Page 97 - 1961-09
P. 97
"T T<-TT
FROhfiTARf DIN T O A T E T A R I F E , UNITI-VA I
Succese ie ecoaiemla forestieră Venituri din
sn La 25 septembrie a fost îndeplinit planul producţiei glo- sectorul zootehnic
bale al Ministerului Economiei Forestiere pe cel de-al IlI-lea
Sectorul zootehnic al colecti
trimestru al acestui an.
-L Dezvoltînd întrecerea socialistă, muncitorii din economia viştilor din Brîznic este în con
AnuS K ill. Nr. 2102 Joi 28 septembrie 1961 4 pagini 20 bani forestieră ah reuşit ca, de la începutul anului şi pină în pre- tinuă dezvoltare. Do la fermele
zent, să realizeze o producţie a cărei valoare este cu peste 400 de vaci, de porc: şi de la turm a
Punină la inimă chema y*. ir milioane lei mai mare faţă de cea obţinută în primele i) luni de ol, colectiviştii au obţinut
rea partidului privind îm anul acesta venituri băneşti in
bunătăţirea calităţii pro ° Nicolae Corbu, ion >J> ale anului trecut. Astfel s-au produs cu circa 270.000 rn. c. valoare de 69.617 lei. Zilele tre
duselor ce le execută, mun- Mărgincanu si Stan Vlad : ><* mai multă cherestea, cu peste 6.000 tone mai multe plăci aglo-
' citorii, tehnicienii şi ingi- „ÎNTINEREŞTI BĂTRSNE s\ merate etc.
nerii de la fabrica chimică IAŞI...“
din Orăştic şi-au unit Valoarea mobilei realizată în 9 luni din acest an întrece cu cute, ei au livrat în cadrul con
eforturile, reuşind să ob pag. n -a ; peste 100 milioane lei producţia obţinută în întregul an 1959. tractului încheiat cu statul, încă
ţină succese frumoase. o M1ROEA NEAGU: Răs
plata hărniciei ; (Agerpres). 25 grăsuni în greutate de peste
Fotomontajul de faţă ne ® S. CERGU: In centrul
prezintă cîţiva din frun atenţiei — buna aprovizio Rsndaimenfe sporifle - cărbune 100 kg. fiecare.
taşii în lupta pentru îm nare şi deservire a oame Printre cei mai harnici colec
bunătăţirea calităţii şi rea nilor muncii;
lizările lor. pesfe plan tivişti care lucrează în sectorul
(pag. in -a : zootehnic la G.A.C. din Brîznic,
In primul clişeu, ingine ° Cuvîntarea lui A. A.
rul Romulus Nicula, şef Gromîko la şedinţa plena In perioada Î-23 septembrie, bunelui in ultimele 2 luni se ri sint comuniştii Silviu Lugojan,
de secţie, maistrul Puian ră a Adunării Generale a colectivul sectorului IV de la Romanca Buda, Eugen Iuga şi
Dionisic şi muncitorii Au O.N.U. mina Petrila a sporit randam en dică la suma de 63.875 lei.
relia. Albu şi Bian Aăam, tul în cărbune cu 11 la sută iar
se sfătuiesc cum să con pag. IV -a. pe sector cu 2 la sută. B. ROMAN corespondent Nicolae Băbuţă;
fecţioneze ambalaje de
masă plastică de cea mal Cele mai frumoase realizări Cu 16 zile ÎNAINTEA g r a f ic u l u i
bună calitate. Din luna le-au obţinut în acest timp bri mai
mai, de cină se confecţio găzile conduse de Baria Fran- In centrul oraşului Alba lulia a început nu
nează astfel de a m b a l a j e devreme de mult construcţia unui bloc de locuinţe cu 24
cisc care a dat 140 tone cărbu de apartamente avlnd la parter spaţii comer
ipentru produse farmaceu ne peste plan. Kordo Emeric, cu In întreci:rea ciale. Încă din primele zile, constructorii şantie
130 tone peste plan, Aurel Ce- pentru îndeplinirea rului nr. 5 T.R.C.H. Alba şi-au luat angajamen
tice, colectivul secţiei nu plău cu 165 tone peste plan şl înainte de termen tul de a grăbi ritmul de lucru. Urmind exem
a primit nici o reclama- altele. a sarcinilor ceferiştii
ţie din partea beneficia
rilor. Economiile realizate de acest au îndeplinit cu Ib plul în muncă al comuniştilor Gligor Făgădar. zi
sector la preţul de cost al c ă r zile mai devreme dar şi Nicolae Giurgiu, instalator, întreg colectivul
Îmbunătăţirea calităţii
taninului a preocupat mult planul de transport şantierului a muncit cu mult elan. Ca urmare, tn
tim p pe inginerul Vcsile
,.Chiscan. şeful secţiei a pe primele 9 luni cursul zilei de 26 septembrie s-a terminat con
î-a, şi pe mecanicul şte- ale anului, în ceea strucţia la roşu a zidăriei exterioare a noulut
. fa n Szeghedy. In acest ce priveşte tralicul bloc. Astfel, faţă de graficul de lucru, zidăria
scop. ei au realizat un dis
pozitiv vibrator acţionat de mărfuri. a fost terminată cu 5 zile mal devreme.
mecanic, prin care au fă
cut să scadă insolubilele la însămînfarea cerealelor
ila 0,5—1 la sută faţă de
i'3 la sută cit este admis. InsämTn^eazä d c zor
»lAşa cum ne arată, foto-
grafia, cei doi. inovatori De la cultura griului, colecti din Mihalţ vor îngrăşa cu în Dezvoltarea sectorului zooteh tului popular raional Sebeş ci-
privesc cu satisfacţie re viştii din Mihalţ au obţinut o grăşăminte chimice sau organice
zultatul strădaniei, lor. recoltă bogată. Acest lucru s-a tot terenul repartizat pentru nic în ‘cadrul G.A.C. din raionul teva propuneri preţioase. S-a
Cel 'ăe-al treilea clişeu datorat faptului că la însămin- griu. Pină în prezent au fost Sebeş a necesitat luarea de mă
ne prezintă pe strungarul ţarea griului au fost respectate pregătite şi îngrăşate 130 ha. pe propus de pildă, ca în satele de
]Liica 'Menyhart 'din atelie toate regulile agrotehnice. care au început şi Insămlnţă- suri pentru asigurarea de adă deal să se folosească piatră
rul mecanic. In ultimele rile. Cu două semănători au şi posturi corespunzătoare. Ca u r spartă pentru fundaţie şi zidă
patru, luni el a realizat In această toamnă, la G.A.C. fost insămînţate peste 50 ha. cu
mimai lucrări de calitate din Mihaiţ vor fi Insămînţate cu mare, un mare număr de gos,- rie, care şe găseşte din abun
superioară. grîu 500 ha. In scopul obţine griu. Pentru a pregăti cit mal denţă în toate localităţile. Da
n In faţa controlorilor de rii unei producţii tot atit de podării agricole colective au asemenea se recomandă să se
’calitate Constantin Con- bune, colectiviştii au stabilit să bine terenul, colectiviştii recol început construcţia de grajduri.
stant.inescu. loan Ioaneş cultive griul după cele mai in facă padocurile din pămînt b ă
şi a maistrului loan Ma dicate plante premergătoare. tează porumbul mal intii de pe Această acţiune a stat şi în tut sau cărămidă confecţionată
rian, aşa cum se vede in Merită menţionat faptul că atenţia comisiei permanente pe plan local. I n ’comunele de
•ultimul clişeu, se află pie membrii gospodăriei colective loturile ce vor fi insămînţate cu pentru agricultură şi silvicultu
sele executate de colecti şes se recomandă să se folosea
vul secţiei a 111-a meca grîu. Pe aceste terenuri tractoa ră de pe Ungă Sfatul popular scă la fundaţie piatră din ca
nice. Cei trei. slnt mulţu- raional Sebeş. In scopul asigu
rele pornesc imediat la arat. rării cu materiale de construc rierele Căpîlna, Cărpiniş şl
'h miţi de calitatea pieselor. Deal.
De altfel, in acest an. sec Printre primii ţie necesare şi a ieftinirii costu
ţia a 111-a mecanică a re lui lucrărilor, comisia perma Toate aceste propuneri erau
dus rebutul, cu 50 la sută Printre primele gospodării Ilia. Primind un sprijin susţinut evaluate să aducă o economie la
faţă de realizările anului agricole colective din raionul din partea mecanizatorilor de la nentă şi-a propus să întocmeas costul unui grajd mediu, de
trecut. Uia, care au început însămîn- S.M.T. Dobra, colectiviştii din că un studiu privind posibilită 25.000 lei.
ţafcul griului de toamnă, se nu ţile de folosire a resurselor lo
mără şi gospodăria agricolă co Ilia, au Însăminţat pină in ziua cale. Astfel, ia sfîrşitul lunii Tn marea lor majoritate, pro
lectivă „Drumul lui Lenin“ din de 26 septembrie 14 ha. cu grîu punerile comisiei permanente au
din soiul Ponca. Terenul este în mai. comisia permanentă in
La G. A. C. G eoa giu grăşat cu gunoi de grajd. baza studiului făcut a prezen prins viată la noile construcţii
ta t comitetului executiv ai sfa din G A.C.
Colectiviştii din Geoagiu sint La însămînţarea griului au
hotăriţi ca de la griul însămîn- ieşit şi colectiviştii din Brîznic.
ţat în această toamnă să obţină Pină la aceeaşi dată el au însă
minţat peste 7 ha. cu grîu.
o recoltă bogată. In acest scop •AA
el au pregătit peste 150 ha. te E zi de toamnă. Totuşi
ren, au selectat şi tratat aproa soarele e cald. Cei mici sc
pe Întreaga cantitate de sămîn- simt bine In aer liber.
ţă şi au încorporat In sol 350
tone Îngrăşăminte organice. După citeva ore dc joa
că, o poveste este bine
Colectiviştii au început şi în- venită.
sămînţarea. Pină în prezent ei
In clişeu: Copiii de ia
au însăminţat cu grîu din soiul grădiniţa din oraşul Sebeş.
Pcnca 20 hectare.
9SSS
in raionul Brad:
Succesele in o v a to rilo r iilor
De la începutul anului şi pină I CONSTRUCTORI
I Şl CO NSTRUCŢII
în prezent, la cabinetul tehnic
>1e Ia C.R.U.K. Petroşani s-au cerinţe
rlepus 58 propuneri de inovaţii,
din care 31 au fost aplicate în
procesul de producţie, restul
fiind în curs de experimentare. lăuda cu ritmul şi calitatea lu tamente aflate în construcţie.
crărilor, acum putem spune că
Prin aplicarea lor se aduc eco Au trecut aproape două luni de cînd în ziarul nostru r,r.2051 Totuşi, pe şantier mai persistă
& apărut sub titlul ,in raionul Brad, ritmul şi calitatea cons ele sint mult mai bune. Din anul incă unele lipsuri asupra cărora
nomii anuale antecalculate de tricţiilor — Ia nivelul cerinţelor“, o pagină specială în care trecut de cînd a luat fiinţă şi ne îndreptăm toată atenţia. In
pină la sfîrşitul anului acesta, primul rînd vreau să arăt că
752.733 lei. se oglindea activitatea şantierului de construcţii de locuinţe şantierul nostru are ca sarcină întrecerea socialistă nu se des
din localitate. Pe lingă o serie de realizări importante ale cons- j să predea oamenilor muncii din făşoară încă la nivelul cerinţe
Printre cele mai bune coleo • tructorilor din Brad, erau scoase în evidenţă şi unele deficieu oraşul Brad 508 apartamente.
ţe care frînau bunul mers al lucrărilor. In urma celor publicate j Pină in prezent au fost predate lor, iar oamenii nu sint stimu
tive de inovatori se numără cele dc ziar, conducerea şantierului, sub îndrumarea organizaţiei di 184 apartamente, 3 cămine mun laţi în suficientă măsură. Sîn-
partid, a luat o scrie de măsuri menite să ducă la obţinerea de citoreşti cu 567 paturi, un com
conduse de loan Cosma de Ia succese în muncă. tem hotăriţi însă ca să ne în
plex de deservire, magistrala de deplinim cu cinste angajamen
secţia construcţii metalice şl Despre măsurile luate şi rezultatele obţinute am solicitat apă potabilă pentru alimentarea tele luate.
scurte declaraţii unor tovarăşi de pe şantier, lată ce ne-au re oraşului Brad şi Gurabarza etc.
Ştefan Voinici de la atelierul latat ei : Intr-un stadiu avansat se află VLADIMIR BORLEA
mecanic. >g^, şi cele 16 blocuri cu 384 apar
secretarul organizaţiei de bază P.M R,
CARNET CULTURAL
mecanic şef de şantier.
Măsuri eficiente
Clubul celor care învafă limba rusă Se pregăfesc Invăiînd din lipsuri
De două săptămîni, la sediul de cărţi, audiţii din muzica so pentru concurs Faptele semnalate de ziar au fost luate de asemenea măsuri Multă vreme organizarea tnuncii pe inida. Şi aceasta, din cauza unei re
Consiliului regional A.R.L.U.S. vietică, conferinţe etc. Joi, 28 constituit pentru noi un îndemn de manipulare cu grijă a mate şantier şi întrecerea socialistă au lăsat partiţii delectuoase.
funcţionează clubul celor ce în septembrie, ţ.-of. Schreiber şt. ‘Echipa artistică de teatru a in muncă. Analizînd cele rela rialelor reduclnd o bună parte de dorit. Deficienţe erau şi în ce pri
vaţă limba rusă. In cadrul aces va împărtăşi celor prezenţi din căminului cultural din satul şoi- tate, ne am dat seama şi mai din pierderile avute. Membrii şi veşte disciplina. Existau de asemenea Nici consfătuirile de producţie nu se
tui club se predau lecţii în două impresiile sale culese dintr-o muş se pregăteşte pentru a par mult că intr-adevăr, pe şantie candidaţii de partid, în urma unele greutăţi privind hrana şi cazarea ţin aşa cum trebuie. Sub îndrumarea
cicluri de către profesori de spe călătorie in U.R.S.S., iar vineri, ticipa la concursul regional al rul nostru persistă o serie de discuţiilor purtate, se situează oamenilor. Pentru remedierea acestor biroului organizaţiei dc bază P.M.R.,
formaţiilor de teatru „Aniver deficienţe care au dus în primul mereu în primele rînduri şi con lipsuri comitetul sindicatului a luat o am luat însă hotărirea ca toate consiă-
cialitate. După fiecare ciclu de 29 septembrie, în cadrul unei sarea Pi.epubl.icii“. rînd la un ritm necorespunsă- stituie un exemplu pentru cei serie de măsuri. tuiriîe de producţie să fie mult mai
lecţii, membrii clubului partici tor. Ca urmare s-a trecut la lua lalţi muncitori. Tovarăşi ca Tlie bine pregătite iar propunerile munci
pă la diferite acţiuni cultural - seri literare dedicată marelui In cadrul fazei interco- rea de măsuri. In această d i Cu cîtva timp în urmă ne-a fost re torilor să fie privite cu toată răspun
artistice. Pină în prezent au munale a concursului, care se recţie un sprijin preţios l-am Mocanu, mecanic, Aurel Mun- partizată o cantină iar acum se cons derea. Pe şantier mai sînt însă de pus
avut loc recenzii şi prezentări scriitor clasic rus L'ermontov, va desfăşura la şoimuş in zhta teanu, instalator, Gheorghe A- truieşte un alt local mult mai aproape
va vorbi prof. A. Nistor. de 15 octombrie a.c., publicul primit din partea Comitetului lecu şi alţii au dovedit din plin de şantier. In bună parte a fost rezol la punct unele lucruri. La ora actuală
spectator va avea prilejul să vi raional de partid Brad. vată şi cazarea muncitorilor. întîmpinăm neajunsuri din partea unor
Pesie 8.000 volume cifife în două luni zioneze piesa „Încercarea“ de acest lucru. Pe şantierul nostru normatori care nu-şi fac datoria în mod
V. I. Popa, in interpretarea ar Astfel, în scurt timp, numărul s-a îmbunătăţit mult şi agita întrecerea socialistă era slab orga conştiincios. Normatorii Constantin
Biblioteca raională din Alba 8.000 volume din literatura bele tiştilor amatori locali. maiştrilor şi inginerilor a cres ţia vizuală. Materialele agita nizată. Acum pe şantierul nostru s-au Ţepuş şi Duca stau foarte puţin pe
lulia desfăşoară o muncă sus cut cu încă 7, şi a fost înlocuit torice sint mai legate de activi constituit brigăzi pe specialităţi şi com şantier, nu încheie foile de acord corect,
ţinută cu cititorii. Săptămânal tristică, tehnico-ştiinţifică , şi 'Acum pregătirile artiştilor şeful de şantier. Unul din moti tatea constructorilor, mai mobi plexe care se află în întrecere. In aceas favorizînd unii muncitori în detrimentul
politică. Printre cititorii fru n amatori slnt tn plină activitate. lizatoare. Dacă la toate aceste tă privinţă mai avem încă lipsuri, dar altora.
au Ioc aici recenzii, şezători şi taşi ai bibliotecii se numără Ei vor să facă o surpriză plă vele pentru care lucrările de pe măsuri adăugăm şi faptul că luptăm să le înlăturăm. Rezultatele în
concursuri literare, dimineţi şi cută cetăţenilor din comună. şantierul nostru nu se desfăşu şantierul a primit de curînd trecerii sînt acum mai bine urmărite Şi în ce priveşte disciplina în mun
după-amieze de basme pentru muncitoarea Petroia Irina, co rau în bune condiţiuni a fost şi incă 9 maşini basculante, că şi popularizate. Disciplina la locul de că mâi sînt încă deficienţe. De
c- . ii etc. Aceasta face ca lună lectivista Drăghici Teodora, ele A. CERCEA acela că inginerul şef, tov. Aure) aprovizionarea se face mai bine, muncă s-a întărit mult. Cu toate aces exemplu Iosif Tarta lucrează cîte 2-3
se poate uşor înţelege că şi re tea se mai manifestă încă unele nea
de lună să sporească numărul vii Vînt Marian şi Mihăilă Ti- corespondentă Beguîescu, îşi pierdea prea mult zultatele n-au întârziat să se a- junsuri asupra cărora ne este îndrep DUMITRU BQCHIŞ
cititorilor. Numai în ultimele beriu etc. care au citit de la în timp cu probleme administra rate. Toate acestea au înviorat tată toată atenţia. Mai sînt cazuri cînd
două luni s-au înscris Ia biblio tive, suplinind uneori sarcinile activitatea pe şantier, munca s-a aprovizionarea nu se face ritmic, cînd preşedintele sindicatului de’ şan
tecă aproape 200 cititori noi. In ceputul anului între 40-100 de maiştrilor şi şefilor de lot. Acum desfăşurat mai organizat. Dacă lipsesc cimentul, cheresteaua şi cără- tier, şeful lotului nr. 3
cârti. el se ocupă numai de probleme in lunile trecute nu ne puteam
acelaşi răstimp s au citit peste de producţie, clirijind practic (CwUinagre Ut gag. !-a)
TOMA PETRE
întreaga muncă pe şantier. Au
corespondent