Page 95 - 1961-09

Mr. 2101
La G. A. S. «fin Cëkm
(Urmări din păg, l-a)
şl, în final, la cheltuieli majo­
rate.
Din felul cum au fost orga­
nizate culturile furajere In anul
1961, rezultă că aici nu a existat
o preocupare permanentă nici
pentru asigurarea pe toată pe­
rioada de vară a convelerului
verde, atît de necesar animale •
lor. In mare măsură, la această
unitate, culturile de furaje bo­
gate în proteine c a : trifoi, lu-
cernă etc., lipsesc.
Nici furajele recoltate nu au
fost depozitate şi păstrate Sn
condiţiuni corespunzătoare, din
care cauză în unele perioade a-
nimalelor nu li s-au putut da
furaje de calitate. Ca rezultat
al slabei gospodăriri şi a risipei,
furajele administrate animale­
lor în luna februarie au între­
cut normele de furajare cu
91.481 lei, în timp ce animalele
au scăzut din greutate cu 7.828
kg. In felul acesta, într-o sin-
gţu-ă lună, unitatea a pierdut
1>47.000 lei. Deficienţe serioase
există şi la ferma c’.e porcine. In
acest sector furajarea nu se face
după reţete întocmite conform
normelor de furajare în care să
se ţină seama de conţinutul de
substanţă hrănitoare a furaje-
lor şi de economicitatea acesto
ra. Sistemul defectuos de fura­
jare la ferma de porci a adus
gospodăriei numai in lu­
na august 1961, o depăşire de
9.775 unităţi nutritive şl o ne-
realizare a sporului de creştere
în greutate vie de 3.372 kg.
O altă cauză care a provocat
cheltuieli mal mari decît cele
planificate o constituie şi faptul
că nu s-au luat din timp măsu-
rile corespunzătoare pentru ve­
rificarea şi repararea tuturor
utilajelor si maşinilor existente
in gospodărie. Bunăoară, unele
lucrări care au fost planificate
a se executa mecanic s-au exe­
cutat manual, cheltuindu-se ast­
fel, în plus. suma de 20.200 lei.
Practica a dovedit că gunoiul
f’e grajd este unul din cele mai
importante îngrăşăminte care a-
sigură realizarea unor producţii
a fo st redat
a rc
Era în dimineaţa zilei de 18
septembrie. Telefonul sectorului
VIII transporturi al E. Ai. Lu-
peni porni să zbîrnîie. De la
capătul celălalt al firului se
auzi vocea îngrijorată a res­
ponsabilului tehnio al funlcula-
relor:
— Pe linia secundară a Iu-
nicularului II vest, la pilonul
2, a survenit un deranjament
soldat cu ruperea pilonului de
susţinere. Trimiteţi de urgenţă
¦> echipă pentru remedierea de­
ranjamentului.
Nu era de aşteptat nici o cil-
^ pă. Pilonul rupt putea să adu-
/ că grave perturbări procesului
iţ de producţie, realizării la tîmp
/ a planului. Conducerea sectoru-
ţ lui VIII n-a stat mult pe gin*
l duri. Pentru executarea fără
întîrziere a reparaţiilor au fost
.aleşi muncitori de nădejde: su­
dorul Romulus Bruceru, lăcătu­
şii Viorel lugan, Petru Balint.
} Gheorghe Vdicu, Alexandru Pe-
3 ter şi încă trei muncitori, toţi
l tineri.
) — încă în cursul zilei de azi
3 -— Ii s-a atras atenţia — tre-
1 buie să terminaţi reparaţia.
5 Avem toată încrederea în voi...
) Gei 8 tineri n-au dat nici un
răspuns. Nu era vreme de an­
gajamente. In privirile lor însă
se putea citi hotărîrea de a duce
la îndeplinire, fără şovăire, Im­
portanta sarcină ce te-a lest în­
credinţată.
Pilonul cu pricina nu se
afla pe un loc „ca-n palmă".
Dimpotrivă! Terenul accidentat
cere eforturi deosebite pentru
transportul materialului necesar (
lucrărilor. Nici unul din cel 8 ^
T tineri n-a şovăit. Fiecare a pus
umărul la transportul aparatu­
lui de sudură, a tubului de oxi­
gen. a uneltelor.
Alunea a început febril, cu
migală... >¦'
¦ir
In acea seară, cînd tinerii difl
{ l.ttpeni se îndreptau spre cine-
/ matograf, sau spre clubul mun-
< eitoresc, echipa tinerilor mai dâ-
^ dea încă lupta pentru redarea
< în circulaţie a funicularului. Dar
odată cu intrarea în lucru a
schimbului de noapte, de la te­
lefonul sectorului VIII, porul
spre conducerea tehnică a funl-
cuiarelor din Lupeiii următoa-
^ rea veste :
j — Echipa tinerilor muncitori,
ţ iu Frunte cu comuniştii Romu*
j lus Cruceru şi Viorel lugan, a
3 terminat repararea pilonului 2
z de la funictilarul II vest. l.u-
r crările sînt trainice.
X L. GHEORGHE
}î,'fsi«s3s«asacaaU
Bp’orlte do' recoltă, de pe terenu­
rile unde este administrat. Faţă
’de păstrarea şi administrarea
acestui îngrăşămînt, conducerea
G.A.S. din Călan a dovedit Insă
insuficientă preocupare in anul
1961; Gunoiul de grajd este
Împrăştiat în jurul adăposturi­
lor pentru animale, pierzîndu-şi
astfel mult din valoare şi creînd
un aspect lipsit de spirit gos­
podăresc.
Măsurile agrotehnice pentru
fertilizarea terenului conduc, de
asemenea, la recolte bogate. A-
plicarea la timp şi 1n condiţiile
cerute de ştiinţa agrotehnică, a
Îngrăşămintelor, este un factor
hotărîtor care asigură randa­
mentul maxim al acestora. Ele
trebuie aplicate în funcţie de
culturi şi de sol. Or, conducerea
G. A. S. din Călan nu a ţinut
seama de acest lucru şi a dis­
pus administrarea îngrăşămin­
telor Ia întîmplare, fapt care,
nu numai că nu a adus nici un
spor de recoltă, dar a contri-
huit la pierderea unor cantităţi
mari de cereale, provocînd în a-
celaşi timp şi cheltuieli în plus.
De pildă, la ’t;upul Călan, pe o
suprafaţă de 20 ha. cultivate cu
orz, s-a aplicat azotat de amo-
niu, deşi acest teren nu recla-
ma aplicarea de îngrăşăminte,
creîndu-se în acest fel un exces
de îngrăşare care a condus la
căderea plantelor şi deci la
compromiterea recoltei. In ace­
laşi timp, la Eatiz, pe 105 ha.
însămânţate cu porumb, nu s-a
aplicat nici un fel de îngrăşă­
mînt deşi acest teren reclama
aplicarea de îngrăşăminte.
Deficienţele şi rezultatele ne­
satisfăcătoare obţinute la G.A.S.
din Călan nu pot fi rupte nici
de activitatea organelor de în­
drumare de la Trustul regional
Gostat, care, la rîndul lor, au
dovedit insuficientă preocupare
faţă de felul cum sînt gospodă­
rite fondurile puse la dispoziţia
unităţii de către stat.
Este timpul ca Trustul regio­
nal să analizeze cu toată seriozi­
tatea deficienţele care există in
munca lucrătorilor din această
gospodărie in vederea curmă­
rii şi evitării în viitor a unor
lipsuri în organizarea muncii, a
atitudinilor de comoditate care
au provocat pierderi mari în
anul 1961.
Printr-o organizare judicioasă
a muncii, a evidenţei şi prin în­
tărirea spiritului de responsa­
bilitate, în cadrul G.A.S. Călan
se pot obţine rezultate mult mai
bune ca pînă acum şi cu chel­
tuieli mult mai mici. Pentru a-
ceasta, la G.A.S. Călan există
multe rezerve. Ele trebuie însă
valorificate cît mai chibzuit.
Situîndu-se la nivelul sarcini­
lor ce-i Stau în faţă, G.A.S. din
Călan poate să contribuie mai
mult la asigurarea fondului cen­
tralizat de produse agricole al
statului, poate deveni în acelaşi
timp o unitate model pentru
toate celelalte unităţi agricole
socialiste din regiunea .noastră.
Este un lucru cunoscut — bu­
nurile materiale nu cad din cer.
Belşugul este un rezultat al dez­
voltării rapide a producţiei so­
cialiste, u n rezultat al creşterii
substanţiale a productivităţii
muncii. „Edificiul măreţ al co­
munismului — se arată în pro­
iectul de Program al P.C.U.S.,
se înalţă prin munca perseve­
rentă a poporului sovietic — a
clasei muncitoare, ţărănimii, in­
telectualităţii. Cu cit munca lor
este î ai rodnică cu atît este
mai apropiată lealizarea mă­
reţului ţel — construirea socie­
tăţii comuniste“. In viitorii zece
ani volumul venitului naţional
al U.R.S.S. va spori de aproa­
pe două ori şi jumătate iar în
20 de ani — aproximativ de
cinci ori. Aceasta va servi ca
bază materială pentru creşterea
bunăstării materiale a oameni­
lor muncii la cel mai înalt ni­
vel de trai în comparaţie cu
orice ţară a capitalismului.
Realizarea acestui obiectiv se
va face pe două căi. In primul
rînd va fi mărită treptat retri­
buirea individuală a muncii, vor
fi reduse preţurile cu amănun­
tul, vor fi anulate impozitele.
In al doilea rînd se prevede să
se lărgească într-o măsură şi
mai mare satisfacerea necesită­
ţilor materiale şi culturale ale
populaţiei pe seama societăţii
indiferent de cantitatea şi ca­
litatea muncii prestate — adi­
că în mod gratuit.
Veniturile reale ale muncito­
rilor şl funcţionarilor cu salarii
mal mici vor spori de aproxima­
tiv trei ori. Dacă astăzi mai
există încă o deosebire Intre ve­
niturile muncitorilor şi colhoz­
nicilor, în viitorul apropiat ea
va fi tot mai mică şi mai ne­
însemnată.
Concomitent vor creşte şi
fondurile sociale. In bugetul ori­
cărui muncitor acc-asta consti­
tuie de fapt un al 'doilea salariu. nului septenal oamenii sovietici electrificat şi radioficat. Col­
tDiiV'mv m c r x z Y B w iii pa?. 8
Syaz«e® i»r«w m ewa5i^
28 SEPTEMBRIE 1961
a campionatului PROGRAMUL I : 6,10 Cîntccc ale
de fotbal ţărănimii noastre muncitoare; 7,oU
Sfatul medicului: Proteinele şi impor­
AURUL ZLATNA — MURE­ A arbitrat Toth (O răştie). tanţa lor în alimentaţie; 8,03 Din pre­
ŞUL ŞIBOT 9-0 (3-0) sa de astăzi ; 9,30 Vreau să ştiu ; 10,30
PETRE TESLARU Din creaţia de muzică uşoară a com­
Meciul a fost tot timpul la pozitorilor sovietici; 12,00 Muzică
discreţia gazdelor care au În­ corespondent populară romînească; 13,05 Concert de
vins cu categoricul scor de 9-0. muzică uşoară; 16,15 Vorbeşte Mos­
Jucătorii de la Şibot s-au pre­ CLASAMENTUL cova I; 18,00 Cronica economică: Ro­
zentat destul de slab. Golurile 1. Retezatul llajcg 44 0 0 8 : 2 8 lul S.M.T. în consolidarea economi-
au fost marcate de Cirstea (min. cc-organizatorică a G.A.G.; 10,45 Fes­
14), Barbu (min. 27), Cosma 2. Gonstr. Huned. 53 11 10: 3 7 tival muzical Internaţional Vicna
(min. 35 şi 45), Hang (min. 44, 1061; 22,50 Gîiiiecc lirice.
63, 67, 69 şi 75). 3. Mureşul Şibot 53 0 2 7 :13 0
PROGRAMUL ii : 12,15 Muzică
A arbitrat corect Sintimbrea- 4. Aurul Zlatna 4 2 1 1 14: 8 i) uşoară din ţâri socialiste; 13,30 Din
nu (Alba lulia). literatura R: P. Ungare; 1-1.30 Alma­
5. Aurul Gertej 5 1 2 2 9 :12 >1 nah ştiinţific (reluare); 16,30 Melodii
GII. C1MPEANU 3 2 0 1 G :11 ‘1 populare romîncşti; 17,35 Tangouri de
6. Voinţa Ilia
corespondent concert; 19,30 Din activitatea sfaturi­
7. Mureşul V. de Jos 5 2 0 3 8 -.14 4 lor populare; 20,20 Noapte bună, co­
ARDEALUL TELIUC — AU­ pii: „Gocoşul cel isteţ", poveste popu­
RUL CERTE.I 2-4 (2-2) 8. Ştiinţa Petroşani 2 1 1,0 I : 3 3
lară bulgară; 21,15 Solişti şi formaţii
Intîlnirea dintre Ardealul Te- 9. Recolta Miercurea 4 0 1 3 0 : 8 1 artistice de amatori; 21,45 Părinţi şi
liuc şi Aurul Certej disputată copii; 22,45 Muzică uşoară; 23,15 Me­
Aspect din atelierul de reglaj al maşinilor de cusut ce se produc Ia pe terenul din Simeria, s-a ter­ 10.-11. Victoria Dobra 30 0 3 2 : 7 0 lodii şi interpreţi celebri.
Ü. M. Guglr. minat cu victoria fotbaliştilor
din Certej. Au înscris Klea, Se- 10-11. Ardealul Teliuc 20 0 2 2 : 7 U
bastian şi Crainic (2) pentru
Aurul Certej, Simionaş şi Ghiu- ETAPA VIITOARE: Mureşul Şibot
ghea pentru Ardealul Teliuc.
— Ardealul Teliuc; Mureşul Vinţul de
A arbitrat corect C. Şerban
(Simeria). Jos — Aurul Zlatna; Ştiinţa Petro­
AU S A B I N şani — Retezatul Haţeg; Voinţa Ilia
corespondent
— Recolta Miercurea ; Victoria Dobra
CONSTRUCTORUL HUNE­
DOARA — VOINŢA ILIA — Gonstmctorul Hunedoara; Aurul
8-0 ( 2-0 ) ’ Gertej stă.
Făcind cel mai bun joc din
In ultimele zile au avut loc numeroase sesiuni ale sfaturi­ acest campionat, echipa con­ -fi®;
lor populare. La aceste sesiuni au luat parte un mare număr structorilor din Hunedoara a
de deputaţi şi invitaţi care au dezbătut pe larg problemele dispus de Voinţa Ilia, cu cate­ SPECTACOLE CINEMATOGRAFICE
abordate şi au venit cu propuneri valoroase, de îmbunătăţire goricul scor de 8-0. Golurile au
a activităţii sfaturilor populare, lată pe scurt citeva aspecte de fost marcate de Sarachis (4), 28 SEPTEMBRIE 1961
la aceste sesiuni. Kiss, Bekeş, Bodreanu şi Ma­
rin. Jocul a fost frumos, mai DEVA: Bufonul regelui; Ce­ HAŢEG: Cerul Balticei: ’ALBA
secta fia. m ig e ta r a ales în repriza a doua. nuşăreasa; PETROŞANI: Din IULIA: Fii atentă bunicuţo;
nou dimineaţa ; Cielito Lindo ; Taina cetăţii; ORĂŞTIE: Omul
Sesiunea Sfatului popular r a ­ Un aport deosebit la obţine­ RETEZATUL HAŢEG — MU­ SIMERIA : Generaţie salvată ; care aduce ploaie; Fii atentă
ional Sebeş, care s-a ţinut de rea acestui succes şi-au adus REŞUL VINTUL DE JOS BRAD : Cerul Balticei; LONEA: bunicuţo; ILIA: Ultima zi, pri­
curînd, a dezbătut problema comunele Apoldul de Jos, Pe- 3-1 (UI) Volga, Volga; TEIUŞ : In pra­ ma z i ; SEBEŞ : Clntecul m ării:
treşti, Lancrăm, Jina şi Secăşel. In prima repriză, meciul este gul furtunii; ZLATNA: Mindrte; 'APOLDUL DE SUS: N-am ucis.
execuţiei bugetare pe perioada Deputaţi şi invitaţi, care au luat
parte la discuţii au venit cu* de slab nivel tehnic, ambele organizează în seara zilei de sîm bătă
1 ianuarie—30 august a. c. echipe jucînd dezlînat. Scorul 30 septem brie 1961, de !a orele 20
Sesiunea a scos în evidenţă propuneri preţioase menite să este deschis în min. 17 de Jo-
san (Mureşul) dintr-o lovitură în u rm ă to a re le lo c a lu r i si lo c a lit ă ţ i din V alea J iu lu i:
faptul că veniturile bugetare au ducă la îmbunătăţirea activi­ liberă de la 18 m. Gazdele ega­
fost realizate in perioada a- lează în min. 44 prin Stanciu.
tăţii de viitor.
mintită în proporţie de 70 la su - După pauză, gazdele pun stă-
tă, obţinîndu-se astfel o depă­ IOAN CODEA pînire pe joc şi din numeroasele
şire de 3 la sută, iar planul de ocazii de joc fructifică două in
cheltuieli a fost îndeplinit în activist ai Sfatului popular min. 47 şi 61 prin Olteanu.
proporţie de 60 la sută.
raional Sebeş A arbitrat corect L. Zbora
(Simeria)
3»e a ceaampara ies sie
N. SBUCHEA
Zilele trecute la Ilia a avut privind impulsionarea campa­ neam
Ioc sesiunea Sfatului popular ra ­ niei agricole de toamnă. corespondent
can
ional la care au participat 41 de­ Pină în prezent — a reeşit din RECOLTA MIERCUREA —
putaţi şi 35 de invitaţi din rîn ­ dezbaterile sesiunii — în raion ŞTIINŢA PETROŞANI 1-2 (0-1) @ Bufetul 23 ia
a fost pregătit peste 30 la sută
dul tehnicienilor, inginerilor, din terenul pe care urmează să Echipa oaspe a cîştigat pe ® Bufetul 24 din Lonea
preşedinţilor de sfaturi populare se facă insămînţările de toamnă. merit prin punctele înscrise de
Unele G.A.C. cum sînt cele din Cristocea (min. 17) şi Frinc Cu a c e a s t ă ©cssde se va servi fra-
etc. Cu această ocazie, tov. loan Cuieş, Brîznic, Uia, .Vr-jUL'h şi (min. 58). Pentru Recolta a difîonaia pastrama de capră cu mă-
Albu, şeful secţiei agricole a altele au şi început însămînţă- marcat Vuju (min. 72) din măligufă şi diferite specialii
sfatului popular raional, a pre­ rile de toamnă.
zentat un referat privind acti­ 11 m.
vitatea desfăşurată în campania TEOFIIi POPA
agricolă de vară. De asemenea S-au remarcat Toma (cel mai
s-a prezentat şi planul de mă­ activist al Sfatului popular bun din 22), şi Cristocea de la
suri al Sfatului popular raional oaspeţi, Vuju şi Balaş de la
raional ilia gazde.
. ^ itas®ai a M e iarn a crătoare pe săptămînă sau 34-
36 ore de muncă pe săptămî­
Cea de a IlI-a sesiune a Sfa­ popular orăşenesc, a prezentat nă, cu două zile nelucrătoare.
tului popular al oraşului de su­ U.R.S.S. va deveni ţara cu cea
bordonare regională Hunedoara, un referat. mai scurtă, cea mai productivă
a analizat o problemă deosebit şi cea mai bine plătită zi de
de actu a lă : „Aprovizionarea Deputaţii şi invitaţii prezenţi lucru.
oamenilor muncii pentru sezo­
ia sesiune, au venit cu numeroa­ Nici un ait stat din lume nu
nul de iarnă“. Pentru a informa manifestă o asemena grijă faţă
se propuneri menite să ducă la de viaţa şi sănătatea omuiui,
sesiunea despre realizările obţi­ ca statul sovietic.
o cît mai bună aprovizionare
nute de unităţile comerciale în Populaţia U.R.S.S. se bucură
de iarnă Şi la îmbunătăţirea de multă vreme de asistenţă
acest an, tov. Avei Simeria, şe­ activităţii în unităţile corner- medicală gratuită. La aceasta
se adaugă folosirea gratuită a
ful secţiei comerciale a Sfatului ci cil s sanatoriilor şi medicamentelor.
ŞTEFAN FLORESCU
Se îmbunătăţesc in mod ra ­
secretar al Sfatului popular dical condiţiile de viaţă în fa ­
milie şi situaţia femeii. Maşini
orăşenesc Hunedoara pentru uz casnic ieftine şi per­
fecţionate uşurează munca gos­
podinelor. Pretutindeni în în­ Diferite surprize vor distra publicul
treprinderi şi instituţii, în ma­
rile blocuri vor fi deschise can­
tine-restaurant. Peste 10-15 ani
majoritatea covîrşitoare a popu­ consumator. /V W A
laţiei va lua masa la cantine.
Oamenii muncii din întreprin­
deri. instituţii, din producţia
colhoznică, vor primi îmbrăcă­
minte gratuită la locul de
Pentru a da o- „Lenirt“ (R.S.S. muncă.
Fiecare familie va avea posi­
bilitatea să Întreţină gratuit co­
muluî cit mai de F. PETRENCO Moldovenească). piii şi adolescenţii în instituţi­ ÎNTREPRINDEREA DE CARIERE nr, 4 CLUJ,
ile de copii, creşe, grădiniţe, ta ­
multe b u n u r i comentator al agenţiei Novosti In oricare casă bere pioniereşti, şcoli-interna- sir. Aurel Vlaicu nr. 182, telefon 44—05,
te. In toate şcolile vor fi in­
pentru o viaţă ----- — au intrat ei au troduse dejunuri şi prinsuri O F E R Ă FĂRĂ REPARTIŢII,
gratuite, aprovizionarea gratu­
îmbelşugată şi fericită, statul văzut că oamenii trăiesc In în­ ită cu-uniforme şcolare şi re­ o rice c a n tita te de p ia tră sp a rtă , de to a te s o rtu ­
chizite şcolare. r ile (8— 25, 25 —40, 40— 60. 6G— 90JI din c a rie ra
sovietic alocă anual Sume în­ destulare, se hrănesc bine, au U rvis, re g . C rişa n a , g a ra Şoim i (Pe lin ia O ra d e a
* B eiuşl, cu fa c tu ra re a A b. c a rie ră . P ia tra o fe rită
semnate pentru învăţămint, îmbrăcăminte bună si frumoasă, este „Q v a rtif“.
Ţara sovietică a intrat în pe­
tratamente, asigurări de pensie, îşi petrec în mod util timpul li­ rioada construcţiei desfăşurate
a societăţii comuniste. Comunis­
întreţinerea copiilor în aşeză- ber. In sat există cinci şcoli, o mul va fi societatea bogăţiei şi
belşugului general. Această so­
mintele pentru copii etc. casă de cultură, un club, un ci­ cietate, arăta N. S. Hruşciov, va
fi ca o cupă plină de produse
Ca urmare a îndeplinirii pia­ nematograf. Satul este complet ale muncii fizice şi spirituale,
accesibilă pentru toţi cetăţenii
sovietici.
vor primi suficiente produse ali­ hoznicii şi-au cumpărat nume­
mentare, îmbrăcăminte, încălţă­ roase televizoare, rar găseşti o
minte, mobilă, obiecte de uz casă fără aparat de radio. In
casnic, diferite mărfuri pentru cele cinci biblioteci se află
satisfacerea nevoilor culturale. 25.000 de cărţi. Fiecărei familii
Viaţa omului sovietic va deveni îi revin in medie două ziare.
strada Ştefan Cel Mare nr. 7, telefon 368, ;
i M o r a i a B E f f î Q n&i a m m i s <
IN IN T IM P IN A R E A C O N G R E S U L U I
A L X X II-L E A A L P. C. U. S.
pentru :
tot mai îmbelşugată. 'Acest lu­ Există un spital bun, o policli­
cru sperie pe duşmanii comu­ nică, o casă de naştere, o fa r­
nismului, le provoacă ura săl­ macie, cinci creşe de copii, o nai mir a
batică. Ei îşi dau seama ce im­ grădiniţă de copii. ?I L
presie produce asupra oameni­
lor muncii din întreaga lume Situaţii asemănătoare se în-
Proiectul de Program al Parti­ tîlnesc în multe sate de pe în­
dului Comunist al Uniunii So­ tinsul Ţării Sovietelor. Cit des­
vietice şi încearcă în fel şi chip pre oraşe, aşezări miniere, unde cu durata de doi ani,
să diminueze însemnătatea aces­ adesea aproape fiecare miner
tui măreţ program. Unele ziare are maşină personală, tabloul care pregăteşte tehnicieni contabili
occidentale ajung pînă acolo este cu atît mai limpede. pentru sectorul agricol soci si ist.
incit caută să convingă pe ci­
De la acest nivel poporul so­ EXAMENUL DE ADMITERE se fin e INTRE 1— 10
titorii lor că planurile P.C.U.S. vietic începe urcuşul spre co­ OCTOM BRIE 1961 şi c o n s tă din p ro b e scrise şi
par grandioase numai pentru munism. orale la m atem atică şi lim ba rom înă.
că... actualul nivel de viaţă din
U.R.S.S. este foarte scăzut. Pu­ Cînd ţara va înfăptui pro­ POT CANDIDA ABSQLVENJI A l ŞCOLILOR ME­
ţini sint aceia care mai gramul de 20 de ani fiecare fa­ DII DE CULTURA GENERALA CU EXAMEN Şl PARA
cred asemenea minciuni. Este milie va avea o locuinţă bine EXAMEN DE M ATURITATE, civ in d v îrs ta in tr e
amenajată. In locul caselor ţă ­ 17— 25 ani.
suficient să vizitezi oricare oraş răneşti de tip vechi vor apare
sau sat sovietic pentru a vedea case moderne. Folosirea locu­ Pe durata şcolarizării elevii primase
cît de bine trăiesc oamenii so­ inţelor va fi gratuită pentru toţi bursă de s tat îra v a lo a r e de 300 lei
lunar şi beneficiază de a m i n a r e a s e r ­
vietici, cum cu fiecare an în cetăţenii. In deceniul al doilea
U.R.S.S. se umple tot mai mult va deveni gratuită folosirea
cornul abundenţei. transportului în comun, cu
Solii ţăranilor bulgari, Niko- tramvaiul, autobuzul, troleibu­
zul, metroul, folosirea apei, a
lai Stoikov şl Gheorghl Kar- gazelor naturale, încălzitul.
dovskl care lucrează Intr-una încă din primul deceniu se
din cooperativele regiunii Plov- va Înfăptui trecerea la ziua de
div au vizitat recent colhozul lucru de şase ore, cu o zi nelu-
viciului militar.
Şcoala este m ixtă şi dispune de internai.
In fo r m a ţii s u p lim e n ta re se prim esc z iln ic la
ş c o a lă , în tre o re le 8 — 14.
îv/v-'Av'VW .