 ianuarie tuaţia ca la trupul Strei, pe o
—30 august 1961, cheltuielile suprafaţă de 50 ha. cu porumb,
acestor succese se numără cele conduse de Glrearghe Cueos şi planificate pentru acest sector
să fie depăşite cu 48,7 la sută buruienile să fie mult prea dez-i
Gheorghe Neagu. O contribuţie de seamă au adus şi cele 8 bri­ Ihăeminareă, priceperea. Sînt calităţi pe care muncitoarele din care 26,9 la sută reprezintă
găzi de la înaintări, care au depăşit planul cu 115 m.l. depăşire transm isă de furaje. voltate, în timp ce plantele au
rămas nedezvoltate şi foarte r a ­
Se în c a d re a z ă în g rafie Tirca Paraschiva Şi Margareta Ceauşi le-au căpătat în timpul Luate individual, cheltuielile re. La trapul din Batiz pe o su­
privind furajarea pe 8 luni au
anilor de muncă la filatura din Lupeni. Lucrlnd în secţia ră­ fost depăşite cu 72,3 la sută da­ prafaţă de 25 ha. cultivate cu
torită existenţei multor deficien­ porumb şi 16 ha. cu cartofi, pra-
Cu vreo săptămină in urmă, din lucrări. ’Astfel, a fost mon­ sucit, cele două maşiniste (fotografia le reprezintă la locul de ţe în sectorul producerii fura­
colectivul lotului nr. 2 montai tată traversarea nr. 1, stupii de şila a n -a , cu sapa pe rînd nu
muncă), îşi depăşesc lunar norma cu 35—40 la sulă.
al I.C.S.H. a început lucrările s-a executat deloc, din care
la traversarea nr. 2, pe şirul B 1 * Ele se numără printre muncitoarele fruntaşe, care dau nu- cauză buruienile au copleşit
de consolidare a halei oţelăriei ctc. plantele. De asemenea, pe 13 ha.
Martin nr. 1 a C.S. Hunedoara. I mai producţie de bună calitate. lotîlniri între deputaţi
cultivate cu orz de primăvară1
Pentru a se putea respecta ter­ n — s-® • şi alegători nu s-a executat plivitul deloc;
menul prevăzut în graficele de
In toată regiunea au loc întîl -
execuţie — extrem de scurt — niri între deputaţi şi alegători.
montării au pregătit din timp Aceste întilniri — expresie a de­
toată lucrarea. mocratismului nostru socialist
— constituie un bun prilej de
'Acest lucru, ca şl întrecerea

numără şi comuniştii Erhard tot mal însufleţită care se des­ L u c ră ri de Pentru înlocuirea râşinoaselor dezbatere a problemelor princi­ jelor. Asemenea practici nepermise,-
Grottendorfer, Mlhai Ţoc şi Tra- făşoară între cele 3 schimburi, ra dioficaro pale care stau în faţa deputaţi­ Dintre deficienţele care au dăunătoare, au condus la cala-
ian Panaitescu. au făcut ca pînă In prezent să la fabricarea hîrtiei mitarea unor culturi, la recolte
fie executate deja o bună parte lor. provocat cheltuieli în plus şi mici pe unitatea de suprafaţă
Deputaţii şi alegătorii dis­
rara pierderi de furaje în anul 1961, ŞTEF ZEVEDEI
cută cu simţ de răspundere ce exemplificăm doar cîteva. Se
metode şi mijloace să folosească '.ontrolor revizor în cadrul
ştie că succesul recoltei trebuie

Noi maşini agricole De curind au Studiind posibilităţile ce le are pentru înlocui­ pentru ca sfaturile populare să pregătit încă din anul prece­ S. R. C. R. Deva
început şi in rea râşinoaselor în procesul de fabricare a hîr - obţină rezultate şi mai bune In dent, prin executarea în limite­
satul Cigmău, tiei, colectivul de Ia fabrica „1 Mai“ Petreşti a munca lor.: jj^, le optime a arăturilor de vară. (Continuare tn pag. 3-a)

Uzinele constructoare de maşini au crări agricole. întreaga suprafaţă desti­ raionul Orăşiie, trecut în acest an la aplicarea de noi procedee 1 pjjjjjjn = íceas
trimis în această lună oamenilor mun­ nată culturii griului în gospodăriile a- lucrările de ra- în fabricarea pastei mecanice.
cii de pe ogoare ntji loturi de maşini gricole de stat şi cea mai mare part? dioficare. Prin Toată săminţă Ca sprijinul mecanizatorilor
agricole pentru Intrările agricole de muncă patrioti­ In prezent ci folosesc lemnul de foioase în condiţionată
toamnă. Gu noile maşini, parcul de a terenurilor destinate acestei culturi în că, cetăţenii a- La gospodăria agricolă colec­ Orăştie, membrii goSpo’dăriei
mijloace de mecanizare al gospodă­ gospodăriile colective vor fi semănate cestei localităţi proporţie de 10 Ia sută la pasta mecanică, iar
riilor agricole de stal şi staţiunilor de cu mijloace mecanizate. au executat nu­ la fabricarea hîrtiei de scris şi tipărit s-a înlo­
maşini şi tractoare a crescut de la în­ meroase lucrări. cuit celuloza de răşinoase cu cea de stuf în
ceputul anului şi pînă la 20 septembrie în următoarele luni uzinele construc­ procent de 25 Ia sută şi cu semiceluloză de paie
cu încă 8.500 de tractoare, cu 10.700 toare de maşini vor livra agriculturii IOAN SUSAN în procent de 35 la sută.
alte utilaje noi. Unităţile agricole so­
In viitor procentul înlocuitorilor de răşinoase
cialiste vor dispune la sfîrşitul anului se va mări.
printre altele de 52.000 de tractoare şi
pluguri. 6.700 semănători de cereale pă- O nouă descoperire arheologică în Deva Pregătirea şl desfăşurarea tivă din şibot se vor însămînţa agricole colective din Şibot au
îoase şi alte utilaje. Dezvoltarea parcu­ 48.500 semănători mecanice, revenind muncilor agricole de toamnă cu griu in această toamnă 230 pregătit 110 ha. teren. Pe 30
lui de maşini permite ca în toamna a- de fiecare tractor cite 190 hectare teren Zilele trecute, cu zeului regional Deva, — villa rustica — - stau in centrul atenţiei colecti­ ha. Colectiviştii s-au hotărit să ha. au fost transportate şi în­
ceasta să se extindă mecanizarea lu­ arabîf, faţă de 420 hectare cîle reveneau ocazia lucrărilor e- care a trimis dele­ datină din secolul al viştilor din Răhău. Dornici fiind obţină de la această cultură grăşăminte organice.
crărilor de pregătire a terenului pentru în anul 1955. fectuate prin muncă gaţi la faţa locului. U-lea e.n., care con­ ca şi in anul viitor să obţină producţii cit mai mari. In acest
însămînţări, a semănatului şi altor lu­ recolte bogate de cereale păioa- scop ei au procurat de la baza Mai multă atenîie
patriotică la săpa­ Examinină materia­ tinuă sub şoseaua se, membrii acestei gospodării, de recepţie săminţă de griu din fertilizării solului !
:!ÎS“ rea şanţului de apa- lele aflate (cără­ asfaltată şi pe cîm- îndrumaţi de către organizaţia soiurile de mare productivitate
duct dintre Deva şi mizi, ţigle, un zid pul din dreapta şo­ de bază se străduiesc să asigure Ponca, Harache şi Bezostaia. Şi la gospodăria agricolă co­
Sintuhalm, lucrăto­ format din piatră selei. toate condiţiile bunei desfăşu­ Pentru aceste soiuri valoroase, lectivă din Pojoga, raionul Plia,
rii Băncii de Stat au de rîu cu mortar, rări a însăminţarilor. Atenţie colectiviştii au repartizat teren re fac intense pregătiri pentru
scos la iveală, In prins transversal in Construcţia, ca şi deosebită au acordat colectiviş­ cultivat anterior cu borceag, însămînţarea cerealelor de toam­
altele similare des­ tii pregătirii seminţei. Pentru trifoi şi alte plante bune pre­ nă. Pentru orz, colectiviştii au
sectorul repartizat şaiiţ, ca şi nivelul coperite în jur, do­ cele 400 ha. care se vor insă- mergătoare pentru griu. Cu pregătit 12 lia., iar pentru griu
lor, bogate resturi de călcare antic), vedeşte intensa lo­ mînţa cu griu este asigurată şi sprijinul tractoriştilor Cornel o suprafaţă însemnată. In acest
arheologice. Desco­ s-a constatat că este cuire a teritoriului selectată întreaga cantitate de Ştef şi Galea Amos de Ia S.M.T. an, membrii gospodăriei agrico­
perirea a fost adusă vorba de o construc­ oraşului încă din săminţă. De asemenea şi la pre­ le colective din Pojoga vor însă*:
la cunoştinţa Mu­ ţie romană, fermă această perioadă. gătirea terenului destinat cul­ mînţa numai grîu din soiurile
turii griului se lucrează intens. de mare productivitate. Ei au
Colectiviştii în excursie
Temeinic pregătiţi
Ieri dimineaţă, 47 de colecti­ In drum spre casă, colecti­ procurat de îa baza de recep­
In secţia mecanică a uzinei „Victoria“ din Călan lucrează si vişti fruntaşi de la gospodăria viştii vor vizita Muzeul Doîtana Pentru succesul campaniei a- prezent au şl însămînţat orzul
comunistul Dumitru Balaş. Lucrările de lăcătuşerie pe care le şi vor sta o zi in Sinaia, unde gricole de toamnă, colectiviştii pe 30 ha. Cele 4 tractoare de ia ţie griu din soiul Ponca pentru
execută el sînt de cea mai bună calitate. agricolă colectivă „Petofi Şan- din Cîlnic n'u au precupeţit nici S.M.T. Miercurea au arat şi dis­
dor“ din Deva au plecat cu a u ­ vor vizita castelul peleş. In con­ un efort. Pentru cele 300 ha. pla­ cuit de două ori 47 ha., teren pe 40 ha., iar din soiul Harache
In clişeu : Lăcătuşul Dumitru Balaş în timpul lucrului. tocarul într-o excursie de 3 zile tinuare vor vizita oraşul Braşov, nificate să fie cultivate cu griu care se va însămînţa griul de
prin ţară. şi oraşul Sibiu. şi 50 ha. cu orz, colectiviştii 1.100 kg. grîu. Dacă de aceste
au asigurat săminţă numai din toamnă. Sub brazdă, colectiviş­
In Capitala patriei noastre — Dintre participanţii la excursie soiuri productive. Contra dău­ probleme colectiviştii din Pojoga
Bucureşti, colectiviştii vor vizita nătorilor au tratat seminţe cu tii au încorporat cîte 20.000 kg.
Muzeul de Istorie a P.M.R., p rin­ remarcăm colectiviştii fruntaşi : substanţe antimăluricc. Pînă în s-au ocupat cu interes, nu ace­
cipalele instituţii de cultură, n u ­ gunoi de grajd pe o suprafaţă
meroase muzee şi expoziţii, du­ Pek Wilmuş, Molnar Grigore, laşi lucru l-au făcut cu îngră-
pă care vor face cunoştinţă cu de 30 ha. şarea terenului. Pînă în prezent
noile cartiere şi obiective indus­ Csobot Maria, Katona Gizela, ei nu au transportat la cîmp
triale şi sociai-culturale. Gros Elena, Tudor Ludovica şi nici o tonă de gunoi de grajd.
alţii.
: ;!íiiIhIíHIIí

jg Ş gB gggggggggggggKniaacssaxssvBasT^nnasassF^isi

P r ! m e l eoooooo$ n ©t e t l @ ooooooooocoooooo
oooc-oooooooooooo
studiului in cadrul şcolii m e­
Pe ttnărul Olaru Gheorghe, mina soarelui, pe înălţimile dii serale, In ea găseşti ceva oo M mE
poposit pe şantierele Hune­ schelelor, potrivind harnic şi din dorinţa de a clşliga as­ fiecare dintre el şi -n înscris g !tííji
doarei de pe îndepărtatele cu indemlnare cărămidă lingă tăzi tot ce au pierdut părin­
cărămidă, ţeslnd cu măiestrie ţii, moşii şi strămoşii lor, afli deja in catalog primele viclG- o .-SX>VfpXkaA'l
haina cea nouă din fier şl be­ ceva din indîrjirea celui care
s plaiuri sucevene, dimineţile îl ton a Hunedoarei socialiste. vrea să ştie cît mai mult. In rii. încă de pe acum, de la ?¦ VA «V*-
Fiindcă el este zidar, construc­ ochi le citeşti acestor munci­
ooooooo află înfrumuseţind interioarele tor, personajul cel mai des tori o curiozitate nestăvilită primii paşi, dovedesc conştiin- L X ’Xv
blocurilor moderne pentru m un­ intllnit astăzi în orice colţ al de a pătrunde totul. XXiAs
citori, cu ajutorul mozaicului ciozitate şi seriozitate in însu- o In multe u ¦
multicolor şi al faianţei de Sint trăsături care-i uneşte nităţi socialiste
şi-i face pe aceşti tineri să şirea cunoştinţelor predate de o din regiunea
înţeleagă tot mai bine politica noastră a înce­
înţeleaptă a partidului nostru, profesori în rubricile din drep- a put zilele aces­
sint trăsăturile unor fii tea recoltatul
s ivoriu. Pe lăcătuşul Jianu Ni- devotaţi în lupta pentru so­ tul numelui lor putînău-se citi x porumbului pen­
cialism. Şi ce dovadă mai bună tru boabe.
oooooooooo colae îl simţi înflăcărat de căi patriei noastre... a acestui fapt mai poţi căuta doar nota 10. Nota 10 a in- O
dura muncii lui, la fel de ar La prima vedere s-ar pă­ cină afli că, la fel ca in pro­ In fotografie :
zătoare ca metalul topit in ducţie, şi Ia şcoală ei se stră­ scris-o lăcătuşul Jianu Nico- o Aspect de Ia re-
cuptoarele secţiei O.S.M. II a rea că toţi aceşti muncitori duiesc să păşească în primele coitathl porum­
C.S.H., unde lucrează alături n-au nimic comun intre ei, lae de la O.S.M. II la ştim- o
de oţelari. Pe muncitoarea afară de tinereţe, de dragos­ rindurl. Deşi participă la bului la G.A.S,
tea faţă de muncă şi elanul ţele naturale şi limba romină din Orăstie.
cursuri, doar de trei săptămâni,
nota maximă au ciştigat-o şi o
incit abia s-au familiarizat cu
cuptorarul Popovici Vasile la o
lecţiile, cu disciplina de elev,
0o$ooooooooooo Nedelcu ‘Ana o întîlneşti In creator... matematici, Nedelcu 'Ana Şi <>
mijlocul tovarăşilor ei de la
uzina cocso-chimică. poate Dacă i-ai vedea împreună, Topan Gavrilă la geografie, g
căutlnd, împreună cu colegii et după-amiaza, ai afla la ei însă
Ţopan Gavrilă sau Gheorghi- încă o trăsătură care-i apro­ Olaru. Gheorghe la chimie şi O
ţan Vasile, cheia vreunei com­ pie, tipică doar zilelor noas­
plicate probleme de produc­ tre. naturale. Gheorghiţan Vasile $
ţie... Nu-l căuta pe Popovict
Şi această trăsătură nu a la chimie... $
Vasile in zilele frumoase, nici determinat-o doar faptul că
toţi, deopotrivă, sint elevi in Din primele zile numai nota g

10. 'Aceasta este încă o trăsă- o

tură comună a acestor tineri, %

pc care se vor strădui s-o păs- §

1o în casă, nici in birou. Locul clasa VIII-a şi îşi consacră treze mereu cu cinste. v
său e In bătaia vlntului, la lu- tlmpţil liber. învăţămtnţului,
\. STRAUŢ