Page 98 - 1961-09
P. 98
*> BWttrtmna iBBUMi^MMMMnBOCTiaiagCTAaaaiMmoHgraimtam Nr. 2102
BBKS$S3$8@gSB
r „FrumoaSg Moldova este — In mijlocul profesorilorrea-iotirelul anual. De pe păienjenişul da Astăzi se poate vorbi la Pribeşti de douG Este relevat faptul pozitiv că in fabrica
spunea un scriitor Ieşean — clar se desfăşoară o acţiune largă de ridicare a
schele, constructorii salută cu căldură şt sa te: cel vechi şi cel nou. Pribeştii noi, cu
bucurie. 'Sint vizitate secţiile de presă şi ex
cu altă frumuseţe : cu frumuse tracţie, unde sint In curs de montare maşini uliţe drepte, străjuite de 140 de case noi, şi studenţilor ieşeni calificării muncitorilor. Intr-adevăr, se poate
ţea nouă a muncii care bate din fabricate la „Tehnofrig“ — Pluj. Oaspeţii se frumos ortnduite, se află pe un deal de Un Cu multă bucurie i-a primit şi intelectua spune că aici fiecare învaţă: sute de mun
plin, construieşte şi creează. interesează de mersul lucrărilor de construcţie, gă vechiul sat, ieşit la lumină odată cu fău citori sint elevi ai şcolilor medii serale, alţii .
Cine ar dori s-o mai vadă cum litatea ieşeană pe conducătorii de partid urmează cursurile de ridicare a calificării d in ,
era — astăzi cînd a străbătut de folosirea metodelor înaintate de lucru, de ritorii săi, harnicii colectivişti. Dar şi in Pri şi de stat. Sentimentele de profund ataşa cadrul uzinei, iar aproape 40 sint studenţi in
atît de repede drumul de la pe ritmul montării utilajelor, accentulnd asupra beştii vechi pe locuri mai bune s-au construit ment faţă de partid, şi-au găsit o elocventă Invăţămlntul superior.
lagră la fabrica de penicilină“ ?, necesităţii de a se organiza din timp califica tn uitmii ani 60 de case. expresie cu prilejul vizitei la Universitatea Aflină de prezenţa oaspeţilor dragi, nenu
rea viitorilor muncitori care vor, deservi fa Despre viaţa lor de azi, despre traiul îm „Alexandru loan Cuza“. In sala de consiliu măraţi muncitori s-au adunat la ieşire în
P entru tot ce-a făcut ca laţul, regiunea, ca brica. a universităţii, erau prezenţi profesorii şi cele curtea fabricii, făcinău-lc o entuziastă mani
şl întreaga noastră patrie să trăiască o belşugat ce şi-l făuresc sub îndrumarea parti lalte cadre didactice de la institutele de în festaţie.
viaţă nouă, pentru tot ce s-a înfăptuit In re Se schimbă faţa oraşului dului, au vorbit cu multă căldură colectiviş văţămint superior din Iaşi, numeroşi cercetă
giune, in anii puterii populare, ieşenii poartă tii din Pribeşti conducătorilor de partid şl tori ştiinţifici. Tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej şi cei
o profundă dragoste partidului. L a adunarea activului de partid din regiu de stat. înşiruiţi de o parte şi de alta a uli lalţi conducători de partid şi de stat sem
nea laşi a fost înfăţişat tabloul grelei ţelor, colectiviştii din Pribeşti au venit cu Prof. univ. ion Creangă, rectorul universi nează în cartea dc onoare, răspunzind cu căl
Acest sentiment, populaţia laşului avea sa moşteniri lăsate de trecut in ceea ce priveşte toţii tn intlmpînarea oaspeţilor dragi. Pavel tăţii, salulind cu căldură pe oaspeţi, a pre dură aclamaţiilor mulţimii.
şi-l exprime direct, cu o clădură impresio fondul locativ, cu cartiere întregi din Iaşi cu zentat un istoric al Universităţii şi al dezvol
tării in anii regimului de democraţie popu La Războieoi şi Cotnari
nantă, cu prilejul vizitei recente a tovarăşu fundate in beznă, fără apă şi canalizare, cu Bichir, unul dintre cei care au înţeles printre lară a centrului universitar laşi unde funcţio
nează azi şase institute de învăţămint supe G ospodăria agricolă dc stat din comuna
lui Glieorghe Gheorghiu-Dej şi a altor con străzi înecate In colb, cu căsuţe sărăcăcioase primii din sat îndemnul partidului că ferici rior cu 23 de facultăţi, in care învaţă peste llăzboienl este cunoscută îndeosebi pen
ducători de partid şi de stat. Este greu de 10.000 de studenţi, dintre care peste 6.400 sint tru produsele sale zootehnice. Deşi ălSpude şt
descris in cuvinte imaginea mulţimii entuzi şi bojdeuci insalubre. Pentru lichidarea aces rea şi belşugul pentru cei ce muncesc ogoare bursieri. El a mulţumit pentru condiţiile tot de rnari suprafeţe cultivate cu cereale, de pe
aste, a miilor şl miilor de oameni, tălăzuind tei stări de lucruri au fost necesare mari efor le se află in gospodăria colectivă, le-a urat mai bune asigurate muncii de cercetare şti care obţine producţii bune — in acest an
ca marea in piaţa din faţa gării la sosirea turi, statul ăemocrat-popular Investind sume un cuvlnt de bun so sit: „Să ne trăiţi mulţi inţifică şi activităţii didactice, pentru dotarea 2.350 Kg. la griu şi 4.500 Kg. la porumb la
însemnate. In perioada 1958 — semestrul I al laboratoarelor cu aparatură modernă şi a ex hectar — sectorul zootehnic precumpăneşte
primat angajamentul întregului corp didac prin producerea unor mart cantităţi de car-
oaspeţilor, emoţia şt bucuria cu care i-au în anului 1961 la Iaşi s-a dat in folosinţă o su ani, scumpe tovarăşe Gheorghe Gheorghiu- tic de a munci cu stăruinţă pentru progre ne, lapte şi ouă destinate consumului popu
sul ştiinţei din ţara noastră, pentru pregă laţiei de la oraşe constituind un bun exem
conjurat muncitorii atelierelor „Ilie Pintilie“, prafaţă locativă de aproape 190.000 m.p. Dej. Colectiviştii vă primesc cu pline şi sare, tirea temeinică a studenţilor, pentru forma plu pentru gospodăriile colective din regiune.
rea cadrelor de specialişti.
ai fabricilor de mobilă şi de antibiotice, co Dacă treci astăzi prin cartierul Păcurari, după obiceiul bătrlnesc şi cu multă dragoste La rezultatele bune obţinute în acest sector, ,
lectiviştii din Pribeşti, lucrătorii gospodăriilor prin preajma Copoului, spre Sărărie, al pri şt recunoştinţă pentru tot ce aţi făcut pentru Răspunzind, a luat cuvîntul tovarăşul îşi aduce o contribuţie de seamă, prin m un
de stat din Războienl şi Cotnari, cadrele di veliştea unor noi cartiere, cu blocuri moder noi, pentru grija cu care ne călăuziţi ps dru Gheorghe Gheorghiu-Dej care a mulţumit din ca sa pricepută, inginerul zootehnist Nicolae
dactice şi studenţii universităţii „Alexandru ne, luminoase, cu spaţii verzi şi grădini, care toată inima pentru cuvintele calde rostite Buga ; insoţlndu-i pe oaspeţi el descrie meto
Intr-adevăr insuflă tinereţe bâtrinulul laşi. mul vieţii fericite“. la adresa partidului şi guvernului şi a tran dele ştiinţifice pe care le aplică la hrănirea
loan Cuza", populaţia care umplea străzile Pe străzile Cuza Vodă, Vasile Alecsandri, Ho- Tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej le mulţumeşte smis, totodată, din partea Comitetului Cen animalelor, sporurile de producţie pe caie le
laşului. Pe oriunde treceau răsunau lozinci ria şi pe multe alte străzi te intimpină pei tral al partidului, a Consiliului de Stat şi a realizează. In legătură cu dezvoltarea mal
in cinstea partidului, urale şi aclamaţii, erau sajul blocurilor date în folosinţă sau încon şi gustlnd din pline, spune rizind că deşi n-au Consiliului de Miniştri un călduros omagiu departe a acestui sector, cu sporirea produc
oferite buchete de flori — o adevărată grădi jurate încă de schele. luat parte la concursul pe ţară, colectiviştii corpului didactic din Iaşi care a dus şi aduce tivităţii animalelor şl reducerea preţului de
nă părea că tnveşmintă oraşul — de la fe o mare contribuţie la înflorirea economică şi cost al produselor, s-a insistat in discuţii
restrele caselor, din balcoanele împodobite Numai In acest an se construiesc aproape de aici se pricep să facă o pline deosebit de culturală a ţării, la formarea de cadre te asupra necesităţii asigurării bazei furajere,
sărbătoreşte se făceau semne de salut. In a- 1.400 de apartamente. In următorii ani vor meinic calificate. El a urat studenţilor să fo cultivării unor soiuri care dau cea mai marc
ceastă primire s-a putut vedea încă o dată ji realizate 12-13 mii apartamente, ceea ce va gustoasă. losească din plin condiţiile minunate care le- productivitate în condiţiile locale, extinderii
cit de adinei şi de puternice sint legăturile permite unei treimi din populaţia oraşului La sediul gospodăriei a avut loc o discu au fost create de poporul nostru, de regimul culturilor duble.
partidului cu masele, cit de calde, directe, să se mute în locuinţe noi. ăemocrat-popular, să înveţe temeinic, să de
tovărăşeşti sint relaţiile dintre conducătorii ţie cu consiliul de conducere, in cadrul că vină oameni cit mai pregătiţi, să-şi poată De la Războienl conducătorii de partid şt
de partid şi oamenii muncii, cit de viu este ...In cartierul dr. C. I. Parhon, noile blocuri reia preşedintele, F. Cotea, a vorbit despre aduce la riadul lor contribuţia la ¦propăşi de stat s-au îndreptat spre gospodăria de
ataşamentul oamenilor muncii faţă de partid. impresionează prin linia lor arhitectonică lu realizările şi perspectivele gospodăriei, despre rea ţării noastre. stat Cotnari atît de cunoscută pentru produ
felul cum este organizată munca şi despre sele sale. O dovadă grăitoare in această pri
„Avem — a continuat vorbitorul — un vinţă sint cele 16 diplome şi medalii dc aur
In dimineaţa sosirii a avut loc o şedinţă minoasă, care incintă ochiul. Aici s-au dat în felul cum se face retribuţia colectiviştilor. popor minunat, care năzuieşte să-şi însu obţinute in ultimii ani de vinurile de Cot
de lucru la sfatul popular regional cu par folosinţă pînă acum peste 200 apartamente. Din 1958, întreg satul este colectivizat. Gos şească in tot mai mare măsură comorile şti nari la diferite concursuri internaţionale. A-
ticiparea reprezentanţilor organelor locale de Locatarii lor s-au adunat cu mic, cu mare podăria colectivă are azi 1.356 ha; ea a ob inţei, ale culturii. Să consacram toate for cum plantaţia de viţă de vie a gospodăriei
partid şi de stat şi a diferite ministere şi in de-a lungul trotuarelor, — fiecare vrea să ţinut anul acesta, deşi timpul a fost mai pu ţele, toată energia noastră înfăptuirii acestei este de aproape 500 hectare, din care peste
stituţii centrale. fie mai aproape, să adreseze un salut, un cu- ţin favorabil in aceste părţi, 1.480 leg. griu la năzuinţe, căci nu există ţel mai nobil decit 300 liăctare viţă pe rod. Ţinindu-se seama de
vint din inimă. Intrind in apartamentul in hectar — rezultat ce ilustrează viu marile re a ajuta poporul tău să se ridice pe culmile rolul important ai gospodăriei In ridicarea
A fost o discuţie rodnică, bogată In conţi care locuieşte .familia muncitorului Gheorghe zerve existente în agricultura regiunii. Secto civilitaţiei, ale bunăstării materiale şi spi calităţii soiurilor de viţă clin regiune, s-a
nut, la care a fost examinat un cimp larg de Filip de la fabrica de antibiotice, oaspeţii rul zootehnic cuprinde 420 vite cornute mari, rituale. preconizat un şir de măsuri ca terasarea dea
probleme; hi lumina studiului elaborat timp s-au interesat de calitatea finisajului, de 350 ovine, peste 200 porcine. Bine dezvoltate lurilor din podgoria Găinarului, plantarea
de doi ani cu privire la perspectivele dezvol gradul de confort, apreciind buna întreţinere sint şl sectoarele vitipomicol şi legumicol. Am venit la Iaşi intr-o vizită de lucru, in unor soiuri renumite, dezvoltarea pepinierei
tării regiunii laşi, tovarăşul Gheorghili-Dej ci a locuinţei, spiritul gospodăresc al locatari Şcoala de viţă făcută de colectivişti pe o su cadrul preocupărilor pentru dezvoltarea ge care asigură materialul săditor, pentru ca în
dat numeroase indicaţii în legătură cu orien lor. prafaţă de 6 ha. a livrat anul trecut peste nerală a ţării se studiază de peste doi ani po 1965 Cotnariul să ajungă ta 1.350 hectare
tarea generală şi profilul economic al re 500.000 fire de viţă altoită. Grădina de le sibilităţile ridicării economice mai rapide a viţă pe rod. Totodată este in perspectivă
giunii, construirea de noi obiective industriale in acest nou cartier printre blocurile zvelte gume pe o suprafaţă de 10 ha. a adus in regiunii Iaşi. Cum arăta Moldova, cum arătă crearea unei mari gospodării colective viti
şi lărgirea celor existente, colectivizarea agri cu faţadele in culori plăcute, se află şi clă 1960 un venit de aproape 200.000 lei. Dezvol laşul de odinioară, nu e nevoie s-o mai spu cole situată"in vecinătatea .G.A.S. Cotnari şi
culturii şi sporirea producţiei agricole ca sar direa cate găzduieşte secţia fruntaşă a între tarea continuă şi multilaterală a gospodăriei nem. S-au schimbat multe şi pe aici In anii care va putea astfel să primească ajutorul
cina primordială a regiunii, schiţa de siste prinderii de panificaţie orăşeneşti. Mirosul îm — izvor de venituri şi belşug — este oglindită puterii populare. — acum am acumulat for direct al acestei unităţi fruntaşe.
matizare a laşului, probleme de învăţămint şt bietor al plinii calde stăruie peste tot. Cocă- şi de creşterea continuă’a"fdudului de bază. ţe mai mari şi putem porni la noi acţiuni pen
cultură. torii şi frămintătorii, îmbrăcaţi in halate al tru dezvoltarea regiunii dvs. începutul e bun, ~k
be, pregătesc tocmai o nouă ..şarjă“ de pline. Preşedintele- gospodărim colective sublinia
4 In ;v\, e-:c• h' ea citadelă ză importanţa pe care o are pentru dezvol şi sintem convinşi că ceea ce ne-am propus inunate sint perspectivele care se des
Oaspeţii au cuvint.e, de laudă la adresa pri chid în faţa oamenilor muncii din re
muncitorească a laşului ceperii şi indeminării muncitorilor brutari. să realizăm pînă in anul 1965 şi ceea ce pre giunea laşi. Aşa cum stabilesc măsurile ela
borate de partid şi guvern pentru dezvoltarea
— Âm introdus şi noi reţetele omologate vedem mai departe se va înfăptui in totul. economică şt social-culturalu a regiunii şi o-
la recentul concurs pe ţară al brutarilor, spu raşului laşi, In afara celor 9 unităţi noi de in
Aici am examinat numeroase probleme, se teres republican a căror construire fusese
O aspeţii s-au îndreptat apoi spre ateliere ne frămintătorui Nicolae Silică. îndrumările tarea gospodăriei colective Impăriirea cu re stabilită anterior, se vor mai amplasa in re
le de reparat material rulant „Ilie Pin cuprinse in scrisoarea C.C. al P.M.R., adrelată gularitate a avansurilor băneşti lunare. El vor face multe lucruri care să-i bucure pe giune încă 17 noi uzine şi fabrici lărgindu-
tuturor muncitorilor din sectorul panificaţie, se totodată cele existente, se vor înfăptui
tilie“, vechea citadelă muncitorească, cunos au fost pentru noi un ajutor preţios. Acum arată că munca de zi cu zi, viaţa însăşi, le-a toţi oamenii muncii, pe toţi cei care, chiar importante acţiuni in agricultură pentru
cută prin tradiţiile sale revoluţionare. dăm pline mal bună, mai gustoasă, apreciată dovedit justeţea acestei forme de retribuţie creşterea producţiei agricole şt dezvoltarea
de consumatori. care a avut efect stimulator asupra partici fără a ji membri de partid consideră planu multilaterală a ramurilor ei in condiţiile în
La turnătorie şi cazangerie, in atelierele me pării la muncă, creşterii numărului de zile- cheierii procesului de colectivizare, vor cu
canic şi de montaj, conducătorii de partid Vestita Piaţă a unirii — străjuită astăzi muncă ale fiecărei familii, sporirii cantităţi rile partidului ca propriile lor planuri. noaşte un nou avînt cultura şi invăţămlntul,
şi de stat au urmărit îndeaproape procesul jur, împrejur de blocuri cu m u lte etaje, unele lor de produse contractate cu statul. Aseară am ascultat cintecul „întinereşti bă- acţiunile social-culturale.
de producţie, s-au interesat de ¦condiţiile de aflate încă în plină construcţie e plină de oa
muncă şl de trai ale oamenilor, pretutindeni menii veniţi să-i salute pe conducătorii de Conducătorii de partid şi de stat, lăudindu-t trîne laşi“. Nu poţi să nu fii impresionat
muncitorii făcindu-le o entuziastă primire. Di partid şl de stat. pe colectivişti pentru realizările obţinute, alt
rectorul atelierelor J, Alexandrcscu a vorbit recomandat consiliului de conducere al gos cind vezi că realizările şi planurile partidu
despre activitatea de producţie a întreprin Aici sint in construcţie numeroase blocuri podăriei să mărească suprafeţele cu culturi
derii, subliniind că pe primele opt luni ale Insumînd un număr de cca. 750 apartamente, lui slut cintate de popor. Intr-adevăr, bătrî-
acestui an au fost realizate sarcinile de plan precum şi un cinematograf cu 1.200 de locuri.
nul Iaşi va întineri tot mai mult. Eu văd
in proporţie de 100,75 la sută, iar oaspeţii au Oaspeţii au urmărit felul cum se realizează intercalate, cele cultivate cu mazăre, să cul
făcut un şir de sugestii in problemele pro noile construcţii.dină indicaţii ca ansamblul tive pe loturi experimentale soiuri noi de
de blocuri să aibă un cit mai atrăgător as laşul ca un oraş modern, un oraş nou, unul
ductivităţii muncii, îmbunătăţirii calităţii re pect arhitectonic şi subliniind necesitatea ca mare productivitate, să urmărească cu per din cele mai frumoase oraşe ale ţării. Desi ...După cum este cunoscut, concluziile stu
paraţiilor, ridicării calificării, desfăşurării rit ele să ţină seama de anumite particularităţi severenţă aplicarea formelor stimulative de gur, aceasta se va face treptat —- dar cu diului privind dezvoltarea multilaterală a re
mice a producţiei. specifice oraşului. retribuţie. siguranţă“. giunii şi oraşului laşi au fost expune de to
varăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej la aduna
La plecare, in curtea atelierelor s-a strîns In vecinătatea gării socola. acolo unde în Vizitlnd sectorul zootehnic, oaspeţii a.u apre Răspund puternice ropote de aplauze, ova rea activului de partid.
un mare număr de muncitori care şi-au ma urmă cu doi ani era doar cimp, a fost con ciat făptui că s-au făcut construcţii bune pen ţii îndelungate.
nifestat cu o însufleţire deosebită dragostea struită noua fabrică de mobilă intrată In func tru animale folosindu-se materiale din resur Erau de faţă membrii, comitetului regio
faţă de partid. Croindu-şi loc prin mulţime ţiune în cinstea celui de-al lll-lea Congres se locale ceea ce a dus la economii mari de Au fost vizitate apoi biblioteca, săli de stu nal de partid, secretari ai comitetelor raiona
se apropie un om cu părul alb. Este strun al partidului. însoţiţi de directorul întreprin fonduri. diu şi cercetări, laboratoare precum şi noile le de partid, activişti ai organizaţiilor de
garul ’Alexandru Gheorghiu „veteranul“ ate derii, tov. Petru ’Socea. de reprezentanţii or cămine şi cantine studenţeşti. Camere spa masă, muncitori fruntaşi, preşedinţi, de gos
lierelor, care lucrează aici din 1919 cunoscut ganizaţiei de partid, sindicale şi de U.T.M., — Noi ne-am orientat spre creşterea vacilor ţioase, luminoase, strălucind de curăţenie, podării colective, oameni de ştiinţă şi cultură,
fruntaş şi inovator. Cu emoţie in glas spune conducătorii de partid şi de stat vizitează ha cu lapte. Asta aduce bănuţi — spune rizind săli de mese şt cantine modern utilate ti mecanizatori şi lucrători ai gospodăriilor 'de
„Să 'trăiţi ani mulţi, cu sănătate, iubite to lele spaţioase, dotate cu maşini de mare pro preşedintele. aşteaptă pe studenţii ce vor învăţa In acest stat. Adunarea s-a desfăşurat intr-o atmos
varăşe Gheorghiu-Dej. Partidul şi guvernul ductivitate. an la Iaşi. Stilul arhitectonic modern, îm feră de mare însufleţire; măsurile anunţate
nostru pot să fie siguri că şi de acum îna — Foarte bine v-aţi orientat — le răspunde binat cu un grad de confort sporit, este a- au fost primite cu un imens interes, sala F i
inte muncitorimea ieşeană nu-şi va precu Oaspeţii se opresc adesea in dreptul dife tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Aveţi con preciat de oaspeţi. Se fac recomandări ca
peţi eforturile, că va munci cu tot avintul ritelor piesî cercetind calitatea finisajului, diţii bune pentru creşterea şeptelului, pen-. principiile de construcţie să fie permanent larmonicii unde a avut loc şedinţa răsuna
pentru înflorirea ţării. Să-mi îngăduiţi, mie. desfăşurarea procesului tehnniogic. Ei se in tru sporirea productivităţii animalelor. Aceas îmbunătăţite, iar cei ce au in administrare
muncitor vlrstnic, să vă îmbrăţişez cu toată teresează cum sint organizate cursurile de ca ta e o sursă de venituri mari pentru voi — şl de ovaţiile şl aplauzele entuziaste prin care
'dragostea, in numele tuturor tovarăşilor mei“. lificare, dină indicaţii cu privire la introdu participanţii şi-au manifestat satisfacţia.
‘A doua zi, cind cuprinsul expunerii tova
răşului Gheorghe Gheorghiu-Dej a apărut in
Izbucnesc aplauze, urale. cerea in fabricaţie a mior noi tipuri de mo totodată contribuiţi la aprovizionarea cu pro căminele şi cantinele să se preocupe îm ziarul local „Flacăra laşului“, întregul oraş
Realizările harnicului colectiv de aici. mun bilă. la aplicarea unor metode înaintate de duse alimentare a muncitorilor de la oraşe preună cu studenţii de buna lor îngrijire şi a cunoscut o deosebită anim aţei; în jurul
ca sa avîntată sint o chezăşie că el va. înde lucru. care vă trimit maşini, tractoare, îmbrăcă întreţinere, de înfrumuseţarea lor. chioşcurilor de ziare, pe străzi, pretutindeni
plini cu cinste sarcinile importante care de minte, încălţăminte. puteau fi văzute grupuri-grupuri de cetă
curg 'din măsurile stabilite de partid şi gu E un succes de seamă realizarea Intr-un Studenţii au mulţumit partidului şi gu ţeni care comentau cu însufleţire măsurile
vern, potrivit cărora atelierele vor fi repro răstimp atît de scurt a acestei întreprinderi Totul in gospodărie vădeşte spirit gospodă vernului pentru condiţiile de viaţă şi de stu anunţate, îşi exprimau In cuvinte calde de
filate şi lărgite, urmînd să preia intr-o primă moderne, asimilarea de către muncitori — in resc, arată cum indicaţiile partidului sint în diu ce le-au fost create, asigurindu-i pe con plina aprobare, işl împărtăşeau reciproc
etapă sarcinile de producţie ale atelierelor marea majoritate tineri — a tehnicii noi. De suşite cu încredere de colectivişti şi aplicate ducătorii de partid şi de stat că vor învăţa bucuria. Deşt ziarul local a apărut intr-un
„Grlvlţa Roşie“ din Bucureşti, iar din 1965 sigur, ei mai au multe de făcut pentru a da cu pricepere — lucru ilustrat, intre multe al mereu mai bine, pentru a deveni cadre de număr sporit de exemplare, el şi-a epuizat
să treacă la producţia de utilaje pentru in produse cit mai bune, mobilă lot mai Ini tele, şi de accentul pus pe creşterea vacilor nădejde acolo unde vor ji repartizaţi. rapid tirajul. In întreprinderi, în pauze, ex
dustria chimică, a celulozei şi hlrtiei. Ele moasă şi de calitate mereu mai bună, la un cu lapte, de identificarea unor loturi de te punerea a fost citită în colectiv, au avut loc
vor deveni o întreprindere de prim rang, cu preţ de cost cit mai scăzut — dar nu încape ren pentru cultura neirigată a porumbului Fabrica unde fiecare convorbiri ale agitatorilor, s-au luat angaja
un înalt nivel de tehnicitate. îndoială că prin eforturile acestui vrednic de pe care să se obţină recolte de 5.000 Kg. mente in producţie.
colectiv produsele întreprinderii vor fi tot mal boabe la hectar, de planurile colectiviştilor, învaţă
De la atelierele de reparat material ru apreciate în întreaga ţară. de a planta viţă de vie pentru struguri de Ieşenii îşi iubesc mult oraşul, cu dealurile
lant conducătorii de partid şi de stat au masă pe terenurile slab productive. / n marginea laşului, in locul numit „Va sale domoale, cu frumosul Copoii şi cu teiul
plecat să examineze locurile unde urmează să Pribeştii vechi şi noi lea Lupului“ a fost construită in anii lui Eminescu, cu dirza Nicolină şi seculara
fie amplasate unele din noile obiective in In discuţie, se subliniază de asemenea cit puterii populare fabrica de antibiotice, pri Universitate, cu noile cartiere ce sclipesc lu
dustriale. La poalele dealului Repedea, pe un atul Pribeşti din raionul Vaslui este cu de important este pentru dezvoltarea gospo ma unitate a industriei chimice din regiune. minoase in soare, şi cu noile-i fabrici şi aşe
platou, va fi construit, urmînd să intre in noscut prin partea locului sub numele de dăriei colective să-şi asigure cadre tehnice, Ea este dotată cu aparatură şi instalaţii mo zăminte culturale. Hotărirea ieşenilor, voinţa
funcţiune înccpind din anul 1963, cel mai im „satul dintre dealuri“. Aici şi-au făcut, pe să formeze din fiii colectiviştilor, trimiţindu-i derne, de înaltă tehnicitate, avind multe pro lor unanimă este de a nu-şi cruţa efortu-.
portant obiectiv industrial al laşului: uzina timpuri, adăpost — nişte bordeie acope la şcoli tehnice de agricultură, la institutele cese automatizate. Construită cu ajutorul fră rile pentru înfăptuirea măreţelor sarcini sta
metalurgică, cu secţiile ţevi sudate, profile rite cu paie — cei ce trudeau din zori şi pî- agronomice, cadre proprii de agronomi, zoo- ţesc al Uniunii Sovietice, fabrica a ajuns de bilite de partid şi guvern, pentru ca laşul
îndoite din tablă, laminor de benzi la rece. nă-n noapte pe pămînturile boierului Paul tehnicieni, viticultori pricepuţi. la cea dinţii şarjă de penicilină romînească şi întreaga regiune să înainteze cu paşi cit
Dotată cu utilaje de înaltă tehnicitate, in cea Mtchiu, sub biciul vătafilor. Odată cu tran dată la 11 decembrie 1955 la 22 noi tipuri de mai mart, „de şapte poşte“, cum spun moldo
mai mare parte automatizată, această uzină sformările profunde înfăptuite în anii puterii La despărţire, conducătorii de partid şi de antibiotice şi derivaţi. venii, să înflorească tot mai mult, aşa ca in-:
va aproviziona cu produsele sale întreaga populare, de cînd nu mai există exploatatori stat au urat colectiviştilor din Pribeşti să ob- Operatorii şi laboranţii, cercetătorii, bucu treaga noastră patrie.
economie a ţării. şi exploatare, iar pămîntul a devenit un bun ţină roade şi mai bogate in munca lor in ri roşi că-i au în mijlocul lor pe conducătorii de
al celor ce-l muncesc, in istoria Pribeştilor şi dicarea bunăstării lor materiale, astfel ca partid şi de stat, le-au prezentat procedeele NICOLAE CORBIJ
In imediata vecinătate a viitoarei uzine, a locuitorilor săi au început să se înscrie gospodăria să devină un exemplu mobiliza de producere a streptomicinet şi altor produ ION MĂRGfNEANU
dincolo de şoseaua principală, se profilează pagini luminoase. Ei nu vor uita ziua de 21 tor şi mai puternic pentru ceilalţi ţărani, să- se.
spre cer siluetele înaltelor rezervoare ale fa august 1949. cînd 75 de familii de ţărani şi sporească tot mai mult forţa de atracţie. STAN VLAD
bricii de extracţie şi rafinare a uleiului, în muncitori, urmînd îndemnul partidului, au
prezent în construcţie, cu o capacitate de constituit gospodăria agricolă colectivă „23
prelucrare de 120.000 tone seminţe de floa- August“.
