Page 94 - 1961-09

VRU MUE SOCIALISMULUI
- t5i»-«!>-J»- <t>«*>5Ji> <C>¦*L>< ţ > 0 ^ 0 0 < > - o <S*
In acest nn, în numai 8 luni,
colectivul oţelăriei Martin nr. 2
(lin Combinatul siderurgic Hu­
nedoara a dat peste plan mai
mult de 5.000 tone oţel, a asi­
milat noi mărci de oţeluri, a rea­
lizat peste 2.000.000 lei economii din vină pentru această situa­
la preţul de cost, a redus simţi­
tor durata de reparaţii la cald a
cuptoarelor, ceea ce a contribuit
la obţinerea unor indici de uti­
lizare a agregatelor mult spo­
riţi faţă de realizările anilor
precedenţi.
Darea de seamă ca şl discu­
ţiile purtate pe marginea ei în
adunarea generală de alegere a
noului birou al organizaţiei de
partid, ţinută recent, au arătat
că aceste succese se datoresc
muncii însufleţite a întregului
colectiv, în frunte cu comuniştii, lor de atelier, controlul asupra
preocupării permanente pentru
îmbunătăţirea continuă a activi­
tăţii lor.
Din păcate însă, aceste suc­
cese, aşa cum a reieşit în adu­
nare, au fost umbrite de rezul­
tatele slabe obţinute în ce p ri­
veşte îmbunătăţirea calităţii pro
ducţiei. La oţelul pentru osii
U.I.O., numărul reclamaţiilor
primite din partea beneficiaru-
îui este destul de mare, la oţelul nologice de elaborare şi turna
Pentru ţevi procentul de scoa­
tere calitatea T-a este nesatisfă­ re a oţelului, fapt ce a dus la
cător. iar în ce priveşte rebutul, vebuiarea unor cantităţi de
doar în cîteva luni colectivul a
reuşit să se încadreze tn procen­
tul admis.
I.a furnalul nr. 5 de la IIuncdoara se elaborează o nouă şarjă Comunistul Simion Jurca e la datorie.
Veghează. Totul merge bine.
La adunarea de dare de sea­
mă şi alegeri a organizaţiei de
bază de pe şantierul nr. 1 al
T.R.C.H, din Deva, au fost scoa­
se In evidenţă multe realizări
însemnate. Astfel, biroul organi­
zaţiei do bază a analizat In anu­
mite perioade unele stări de lu­
cruri din cadrul şantierului, unii pe şantier s-a resfrlnt şl asu­
membri de partid au fost puşi
să prezinte informări asupra ac­
tivităţii lor etc.
Cu toate acestea, colectivul
şantierului nu şi-a îndeplinit
sarcinile ce-i reveneau. Planul
valoric şi fizic au rămas cu
mult sub prevederi. Cum de-au
fost posibile aceste lucruri ?
— La activitatea nesatisfăcă-
toare a şantierului — a arătat
-tov. Ioan Roşitaru, şef al unei
echipe de zidari — a contribuit
proasta organizare a muncii.
Iată doar un exemplu. Blocul
din strada Karl Marx are peste
11 luni de cînd a fost început.
Ritmul de muncă aici a fost
nesatisfăcător. La începutul lu­
nii august cînd a început lucrul
la acest bloc, lipseau nisipul,
varul. Cind l-am întrebat pe
meşterul Popescu de ce se în-
timplă aşa, a dat din umeri, iar
inginerii Zimerman şi Vespescu
au venit, au notat şi au ple­
cat, dar nisip şi var nu au tri­
mis. Aşa că a trebuit să aş­
teptăm 19 oameni, ciţi slntem
în echipă, o zi Întreagă pînă
să ni se dea materiale.
Şi acestea nu sînt singurele
deficienţe. Tov. Petru Kerteş,
meşter, a arătat că pe unele
şantiere se munceşte In salturi.
Forţele de muncă sînt uneori
masate la o lucrare, în timp ce
altele stau pe loc.
Mai mulţi comunişti printre
care tov. Grigore Socaci, Simion
Balaş, Ileana Horvath şi alţii,
au arătat că de mal multe ori
au cerut atît în adunările orga
nizaţiei de partid cit şi în con­
sfătuirile de producţie să se ia
măsuri pentru permanentizarea
formaţiunilor de muncă pe o lu­
crare. O echipă să facă o lu­
crare de ia începutul el pină la
Nr. 2101
aas«eflgaags{«B»ate»tf^ aOKagi«Bwewto» oaa^ r t ;atn^v«r«««Mg<iiifmfWTiii
A d u n ă ri d© dări de s e a m ă şi alegeri Tn o rg a n iza ţiile de b a z ă P.M .R,
É niBce ci prSivQire. H la înd$ep§l8ini6rea sarcSinS 5il| e
< ? ¦ < > < -©- O O O -<it><l> <®. -<g»<S>-i> -^><ţ»--<C>-«®><t> O < o « > < > -iţ> <><>-0 < •'©’¦<ţ> - O - * > < 3 > 0 *S>-O- O <>.¦¦
de bună Propuneri
Analizînd cu mult simţ de răs­ multe şarje fiind turnate fie ® Experienţa a dovedit
pundere cauzele acestei situaţii, prea reci, fie prea fierbinţi. Nu că atunci cină stăpiUeşti
vorbitori ca Gheorghe Dumitriu, se respectă vitezele de turnare, Line meseria, poţi să rea­
loan Ivanciuc, Ion Negrea, Şte lizezi în producţie un lu­
numărul turnărilor directe este
fan Tripşa, Constantin Dan şi încă mare, de asemenea al neîn-
alţii, au arătat <:ă mare parte cbidcrilor de dop, al erupţiilor.
Această situaţie îşi are expli­ cru mai bun. In acest scop, Tov. ILIE FU ”OI este unul Grupa de lăcătuşi condusă Com.unistul TEODOR MO-
ţie revine vechiului birou al or caţia atît în faptul că biroul or­ comuniştii Emeric Roşu,
ganizaţiei de bază, care n-a reu­ Ioan Mărgineănu, Aurelia
şit să facă clin problemele ca­ ganizaţiei de bază şi conducerea Vaida din cadrul organi­
lităţii obiectivul principal al zaţiei de bază P.M.R. de
tehnico-aduiinistrativă nu s-au la fabrica „Vidra“ din
muncii de zi cu zi, a fiecărui preocupat în suficientă măsură Orăştie, au propus să fie
oţelar. reluate cursurile de minim
de ridicarea calificării oameni­ tehnic. Anul trecut aceste
S-a subliniat că biroul orga lor, cit şi In unele greutăţi o-
nizaţiei de partid a scăpat în li­
nele perioade din vedere pro­ biectivc cum ar fi lipsa unui
cursuri au fost începute,
proces tehnologic bine pus la
punct pentru oţelul Stal 3 pen­
bleme cum ar fi controlul înde­ tru tablă, lipsa unor tipuri de dar nu s-au terminat. dintre muncitorii de nă­ de către comunistul DU­ RARU este unul dintre
Iingatiere corespunzătoare. A- dejde din secţia laminorul MITRU BUHAIAN, din sec­
plinirii hotărîrilor, întărirea dis proapc toţi vorbitorii au arătat Tov. Rodea Clement din bluming de la Hunedoara. ţia vagoane — Atelierele fruntaşii secţiei „tras“ de
ciplinei muncii şi a celei tehno­ că stă în puterea colectivului să Ca membru de partid el C.F.R. Simerla, este frun­ la fabrica „Ardeleana“ din
lichideze cu aceste lipsuri, să dea organizaţia P.M.R. de la este tntr-una tn fruntea taşă in întrecerea socialis­ Alba Iulia. El îşi depăşeşte
logice, activitatea organizaţii­ oţel nuiît şi (Ie bună calitate. In acţiunilor desfăşurate pen­ tă, depăşindu-şi sarcinile lunar sarcina de plan cu
acest sens ei au arătat că tuful I.F. Sebeş a propus ca in­ 15-20 la sută, executlna
conducerii administrative, ridi­ birou va trebui să muncească tru sporirea producţiei. ce-i revin din plan.
carea calificării oamenilor, mai organizat, să-şi orienteze ginerii şi tehnicienii, să ţină lucru de bună calitate.
munca politică de masă. activitatea înspre crearea unei
opinii de masă în rîndul otela- un ciclu de conferinţe pen­
A fost combătută în adunare rilor în favoarea respectării cti
atitudinea unor tovarăşi ca O- stricteţe a disciplinei muncii şi tru ridicarea nivelului pro­
priş Avram, Marian Axente, Va­ tehnologice, să acorde cea mal
mare atenţie ridicării calificării fesional al muncitorilor.
lentin Călţun, Gheorghe Baba.
Ioan Chirică, Grigore Bogdan oamenilor, întăririi spiritului de ° Tov. Ion Benia din Ceea ce se poate face astăzi,
Teodor Karamalis, care nu oda răspundere al fiecăruia pentru nu. trebuie lăsat pe mîine
lă au încălcat prescripţiile teii organizaţia de bază nr. 1
soarta producţiei. Va trebui de
a fabricii chimice din
asemenea ca atît comitetul de
Orăştie, a propus să se
metal. Abaterile de la discipli­ partid cit şi conducerea combi­
na tehnologică, la rîndul lor, analizeze situaţia stocurilor
s-au datorat atît neatenţiei, cîl natului, să sprijine In mai mare
şi faptului că mi toţi topitorii supravormative. Unele m a­
şi turnătorii au reuşit să se ri­ măshră acest colectiv.
teriale aduse urgent, cu
dice la înălţimea sarcinilor lor, A. JURCA
avionul, zac acum nefo­ O vreme, furnalele de la Călău matita prăfoasă. S-au luat de a- trarea în reparaţie a furnalului
au mers anevoios. Prevederilo semenea măsuri în vederea r e ­
losite. planului de producţie n-au fost ducerii duratei de oprire a fur­ nr. 2 să sc treacă la etanşarea
nalelor prin montarea în în interior a şuberelor de aer,
® Tov. N. Babarţi din îndeplinite în mod ritmic. Co­ conductă a unor pulveriza-
muniştii din secţia furnale an toare. S-au făcut perfec­ cald etc. Tov. Gheorghe Ştefan,
organizaţia de bază P.M.R. pus la inimă acest lucru şi s-au ţionări la instalaţia de forţă,
străduit, aşa cum a reieşit in s-a îmbunătăţit sistemul de ră ­ Muntean Ionaşcu, Ioan Stoicoi,
n secţiei furnale nr 2 de adunarea de dare de seamă şi cire la furnalul nr. 2 etc. Luarea
alegeri, să găsesc:! cauzele, să unor asemenea măsuri a avut Nicolae Filly, Simion Stănculea
la C.S.II. a propus ca pe lichideze lipsurile. S-a studiat eficacitate asupra muncii furna- şi alţii, au făcut de asemenea
liştilor, asupra îndeplinirii pia­ propuneri preţioase în vederea
viitor, biroul nou ales să acest lucru şi s-a constatat că nului de producţie. Acum sarci­
nile de plan nu numai că sînt organizării mai bune a întrece­
acorde mai multă atenţie existau pierderi de metal din îndeplinite ci şi depăşite. rii socialiste, îmbunătăţirii a-
cauza conţinutului mare de praf provizionării cu materiale sl
Sili antrenării activului fură în minereuri. Pentru a remedia Demn de remarcat este faptul
o asemenea situaţie a fost con­ că membrii şi candidaţii do materii prime, întăririi discipli­
de partid in rezolvarea struită o instalaţie de cernut hc • nei în cîmpul muncii.
unor probleme privind îm­ Pe baza acestor propuneri, cifi
şi a discuţiilor purtate, s-a ela­
bunătăţirea procesului de *1»
borat apoi o hotărîre. Comuniş­
producţie.
tii din această secţie şi-au pre­
i/ —i r r - i r - ’r " ' r ’> w»r-*
partid, analizînd Un cadrul adu­ văzut, ca un lucru deosebit do
nării organizaţiei de partid da valoros, ca începînd încă din a-
.Măsuri — realizări dare de seamă şi alegeri m un­ cest an să realizeze indicii de u-
ca desfăşurată pînă în prezent, tilizare a agregatelor planificat}
s-au gîndit şi la viitor, făeînd o pentru anul 1982. O asemenea
iniţiativă este bună. Ceea ce
Fabrica „1 Mai“ Petreşti a în prezent, la toate utilajele şl serie de propuneri menite să du­ poate face astăzi, nu trebuie lă­
reuşit să realizeze in cele 3 luni secţiile de bază lucrează comu­ că Ia îmbunătăţirea activităţii sat pe mîine. Acest lucru ceie
din acest an producţia in uni­ nişti cu experienţă, ai căror furnaliştilor, Ia crearea posibili­ însă să fie luate o serie de mă­
tăţi naturale, în proporţie de exemplu a fost urmat de toţi suri în vederea aprovizionării
105,62 la sulă, planul valoric muncitorii fabricii. Tovarăşii tăţilor de îndeplinire şi depăşi­ mai bune a furnalelor, ridicarea
al producţiei marfă in proporţie Erhord Grottendorfer din secţia re a sarcinilor de plan ce le re­ calificării cadrelor de muncitori,
de 106,57 la sută, iar producti­ fabricaţie, Simion Marta de la vin pe trim estrul IV şi în anul tehnicieni şi ingineri, valorifica-_
vitatea muncii a crescut cu 6 calandre, Susana Tutela de la 1982. Tov. Marcel Semciuc a fă­
la sută faţă de 2 la sută cit sortare, Olivia Nemeş, Susana cut propunerea să se studiezo re- pe scară maî largă a rezer-,..
este angajamentul anual. Falk din secţia caiete şl alţii, veior interne.
au muncit neobosit pentru a posibilitatea de îmbunătăţire a
Referindu-se la aceste succe­ uscării rinelor^tov. Meseşan Bo- G. Că LINESCU,
miţian a propus ca odată cu in­
:m =
se, tov. Nicolae Zaplanic, in cu- traduce In viaţă sarcinile tra ­
vintul său ia adunarea genera­ sate de organizaţia de bază. '„Nici un vagonet cu cărbune
lă de dare de seamă şi alegeri Aşa cum s-a arătat în adu­
FOI O . V. UNOiU. a noului birou al organizaţiei re b u ta t!“
de partid care s-a ţinut zilele narea generală, munca le-a fost
acestea, a scos în evidenţă ro­ rodnică. Cu toate acestea, In
lul de frunte pe care l-au avut fabrica „1 Mal“ Petreşti mai Aproape 6 arii, secforul II al Ex­ sindicatului. In timp ce brigăzi'e
comuniştii In obţinerea lor. Lup- slnt multe de făcut. Comuniştii ploatării miniere Petrila a deţinut lo­ conduse de comuniştii Ioan Firoiu şi
tind pentru traducerea in via­ de aici, cu prilejul adunării de cul de fruntaş pc exploatare, dînd în Nicolae Păsărică se situează în frun­
dare de seamă şi alegeri au ve­ această perioadă mii de tone de căr­ tea luptei pentru calitate, neavînd
ţă a planului de măsuri adop­ bune de bună calitate peste plan. Şi nici un vagonet cu cărbune rebutat,
tat in adunarea de dare de sea­
sfîrşit. In felul acesta se întă­ centru] activităţii sale aceste mă şl alegeri din octombrie nit cu noi propuneri pentru îm­ acum, cînd comuniştii sectorului s-au alte brigăzi, cum . sînt cele condusa
reşte spiritul de răspundere faţă probleme. Faptele au arătat că 1960, membrii organizaţiei de bunătăţirea procesului de pro­ întrunit în adunarea generală de dare de Gheorghe Michiev, Gheorghe Nis-
de cantitatea şi calitatea mun­ deşi lucrurile erau bine cunos­ bază şi-au adus din plin con­ ducţie, cum ar fi: modernizarea de seamă şi alegeri pentru a analiza torean, Vasile Sidorov, Nicolae Gris-
cii. Conducerea şantierului nu a cute de către biroul organiza­ tribuţia la înregistrarea acestor maşinii nr. 3 de fabricaţie; de­ munca şi rezultatele obţinute în peri­ tea etc., care deşi au dat însemnate
dat însă viaţă unei asemenea ţiei de bază, acesta nu a căutat succese. El au fost aceia care zintegrarea şi transportul meca­ oada unui an, a reieşit că sectorul cantităţi de cărbune peste plan, au
propuneri valoroase. să imprime in rîndul comunişti­ au propus şi au tradus In via­ nizat al materialului fibros: mo­ şi-a realizat sarcinile de plan în pro­ avut şi multe tone de cărbune rebutat.
lor, a întregului colectiv, răs­ ţă măsuri c a: mecanizarea dificarea actualului prinzător de porţie de 108,3 la sută.
Proasta organizare a muncii punderea faţă de lucrările exe­ transportului de caolină sub noduri; producerea a 20 de noi Acest lucru se datoreşte faptului că
cutate. Prea puţin şi-a exerci­ formă de suspensie, redueîndu- sortimente:' urmărirea prin gra­ Succesele harnicilor mineri de aici există o oarecare delăsare în ce pri­
tat organizaţia de partid drep­ se timpul de preparare a sus­ fic a vitezei de rotaţie a fondu­ constituie dovada preocupării biroului veşte organizarea muncii în cadrul
pra calităţii construcţiilor. tul de control asupra conducerii pensiei: montarea moriştii de lui de rulment; economisirea de organizaţiei de bază, a tuturor comu­ unor brigăzi, uşurinţa cu care unii
Schimbarea a trei meşteri şi a destrămare a celulozei din paie, lemn de răşinoase prin aplica­ niştilor, faţă de soarta producţiei. Ei maiştri şi şefi de schimb privesc pro­
cel puţin tot atitea echipe la administrative. Membrii şi can­ îmbunătăţind prin aceasta con­ rea de procese noi In fabricarea s-au situat în fruntea acţiunilor pentru blema calităţii, slaba preocupare a bi­
didaţii de partid nu au fost re­ diţiile de măcinare; introduce­ pastei mecanice folosind în mai a da patriei cărbune tot mai mult şi roului organizaţiei de bază f3ţă de
construcţia blocului din strada partizaţi In aşa fel ca să cu­ rea maselor plastice în locul mare măsură înlocuitori etc. mai bun. analiza periodică a calităţii cărbune­
Karl Marx, au dus la executa­ prindă toate formaţiile şl punc­ dermatinei la caietele cu 200 lui etc.
rea unor lucrări de slabă ca­ tele de lucru. file; căptuşirea cu faianţă a — Aplicarea acestor măsuri Discuţiile purtate de către comu­
litate. holendrului nr. 5 pentru îmbu­ — au spus in cuvîntul lor to ­ niştii Gheorghe ©roiiorti, Ioan Firoiu, Hotărîreă adoptaiă în adunarea ge­
Comuniştii au arătat In con­ nătăţirea procesului de măcina­ varăşii Ţoc Mihai şi Nicolae iz- Pop Zoltan, Haidu Iuliu, Peter Moise, nerală de alegeri, angajamentele lua­
Influenţă negativă asupra cluzie că numai punînd toţi re etc. voreanu — precum şl continua Kibcdi Adaihcrt şi alţii, au scos In te, constituie garanţia că sedorul If
realizării planului fizic a avut umărul, se va asigura la con­ ridicare a calificării muncito­ evidenţă însă şi faptul că în lunile al minei Petrila va ajunge să sc si­
şi aprovizionarea neritmică cu Dar nu numai prin aceasta s-a rilor ne vor ajuta să îndeplinim august şi septembrie, în sectorul II tueze, în scurtă vreme, din nou în
materiale. . strucţiile de locuinţe un ritm şi manifestat contribuţia comuniş­ cu succes sarcinile de viitor rînduriie fruntaşilor. Pentru aceasta
o calitate corespunzătoare ce­ treburile n-au mers destul de bine. în­
Pe bună dreptate, unii parti­ rinţelor actuale. tilor. Organizaţia de bază şi-a însă, iniţiativa „Nici un vagonet cu
cipanţi la discuţii, şi-au pus în­ trecerea socialistă pentru a da numai cărbune rebutat“ trebuie să fie larg
trebarea dacă biroul organiza­ V. FUR IR repartizat forţele în aşa fel că popularizată, să cuprindă toafe locu­
ţiei de partid a pus sau nu în cărbune de calitate superioară, n-a
rile de muncă.
stat suficient tn atenţia biroului or­
ganizaţiei de bază, n-a constituit o
Marca fabricii — mîndria noastră B. ROMULUS preocupare esenţială pentru comitetul GH. LUPAfM
— Trebuie să producem astfel ca refuzate de centrele de desfacere, au Toate aceste măsuri, precum şi
oamenii muncii, acei care cumpără criticat pe aceia care au tăcut ca munca politică de educare a munci­
încălţămintea confecţionată în fabri­ „Marca fabricii“ să nu se bucure torilor, au făcut ca in cete 8 luni
ca noastră, să o poarte cu plăcere. de suficientă apreciere. din acest an, colectivul fabricii „Ar­
De aceea, sarcina noastră, a comu­ Atunci, organizaţia de bază şi-a deleana" să obţină unele realizări :
niştilor în primul rînd, este să hm concentrat şi mai mult atenţia spre planul producţiei fizice a fost înde­
in fruntea luptei pentru calitate, a îmbunătăţirea calităţii. plinit în procent de 100,18 la sută,
spus în cuvîntul său tov. Cornel Astfel, tovarăşii din conducerea realizîndu-se totodată şi economii de
Covaci. întreprinderii au fost îndrumaţi să se materii prime în valoare de 55.000
Şi unul după altul, comunişti ca ocupe de introducereamecanizării lei.
Ioan Gomşa, Elena Breazu, Mnria pentru reglementarea fluxului tehno­ De remarcat este şi faptul că pro­
Munteanu. Marin Mitru şi alţi par­ logie şi uşurarea muncii fizice. Drept centul încălţămintei de calitatea l-a
ticipanţi la adunarea generală de urmare au fost introduse trei benzi a crescut, Iar începînd din trimes­
clare de seamă şi alegeri a organiza­ rulante precum şi dispozitive şi ma­ trul II, la fabrică nu s-a mai p'rittilt
ţiei de partid de Ia fabrica „Arde­ şini ce au înlocuit munca manuală din partea beneficiarilor nici o re- \
leana" din Alba lulia şi-au spus pă­ la operaţiile: numerotatul tălpilor, clamaţie pentru calitate.
rerea despre activitatea organizaţiei textuitul tălpii, perforatul pentru şi­ In adunarea generală s-a vorbit
de bază, despre munca comuniştilor returi etc. Organizaţia de partid a despre toate acestea. Fiecare vorbi­
în lupta pentru îndeplinirea planului manifestat multă exigenţă faţă de tor a arătat că atenţia trebuie şi
şi îmbunătăţirea calităţii produselor. felul în care lucrează unii membri în viitor îndreptată spre îmbunătăţi­
Comuniştii nu vorbit nu numai şi candidaţi de partid. In această rea calităţii. De aceea, noul birou
despre realizări ci şi despre lipsuri. privinţă au fost criticaţi tov. Bornei are datoria să desfăşoare o largă
Ei au criticat munca defectuoasă din Stoica, Viorica Rusu, Ana Pleşa, muncă politică de masă în scopul de
trimestrul 1 al acestui an cînd, din Gheorghe Mărgineănu şi alţii, care a face ca pentru fiecare muncitor,
cauza unei slabe calităţi, cantităţi nu dau destulă atenţie calităţii lu­ „Alarca fabricii“ să fie o mîndrie. De curînd a a\u t Ioc adunarea de dare de seamă şi alegeri a organizaţiei de bază P.MR. din sectorul
însemnate de încălţăminte au fost crului efectuat. R. BUD1N I al minelor Teliuc. ‘Secretar al noului birou a fost ales minerul fruntaş Culc.ea Cuşma.
w> ' MW^WV In fotografie: Minerul Oulcea Cuşma impieutiă cu cîjiva dintre ortacii săi de muncă.