Page 96 - 1961-09
P. 96
pag. m u M u v :s o c i A L i s m i m W . 2101
ucrările a i i i Adunării Genepale o O M u f f if f id s Altei. • «!ttirrvele sJtiri • xdBsrttEle' ş i i i l • iŞffek-
NEW YORK (Agerpres). — cane, să includă pe ordinea da Tendinţele delegaţiei ameri
La 25 septembrie în şedinţa zi problema politicii de apar
de dimineaţă, a Adunării Gene theid din Africa de sud. cane de a abate atenţia Adu
rale a O.N.U. a luat cuvintul
ininistrul Afacerilor Externe al Delegaţii U.R.S.S., Poloniei şi nării Generale de la discutarea
Venezuelei, Marcos Falcon Bri- Cehoslovaciei au propus ca pro
ceno. problemelor majore de pe or
In continuare, In cadrul dis blema încheierii Tratatului cu
cuţiei politice generale, preşe privire la interzicerea experien dinea de zi, spre discutarea unor
dintele S.U.A., Kennedy, a rostit ţelor cu arma nucleară să fie
un discurs în care s-a ocupat discutată în cadrul întregii pro probleme inexistente, s-au făcut
de activitatea Organizaţiei Na bleme a dezarmării generale şi
ţiunilor Unite, problema dezar totale. Ei au subliniat că în ac din nou simţite o dată cu pu
mării, aşa-zisa „criză a Berli tualele condiţii, cind puterile
nului'1 şi problema colonialis occidentale şi-au intensificat nerea maşinii lor de vot în func împotriva provocări fare
mului. cursa înarmărilor, separarea ţiune şi includerii pe ordinea
In şedinţa de după-amiază, problemei interzicerii experien de zi a actualei sesiuni a altei
primul vorbitor a fost preşedin
tele Republicii Peru, Manuel ţelor de întreaga problemă a probleme inexistente, „problema
Prado. dezarmării generale şi totale nu ungară“. Pentru includerea aces
poate decit, să Inducă în eroare
NEW YORK 26 (Agerpres). — opinia publică mondială. Totuşi, pentru rezolvarea paşnică a problemei germ anetei probleme pe ordinea de zi
Corespondenţă specială : datorită manevrelor delegaţiilor
occidentale, Adunarea Generală au votat 52 de delegaţii, iar 45
Cea de-a 16 sesiune a Adună a hotărit să discute separat
rii Generale a O.N.U. îşi conti această problemă. de delegaţii au votat contra Marele miting al oamenilor J.T.D. sprijini lupta tineretului german
nuă lucrările. In şedin sau s-au abţinut.
ţa din după-amiaza zilei de In continuare, Adunarea Ge
25 septembrie, după cuvîntarea nerală a trecut la discutarea După cum s-a mai anunţat, muncii din Berlin BUDAPESTA 26 (Agerpres). — Du ciuda forţelor revanşismului, luptă pen
rostită de preşedintele Repu includerii pe ordinea de zi a se delegaţia Noii Zeelande a pre pă cum anunţă M.T.I., la 20 septembrie tru o soluţionare paşnică a problemei
blicii Peru, Prado, în cadrul siunii, a problemei inexistente la Budapesta a avut loc o şedinţă a germane.
dezbaterii generale Adunarea jzentat propunerea de a se in BERLIN 26 (Agerpres). — denţă faptul că sindicatele şi Prezidiului Federaţiei Mondiale a Ti
Generală a trecut la discutarea a Tibetului, a cărei discutare oamenii muncii din U.R.S.S. au neretului Democrat la care a asistat F.M.T.D. a hotărit să consacre luptei
recomandărilor Comitetului ge înseamnă o imixtiune grosolană clude pe ordinea de zi problema La 25 septembrie a avut loc întîmpinat cu deplină unanimi Werner Lamberz, secretar al Consiliului pentru soluţionarea paşnică a proble
neral. cu privire la „reprezentarea Chi la Berlin un mare miting al oa tate măsurile menite să conso Central al Uniunii Tineretului Liber mei germane mitingurile tineretului ca
in treburile interne ale R. P. nei în Organizaţia Naţiunilor menilor muncii din Berlin cu lideze pe viitor puterea de apă German. re vor avea loc la 10 noiembrie 1961, cu
Adunarea Generală a hotărit Chineze. Luînd cuvintul împo Unite“. Demascind formularea prilejul încheierii lucrărilor con rare a Uniunii Sovietice şi a prilejul împlinirii a 16 ani de la consti
să includă pe ordinea de zi pro triva includerii acestui punct pe confuză a propunerii neozeelan ferinţei sindicale internaţiona întregului lagăr al păcii. F.M.T.D. sprijină tineretul din Re tuirea Federaţiei. F.M.T.D. cheamă tine
blema situaţiei din Angola. Cu ordinea de zi, reprezentantul deze, delegatul sovietic. V. A. le pentru încheierea Tratatului publica Democrată Germană, organi retul să exprime la aceste mitinguri
toate că această problemă a Zorin, a arătat că prin această de pace german, pentru rezol Benoit Frachon, secretar ge zaţia sa de luptă — Uniunea Tineretu solidaritatea sa cu tineretul german
fost discutată şi în sesiunea Uniunii Sovietice a arătat ilega formulare, puterile occidentale varea paşnică a problemei Ber neral al Confederaţiei Generale lui Liber German — care a mobilizat
trecută şi de această dată, re litatea prezentării ei în faţa A- îşj rezervă posibilitatea de a linului occidental, împotriva a Muncii din Franţa a declarat cu hotărire tineretul ţării pentru înde care se află în primele rînduri ale lup
prezentantul Portugaliei a cău dunării Generale, subliniind că manevra şi a amina la infinit provocărilor militare. în cuvîntarea sa că muncitorii plinirea hotărîrilor guvernului R.D.G.
tat să acopere crimele săvîrşite Tibetul a fost şi este o parte rezolvarea acestei probleme ur francezi salută din loată inima F.M.T.D. salută forţele progresiste din tătorilor împotriva militarismului, ic-
de colonialiştii portughezi în inalienabilă a R.P. Chineze. Re gente. El a subliniat că în aceas Louis Saillant a subliniat în măsurile guvernului R.D.G. lua Republica Federală Germană care, în
Angola, însă el n-a reuşit să prezentantul Indoneziei care a tă problemă nu poate fi vorba cuvîntarea rostită la miting că te la 13 august, pentru asigu vanşismului, provocărilor războinice,
împiedice înscrierea pe ordinea urmat la cuvint, a atras aten decit de restabilirea drepturilor conferinţa sindicală internaţio rarea securităţii statului lor.
de zi a sesiunii a acestei pro ţia delegaţilor asupra situaţiei nală de la Berlin a demonstrat pentru pace.
bleme. anormale care s-a creat datorită legitime ale R. P. Chineze la S. Su'dzukî, membru al Pre
faptului că în timp ce se în O.N.U,, propunere făcută de de- marea solidaritate dc clasă a zidiului Consiliului General al Ameninţarea urni război nuclear
De asemenea, Adunarea a ho- legaţia U.R.S.S. Tocmai in acest muncitorilor din toate ţările şi Sindicatelor din Japonia a de
tărit, în ciuda opoziţiei repre cearcă discutarea acestei „pro mod, a spus el, trebuie formu continentele cu oamenii muncii clarat: Sprijinim din toată ini poate fi înlăturată definitiv numai prin
zentantului Republicii Sud-Afri- bleme“, din Adunarea Generală. lată problema. din R.D. Germană. încheierea ma lupta dv. eroică împotriva
lipseşte reprezentantul legal al tratatului de pace, a declarat el, alîţătorilor la război. dezarmare generală şi letală
Alegeri generale Republicii Populare Chineze. Adunarea Generală a hotărit nu mai poate fi şi nu va fi de
in Ruanda să ia In discuţie atit propunerea acum înainte o chestiune de de J. Soto, secretar al confede Rezoluţia Comitetului executiv al F.M.O.S.
Este semnificativ faptul că Uniunii Sovietice, cit şi propu cenii. Ea va fi o chestiune de raţiei oamenilor muncii din
USUAiBURA 2G (Agerpres). — această „problemă“ a fost inclu cîteva luni. De acest lucru mun Cuba, a declarat că provocatorii GENEVA 26 (Agerpres). — rece“ şl a tot mai intensei curse
La 25 septembrie, în Ruanda, teri să pe ordinea de zi cu numai nerea Noii Zeelande. citorii din întreaga lume sînt şi revanşarzii vor să aţîţe căr TASS transmite : Intre 20 şi 25 a înarmărilor. Oamenii de ştiin
toriu sub tutela Belgiei, au început 48 de voturi, în timp ce 49 de Spre sfirşitul şedinţei, Aduna tot atît de convinşi ca şi dv. şi bunii iumegînzi ai războiului, ţă subliniază că motivul nemij
alegerile generale, sub supravegherea delegaţii s-au abţinut sau au ei cer tot atît de insistent ca însă ei vor fi înfrînţi. septembrie au avut loc la Gene
O.N.U., după ce săptămîna trecută în rea Generală a luat în discuţie şi dv. ca aceaslă reglementare va şedinţe ale Comitetului exe locit al intensificării încordării
Urundi a învins Partidul „Uprona", votat contra. recomandarea Comitetului gene să nu se tărăgăneze. Federaţia Herbert Warnkc, preşedintele cutiv al Federaţiei Mondiale a îl constituie situaţia care s-a
care se pronunţă pentru independentă ral cu privire la plîngerea Cubei Sindicală Mondială este şi va conducerii Uniunii Sindicatelor creat în Germania şi In Berli
imediată.' în legătură cu pregătirea unor rămîne aliatul credincios al cla Libere Germane, a exprimat în oamenilor de ştiinţă (F.M.O.S.). nul occidental. Deşi de la te r
Pentru a împiedica înfrîngerca ma noi planuri agresive ale State cuvîntarea sa, recunoştinţă sin Din federaţie fac parte 22 de minarea războiului cu Germa
rionetelor colonialiştilor, autorităţile lor Unite împotriva Republicii ceră Federaţiei Sindicale Mon nia au trecut 16 ani, încă nu s-a
colonialiste au instituit o cruntă te diale, participanţilor la conferin organizaţii naţionale, printre încheiat un tra ta t de pace. Es
roare. Soldaţii belgieni au ucis nu Cuba. Adunarea Generală, a vo sei muncitoare din R.D.G. şi al te extrem de important ca a-
meroşi africani, iar pe alţii i-au su tat includerea acestei probleme maselor de oameni ai muncii care şi organizaţiile care g ru ceastă situaţie periculoasă să fie
pus la aspre persecuţii. Mai multe pează pe oamenii de ştiinţă din Înlăturată prin tratative, ca ce
sute de africani au fost nevoiţi să pe ordinea de zi. din Germania occidentală. U.R.S.S. şi alte ţări socialiste.
se refugieze pe teritoriile vecine pen
tru a-şi salva viaţa. Din partea oamenilor de ş ti
După cum anunţa agenţia France inţă din R. P. Romînă la şedin
Presse, campania electorală din Ruan
da Urundi s-a desfăşurat sub ame V. V. Grişin, preşedintele ţa sindicală mondială pentru ţă a participat acad. Ştefan Mii - le două state germane să fie re
ninţarea avioanelor belgiene. ^.v cunoscute în limitele actualelor
Bruxellesa-C onsfătuirea m iniştrilor de Externe Consiliului Central al , sindica sprijinul acordat oamenilor cu. lor frontiere şl ca Berlinului oc
TOKIO. — La 25 septembrie telor din U.R.S.S., a subliniat muncii din R.D.G. în lupta lor In rezoluţia adoptată de Co
Asociaţia de prietenie japono- ai {arilor piefei comune că importantele documente pentru consolidarea statului lor cidental să-i fie acordat statu
chineză a adresat participanţi adoptate de conferinţa sindicală socialist, împotriva uneltirilor mitetul executiv al Federaţiei se tul de oraş liber.
lor la cea dc-a 16-a sesiune a mondială la Berlin, corespund agresive ale imperialismului
Adunării Generale .a O.N.U. o BRUXELLES 26 (Agerpres). — să ceară Angliei preţul politic întrutotul năzuinţelor paşnice vest-german, pentru încheierea subliniază că situaţia de excep Autorii rezoluţiei atrag in mod.
scrisoare deschisă în care cere La 25 septembrie s-au întrunit maxim pentru aderarea la pia ale tuturor popoarelor. Tratatului 'de pace german. „•» ţională încordare şi de amenin
restabilirea drepturilor legitime la Bruxelles miniştrii de Exter ţare a unui război nuclear, e- deosebit atenţia asupra faptu
ale R.P. Chineze la O.N.U. ne ai ţărilor pieţei comune pen ţa comună. V. V. Grisin a scos în evi xistentă in momentul de faţă lui că, în afara uriaşului pericol.
tru a hotărî locul şi data înce
HANOI. — La 25 septembrie perii tratativelor cu privire la La 23 septembrie ziarul „Ti în lume, este rezultatul unei În In momentul de faţă există şi
tratativele tripartite de la Na intrarea Angliei în blocul lor e- mes“ a publicat scrisoarea unui delungate perioade de „război
•Mon n-au avut loc din cauza conomic. grup de deputaţi conservatori posibilităţi colosale. Federaţia
neprezenfării delegaţiei grupu care protestează din nou cu ho-
lui de la Savannaket. Luna După cum relatează agenţia tărîre împotriva aderării Angliei salută „Declaraţia de principii",
aceasta participanţii la tratati Associated Press, eşte pettku la Piaţa comună. Ei îşi exprimă
vele de la Na Mon nu s-au în- prima oară că miniştrii de Ex îngrijorarea in legătură cu con sovieto-americană care trebuie
tîlnit decît de doua ori — la 20 terne ai ţărilor pieţei comune sc secinţele negative ale acestei ac să devină un proiect de direc
şi 22 septembrie.. Ei nu au pu întrunesc după declaraţia pri ţiuni pentru economia ţării, pre tive pentru organul de lucru În
iuţ să realizeze nici un acord cum şi pentru Commonwealth.
din cauza politicii grupului de mului ministru al Angliei Mac sărcinat cu pregătirea unui a-
la Savannaket. ..După părerea noastră, scriu ei. cord referitor la dezarmarea ge
millan că ţara sa „s-a răzgîndit guvernul trebuie să ţină seama nerală şi totală.
LONDRA. — La 25 septem de trei lucruri, în primul rînd
brie, primarii din nouă oraşe şi doreşte să li se alăture“. „U- tratativele (eu privire la condi Federaţia speră', se spune în
ale lumii, întruniţi la conferinţa ţiile de admitere a Angliei In
de la Coventry penţru discuta nii dintre cei şase, relatează in Piaţa comună — NR) se vor pu rezoluţie, că aceste principii vor
rea problemelor internaţionale, tea prelungi. în al doilea rînd un
au examinat proiectul de apel contin'uare agenţia, sînt hotăriţi succes este puţin probabil şi în fi traduse neîntlrziat în viaţă şi
către primarii tuturor oraşelor al treilea rînd. ceea ce este foar
lumii. te important, în timp ce vor fi astfel se va aduce un mare a-
duse tratative, celelalte ţări ale
QUITO. — In oraşul Ambato Commonvvealthului se vor preo port la soluţionarea altor pro
clin Ecuador s-a deschis cel cupa în mod evident de proble bleme. Ameninţarea unui răz
de-al 9-lea Congres al Confe
deraţiei Muncii 'din Ecuador, la boi nuclear poate fi înlăturată!
care participă peste 500 de de-
delegaţi ai organizaţiilor mun 'definitiv numai prin dezarmară j
citorilor, ţăranilor şi indienilor
din întreaga ţară. Participanţii generală şi totală: f
la Congres au cerut îndepărta
rea din ţară a monopolurilor In legătură cu creşterea în
nord-americane, înfăptuirea re semnătăţii ştiinţei in viaţa sta
formei agrare şi industrializa telor de azi, se spune în rezolu
rea ţării.
ţie, influenţa şi responsabilita
ANKARA'. — La 24 septem tea oamenilor de ştiinţă t r*c
brie în Turcia a început în mod
oficial campania electorală pen rapid. In faţa oamenilor de ş ti
tru alegerile in Medjlis. Patru
mari partide desfăşoară lupta ma încheierii unor acorduri co inţă se deschid posibilităţi tot
pentru mandatele de deputaţi
merciale cu terţe ţări, ceea ce le mai largi pentru un aport al lor
va îndepărta de Anglia“. Afunci la îmbunătăţirea Înţelegerii şi
în organul legislativ suprem, cînd tratativele vor arăta guver încrederii reciproce între state.
TOKIO. — Ziarul japonez nului englez că nu poate face Autorii rezoluţiei cheamă pe
parte din Piaţa comună, se ara
„Asahi“ din 26 septembrie rela tă în scrisoare, el va constata în oamenii de ştiinţă din lumea în
treagă să-şi aducă contribuţia1
tează că în'Taivan au loc ma
nevre comune ale unităţilor dc acelaşi timp că a pierdut şan
la soluţionarea problemelor ce
desant ale armatei americane sele pentru lărgirea comerţului stau în calea elaborării unui
dislocate în Okinawa şi unită c'u ţările Commonwealthului, sistem de dezarmare generală şi
ţilor aeriene ciankaişiste. Mane deoarece între timp aceste ţări O mare demonstraţie îm totală, riguros controlată’.-
vrele poartă numele de „opera vor încheia acorduri comerciale potriva militarismului vest-
ţia soldaţilor aerului“. cu alte state. german care a avut loc la Întrevederile lui de Gaulle cu şefii partidelor
Cracovia şi la care au luat
TEHERAN. — Făcînd bilan Scrisoarea a fost semnată de
ţul activităţii de patru luni a deputaţii conservatori Robert parte peste 100.000 de lo
primului ministru al Iranului, Turton. Derek !Walker-Smith, cuitori. politice burgheze din Franţa
Aii Arnini, ziarul „Adjaug“ scrie vicontele Hinchingbrooke ctc.
\
că guvernul Iranului nu a în PARIS 26 (Agerpres). — Cu prilejul recentei sale că de indulgenţa reprobabilă a ău-t
deplinit nici una din numeroa
sele sale promisiuni. „Criza Situaţia din Katanga Imediat după încheierea tur lătorii, preşedintele de Gaulle a torităţilor. De aceea ziarul „Pa-,
economică din ţară a ajuns 1a neului său prin sud-vestul Fran putut constata personal resenti ris Jour“, referindu-se la prima
apogeu. Libertatea a fost şi mai NEW YORK 26 (Agerpres). — La O.N.U. trebuie să-şi continue acţiunile ţei, preşedintele de Gaulle a în mentele ţărăneşti. Iată ce trans serie din întrevederile preşedin
mult îngrădită. Intre adepţii lui Leopoldville au avut loc şedinţe ale gu in aceast» provincie. ceput luni la Paris o serie de mite corespondentul agenţiei telui republicii cu şefii partide
Amini există divergenţe...“. vernului cotigolez, consacrate studierii întrevederi cu şefii partidelor United Press International des lor politice, subliniază în pri
situaţiei din Katanga în legătură cu Corespondentul agenţiei Associated politice burgheze. Subliniind că pre ultima etapă a acestui tur mul rînd faptul că „de Gaulle
HANOI. — Lupta grevistă a refuzul Comandamentului trupelor Press subliniază că în aceste zile în- aceste convorbiri preced cu pu neu : „In cursul zilei de 24 nu a făcut vizitatorilor săi im
muncitorilor sud-vietnamezi ia O.N.U. de a duce pînă fa capăt opera cordaie diplomaţii occidentali fac tot ţin deschiderea sesiunii parla septembrie, preşedintele de presia că are proiecte precise
amploare. Un nou val de greve, ţiunea începută în scopul înlăturării posibilul pentru a împiedica guvernul mentare, unele ziare franceze Gaulle a vizitat mai multe lo pentru a pune capăt războiului
început prin greva a 400 mun consilierilor şi ofiţerilor belgieni şi ai congolez să rezolve el însuşi problema arată că ele au fost organizate calităţi între care Privas, Tour- din Algeria. El s-a menţinut la
citori de la Societatea america altor state străine din jandarmeria re Katangăi. După cum se ştie, toate în de şeful statului în scopul de a nen şi Annonay. Pe parcurs, generalităţi, în timp ce ei spe-.
nă „Standard Vacuum Oii Com- belului Chombe. cercările guvernului Adoula de a se li obţine un sprijin mai puternic primarii a numeroase sate şi rau să obţină dezvăluiri". 1
pany“ 'din Saigon, care au cerut mita la mijloace paşnice au fost zădăr pentru politica guvernului, care mici localităţi au adresat pre
reprimirea la lucru a unui to Forţele patriotice din ţară şi în spe nicite de Chombe şi de cercurile impe după cum scria ziarul „Libera şedintelui republicii cereri de De o mare atenţie s-a bucu
varăş al lor şi majorarea sala cial unităţile armatei naţionale, condu rialiste care il sprijină. In pofida asi tion“, „a lăsat să se acumuleze ajutor pentru regiunile lor care rat în cercurile politice francezo
riilor, s-a extins în mod rapid. se de generalul Victor Lundttla, decla gurărilor repetate că acţiunile trupelor din ce în ce mai multe pericole trec 'printr-o perioadă de depre declaraţia făcută luni de fostul
In ultimul timp, numai la Sai ră că sint hotărîte să lichideze sin guvernului central împotriva Katangăi de criză interioară". siune. In multe localităţi, pri prim-ministru Pierre Mendes-
gon au participat la acţiuni gure, fără ajutorul O.N.U., clica separa vor fi considerate ca acţiuni poliţie marii au boicotat vizita lui de France care în cadrul unei con
greviste muncitorii de la 13 în tistă a lui Qhombe, pentru a desăvîrşi neşti în care O.N.U. nu va interveni, In legătură cu aceasta se sub Gaulle, în semn de protest îm ferinţe de presă s-a ocupat pe
treprinderi. unificarea ţării. liniază că „mica frondă“ (ex potriva politicii sale agricole. larg de problema algeriană.
reprezentanţi sus-puşi ai O.N.U., scrie presia aparţine ziarului „Libe La Sarras, primarul a fost de „Fiecare ştie, a spus Mendes-
LONDRA. — După cum re După cum transmite corespondentul ration“), săvîrşită de deputaţi faţă la sosirea lui de Gaulle, France oă Algeria vă fi inde
agenţiei Associated Press, într-o telegra corespondentul, ajută pe diplomaţii ţâ Ia 12 septembrie, cînd mai multe dar nici unul dintre consilierii pendentă. Fiecare ştie că
grupuri parlamentare au refuzat municipali nu erau prezenţi". F.L.N.-ul va guverna Algeria.
rilor occidentale să „convingă" guver să participe la dezbaterile se Fiecare ştie că Sahara va fi al
iese din datele oficiale publi mă adresată primului ministru Adoula, nul să nu trimită trupe în Katangă. siunii extraordinare, oglindeşte Dar pe primul plan al îngri geriană. Fiecare ştie că Algeria
generalul Lundula a declarat că de în va avea relaţii speciale cu Fran
cate la Londra la 25 septembrie, dată ce se va primi ordinul guvernu „După cum se anunţă, — scrie co la proporţiile inofensive permise jorării populare şi al preocu ţa“. Mendes-France a afirmai
anul trecut numărul accidente lui, trupele sale vor pătrunde în Ka respondentul, — generalul Mobutu s-a de actualul regulament de func părilor oamenilor politici se află că guvernul trancez nu are nici
lor în industria engleză s-a ci tanga. pronunţat împotriva ofensivei asupra ţionare a parlamentului francez, problema algeriană. Toată lu un fel de politică în problemă
frat la 190.266 — cu 16.195 mai Katangăi şi a refuzat în repetate rînduri „nemulţumirea erescînd ă a ţă mea aşteaptă să se pună capăt algeriană şi a cerut „constitui
multe decît în 1959. Dintre Gerînd guvernului să ia măsuri ener să răspundă la întrebarea dacă va în rii“. Ea este provocată de o în sfîrşit acestui război care nu rea unui guvern de tranziţie
acestea 675 au fost accidente gice pentru a pune capăt uneltirilor cepe această ofensivă“. numai feâ provoacă pierderi care să încheie pacea în Algeria
mortale. In industria de con separatiştilor katanghezi, ziarul „Le lungă listă de probleme, de la în termen de două luni şi să
strucţii la fiecare 76 de acciden Matin“ din Leopoldville scrie: Po Mobutu deţine pînă în prezent contro grele în oameni şi bunuri, dar revizuiască constituţia, astfel în-:
porul congolez declară că nici vorbă nu lul asupra trupelor armatei congoleze problema algeriană şi pînă la cît s-o facă normală şi eficien
dc la Leopoldville şi din Provincia creează condiţiile pentru acti
cea ţărănească, inchizînd situa
vitatea unor periculoase elemen
ţia învăţămîntului, a salariilor
te unul este mortal. poate fi de o conciliere cu Ghombe. Ecuatorială. şi multe altele. te de extremă dreaptă ocrotite tă“.
Redacţia şi administraţia zia ru lu i: sfr. 6 Martie nr. 9, Telefon: 188; 189; 75 Taxa plătită în numerar conform aorobării Direcţiunii (Senerale P.T.T.R. nr. 263.320 din 6 noiembrie 1949, T ig ^ ru !: Iţl{reRLţn^erta Lpljg tafică „1 M ai" Deva
