Page 99 - 1961-09
P. 99
Nr. 2102 &RVMÜÎ! SOCIALISMULUI P# '!
mm
A d u n ă ri general© de dări de seam ă /n raionul Brad Prin muncă B iţi m Q G M M tt SE
şi a le g e ri în o rg a n iz a ţiile de p a rtid patriotică
„Ritmul şi calitatea construcţiilor
În uraşul Brad, brigăzile de w t~
muncă patriotică ale ti
In central ateu fiel — buna — ia nivelul cerinţelor“ nerilor din cadrul Şcolii 29 SF.PTEMflRlE 190!
aprovisionare şt deservire medii tehnice de maiştri, Sfatul
(Ormari dtn pag. La) •m tudine. Noi Insă va trebui oă ducem popular raional şi Trustul au PROGRAMUL 1 : 6,00 Muzică dc es 22,30 Arii şi duete din operete sovie
a oamenilor muncii o mai intensă muncă educativă, de tului, au efectuat zilele acestea tradă; 7,30 Sfatul medicului; Vegetaţi tice; 23,00 Concert simfonic.
ore pc zi iar în rest se plimbă. Bine creştere a conştiinţei tuturor muncito peste 1.050 ore muncă patrioti ile adcnyide; -3,00 Diri presa de as
înţeles că membrii echipei au luat ati rilor. că. Cu acest pvilej tinerii au tăzi; 9,30 Prietena noasiră cartea; 10.45 PROGRAMUL li ; 12,15 Muz,: 4
Muzică uşoară; 11,40 Muzică populară populară rontirtească; 14,03 Valsuri diu
Silele trecute a avut loc adu niştli Pompiliu Trifan, Nicolae Şi tinerii p o t face multclădit 30.000 Cărămizi la şantie romînească; 13,05 Concert dc prîtix; operete; 15,35 Actuab’llfed dib ţările
narea generală pentru dare de 14,00 Melodii cc străbat lumea — pro socialiste ; 16,50 Surs de liii'iba rusă ;
seamă şi alegeri a organizaţiei Marcu, şi Gheorghe Trifu, pla O mare parte din constructorii de pe prilej s-au format brigăzi din tineri rul de construcţie T.C.M.M., au gram de muzică uşoară; 16,15 Vorbeşte 17,35 Gintece din fôlclôrtil nou şi jodurf
de bază P.M.Î5. de Ia O.C.L. Ali nul de aprovizionare luat pe şantier 6 formează tiilefii, Munca aces cărora le-au fost trasate sarcini concrete. săpat 37 gropi necesare pentru Moscova I; 17,15 Sîntcce de compozi populare romîneşti; 18,30 Laureaţi at
mentara Hunedoara. Darea de sortimente nu a fost îndeplinit tora însă s-a desfăşurat dezorganizat. postamentele de suporţi al ţe torul sovietic M'uadcli; 18,30 Poeţi ie celui de al IHea Concurs internaţio
în fiecare lună. Aceasta şi din Aproximativ trei luni, organizaţia de' Mai avem încă de lucru cu ridica vilor de la uzina electrică din şeni — emisiune de versuri; 20,20 nal „George Etiescu" — 1961; 19,30
seamă, prezentată de tov. Adam moţiviul că I.C.R.A. nu livrează bază U.T.M. nici nu a avut secretar. rea gradului de conştiinţă al unor Noapte bună copii; Două povestiri de Teatru la microfon ,,Moartea unui co
la timp unele mărfuri, dar şi In urma criticilor aduse dc ziar, comi tineri. Trebuie să recunoaştem că unii Gurabarza etc. mis-voia ja f' de Arthur Miller; 21,00
llca, a reuşit Sn mare măsură tetul a fost reorganizat şi a pornit se se mai eschivează de la lucru, nu dau victor Sivetidis; 21,15 Jurnalul satelor; Muzică uşoară; 22,30 Moment poetie*.
să reliefeze problemele cele mai din motive subiective. Aşa cum rios Ia muncă. In prima adunare gene tot ce pot. Dar şi în această Membrii gospodăriilor agri „Din lirica sovietică; 23,15 Concert da
importante care au stat în faţa au arătat comuniştii care au rală tinerii au cerut să fie organizată direcţie noi am luat de ja unele măsuri. cole colective din Baia de —0 ~ noapte.
organizaţiei de partid în perioa luat cUvîntul, colectivul O.C.L. o întrecere mult mai susţinută şi s-au Sînfcm siguri că muncind după pute Criş, Cărăstău, Zdrapţi,
nu a fost ajutat în suficientă angajat ca pînă la 7 Noiembrie fiecare rile noastre, rezultatele vor ii cu mult Brad şi Lunca, au prestat in L M H ru n 'rn r BULETINE DE ŞTIRI: fi.00 : 6,011;
da ce s-a scurs de Ia ultimele măsură de către serviciul co mai bune iar şantierul îşi va depăşi a n acest an peste 1.250 ore de mun
mercial în ceea ce priveşte apro să presfeze cîfe 15 ore dc muncă pa gajamentele. că patriotică, confecţionind un 29 SEPTEMBRIE I9iî| 7,00 ; 10,00; 11.00; 13,00 ; IbUîfi ;
alegeri. triotică pe şantier. Discuţiile principale număr însemnat de cărămizi şi
Biroul organizaţiei de bază vizionarea la timp a unităţilor s-au purtat în jurul îndeplinirii ritmice PETRU FLOREA transportînd nisip şi lemn pen 17.00; 10,00; 20,00; 22,00; 23,62
mărginaşe, tínele mărfuri ca a planului de producţie şi executarea tru construcţiile zootehnice ce
şi-a desfăşurat activitatea după piper, cuişoare, diferite condi de lucrări de bună calitate. Cu acest secretarul organizaţiei de se ridică în G.A.C. (programul I ) ; 12,00; 14,00; 10,00 ;
un plan de muncă întocmit în mente, de care consumatorii au bază U.T.M. ’ In această acţiune s-nu evi
lumina documentelor Congresu denţiat colectiviştii Gheorghe tS.ot); 21,30; 23,09 (programul II).
lui al III-lea al P.M.R. O aten nevoie, nu se găsesc întotdeau şeful lotului nr, 4 Faur, din G. A. C. Brad, Matei
ţie mare s-a acordat îndeplinirii na decît în unităţile din cen Tavie din G.A.C. Zdrapţi şi alţii.
tru. Desigur e greu să trimiţi o Sintem mai bine aprovizionaţi cu materials DEVA; Bufonul regelui; Ce “ -O—
planului lunar deoarece pînă în maşină cu diferite mărfuri mă S PORT nuşăreasa; PETROŞANI: Din
octombrie anul trecut nu era runte să aprovizioneze cînd unul Brigada pe care o conduc lu cum sintem aprovizionaţi cu nou dimineaţa ; Cielito Linclo ; m u r it tmzem aictéfa
cînd altul dintre magazinele crează în momentul de faţă la Popice SIMERIA : Generaţie salvată ;
realizat în fiecare lună. Biroul mărginaşe. Dar această proble blocurile A, B şi C., unde execută materiale. Este drept că în ulti BRAD; Cerul Balticei; LONEA: PENTRU 24 ORB
organizaţiei de bază a luat mă mă se poate totuşi rezolva. O mul timp am fost mai bine apro Arena de popice din oraşul Ha Volga, Volga; TEIUŞ : In pra
suri menite să ducă la înlătu maşină ar putea încărca marfa armăturile necesare betonului vizionaţi. Acum însă ne lipseşte ţeg a găzduit o pasionantă :n- gul. furtunii; ZLATNA: Mlndrie; Vreme nestabilă cu cerul variabil
rarea lipsurilor şi deficienţelor pentru unităţile de la periferie monolit. De felul cum munceşte fier beton de C, 10 Şi .12 mm., iar tieocre. Echipele dc popicari ale coo HAŢEG: Cerul Balticei: 'ALBA mai mult noros ziua. Temperatura Sta
şi ar trece într-o zi pe rînd, pe brigada noastră, depinde în ma de 16 mm., mai avem puţin. perativelor meşteşugăreşti din regiune lULIA: Fii atentă bunicuţă; ţionară va fi cuprinsă ziua între 22 şi
ce existau în muncă. In acest re măsură succesul celorlalte s-au îiitîlnii în cadrul fazei regionale Taina cetăţii; ORAŞTIE: Omul
scop, în adunările generale ale la toate. brigăzi. Iată de ce ne străduim Pentru lucrările de la bl&cui D, a campionatului de popice organizat 20 grade, iar noaptea între 4 şi !0
organizaţiei de bază s-a anali pe care le vom începe in curînd, de UCECOM (asociaţia Voinţa). La care aduce ploaie: Fii. atentă grade. Vînt potrivit din sectorul nord*
zat munca conducerii O. C. L., Mult a fost discutată şi pro să lucrăm cit mai mult şi mai este nevoie de fier între dimen concurs au participat reprezentanţii din bunlcliţo; ILIA: Ultima zi, pri
felul în care se face aprovizio bine. Pentru aceasta ne organi siunile de 8—25 mm., care încă oraşele Brad, Deva, Alba Itdid, Sebeş, ma z i ; SEBEŞ : Cintecul m ării; vest şi vest.
blema ordinei, disciplinei şi edu zăm judicios munca. In fiecare Hunedoara, Orâştic, Petroşani şi Ha APOLDUL DE SUS: N-am UCis.
narea şi desfacerea mărfurilor, seară, după terminarea lucru nu există în magazie. Brigada ţeg. Intreceri'c an fost spectaculoase, PENTRU URMĂTOARELE
s-au analizat principalele ser caţiei muncitorilor din comerţ. lui, ne adunăm şi discutăm ce noastră este formată din oameni iar rezultatele destul de slrînse. 3 Z/LE
vicii ale întreprinderii. In urma Un lucrător din comerţul socia trebuie să facem în.ziua urm ă pricepuţi şi cu dragoste de mun
acestor adunări, conducerea list trebuie să fie atent cu cum toare. Aşa că totul decurge în că. Cil cit vom fi mai bine apro Concursul s-a desfăşurat la proba Vreme nestabila favorabilă ploilor
O. C. L'. şi serviciile respective, cele măi bune condiţii. Dar suc 50 bile în plin şi 50 bile izolate. locale şi temperatură variabilă.
au luat măsuri pentru o mai părătorii, să-i deservească în cesul nostru şi al tuturor cons vizionaţi cu atît şl rezultatele
bună organizare a muncii, iar cele mai bune condiţiuni. Bine tructorilor depinde şi de felul vor fi mai bune. In urma rezultatelor obţinute pe pri AMU
organizaţia de bază a exercitat mele 6 locuri la individual s-au cla
un control mai eficace asupra au vorbit comuniştii Viorica GH. ALEOU sat în ordine concurenţii, C. Săracu T .A .P .L . P E TttO $41W
Lazăr, Matilda Preporceseu şi (Deva), Ioad Şerban (Deva), Martin
îndeplinirii sarcinilor membrilor G. Trifu care au arătat ca atît şeful unei brigăzi de fierari-betonişti Gros (Sebeş), Emil LucflÎHÎ (Haţeg) o rg a n ize a ză în s e a ra zilei de s îm b ă tă
de partid din aceste servicii. fiecare membru al organizaţiei Rudolf Kcleman (Alba lulîa), Arfhur 3 0 s e p te m b rie 1961, de la o re le 20
de partid cît şi biroul, puteau ¦A" * -k Brobalf (Alba îtifia). Pe echipe pri
Dat fiind faptul că în cadrul mele trei locuri au fost octipaie de (Balul strugurifa L
O. C. I,. din Hunedoara sînt face mai mult pentru educarea <Ă Din cele relatate rezultă cn în cadrul şantierului de con- Deva, Alba Iuiia şi Sebeş.
mulţi uteznişti, organizaţia de lucrătorilor din comerţ în spi in u rm ă to a re le lo c a lu ri şi lo c a lită ţi din Valea J iu lu i:
bază a analizat (te cîteva ori ritul apărării avutului obştesc, sţrucţii din oraşul Brad s-au luat unele măsuri pentru reirie- Primii 6 concurenţi Vor participa
munca organizaţiei U.T.M., atît la faZa interregională a campionatu ® Restaurantul 1 Minerul Petroşani
în ceea ce priveşte îndeplinirea al deservirii exemplare. dlerca deficienţelor care existau. Şi în urma lor s-au obţinut lui.
® Casa corului Lupani
sarcinilor pe linie de producţie <V unele succese. Cu toate acestea, lipsuri mai sînt încă. N. S0UCHEA © Restaurantul 11 Minerul Lupenl
cit şi felul în car® tinerii lucră • Cantina minieră din tlricani
Aprovizionarea şi deservirea Nu s-a ajuns încă la acel stadiu în care fiecare om de pe corespondent @ Restaurantul 18 Straja Vulcan
tori’ din comerţ fac deservirea, oamenilor nVuncii este o pro • Bufetul 23 din Petriia
ce atitudine au faţă de cumpă blemă care trebuie să preocupe <L şantier şi cbiar fiecare conduc ător de lot să ştie precis ce • Bufetul 24 din Lonea
rători etc. De asemenea s-a tre îndeaproape biroul nou ales. Ex
cut la reactivizarea tUturor ga perienţa acumulată trebuie să anume are de executat într-o anumită perioadă, lată de ce Cu această ocazie se va servi tra
zetelor de perete. In cadrul lor fie folosită în mobilizarea în -
se popularizează rezultatele freguluî colectiv pentru a rea conducerea şantierului trebuie să repartizeze Ioturilor sarcini
bune obţinute, şi se critică acei
v, şi termene concrete astfel ca să se poată şti precis cînd vor fi
cave nu se încadrează în pas cu
>ţ> date în folosinţă blocurile prev ăzute. Ar exista astfel şi un con
colectivul.
trol luai calificat precum şi o urmărire exactă. O atenţie deo
C a.urmare a acestor măsuri,
planul valoric a început să fie liza sarcinile ce le stă în faţă. sebftă trebuie acordată consfăt uirilor de producţie. In aceste
îndeplinit în fiecare lună. Au Pentru îndeplinirea sarcinilor
apărrt primele succese şi în consfătuiri constructorii vin cu o serie de propuneri valoroase
realizarea planului de aprovizio organizaţia de partid va trebui
să treacă de îndată la traduce care puse în aplicare pot duce Ia rezultate şi mai bune. După
nare şi desfacere. Pc trimestrul rea în viaţă a măsurilor adop
I şi II, a.c., planul de aprovizio tate. cum afirmau unii tovarăşi, ma terialele apărute în ziar, au avut
nare a fost depăşit cu 5,8 la darul să învioreze activitatea pe şantier. Aceasta însă nu este
sută. ceea ce a făcut ca tot mai
mulţi cumpărători să fie mulţu > suficient. Trebuie ca şi pe viitor să fie folosite toate posibilită
miţi’. iar în condicile de s/ugestii ţile pentru ca şantierul de con strucţii din Brad să lichideze cu
si reclamaţii să apară tot mai Fiind conştienţi că prin reali
puţine sesizări în ceea ce pri zarea acestor sarcini ci vor da lipsurile pe care le mai are şi să respecte termenele de dare în
veşte lipsa de anumite mărfuri.
Dar asa cum au arătat cernu- viaţă directivelor Congresului al folosinţă a blocurilor. Toate ac estea se pot face ţinînd cont că
III-lea al P.M.R. în ceea ce pri
y pe şantier există forţe capabile, pricepute, dornice să lucreze
veste aprovizionarea şl desface •v cît mai mult si mai bine.
rea mărfurilor, comuniştii de la
,0,V,C. L. Alimentara- Tfunerloar a
nu vor precupeţi nici un efort
in realizarea sarcinilor ce le re
vin. Acest lucru l-a afirmat dc
altfel fiecare comunist în cu-
vîntuî său.
S. CERÎiU
diţionala pastrama de capra cu mă*
RĂZBOIUL m ă lig u fă şi d i f e r i t e s p e c i a l it ă ţ i la gră-
ASCUNS“ tar.
de RADU LUPAN Diferite surprize vor distra publicul
consumator.
In munţii Moldovei şl în regiunile hitleriste, în ultimele luni dinaintea
l'rojiiate, camioane cu soldaţi hitle- eliberării ţării. Prin munţii şi ciinpnle M U Z I C A Şi DANS RIMA IN ZORI
şti sînt aruncate în aer. Iranspor- pe care le străbat, partizanii, însu
irile nemţeşti sînt sabotate, devenind fleţiţi de o profundă aspiraţie către CENTRUL ŞCOLAR A6 RIC9 L nr. 2 LUGOJ 5
esigure. In Valea Prahovei, trenurile o viaţă liberă şi demnă, traduc în
etrolifere care se îndreaptă spre fapte cuvîntul partidului. Cum e şi ti- strada Ştefan cel Mare nr. 7, telefon 368, ţ
ermania fascistă sînt minate şi clis- resc în asemenea împrejurări, parti
use. Toate acestea slnt aspecte ale zanii trec prin momente grele, care PRIMEŞTE ÎNSCRIERI IN ANUL I j
izboiului ascuns pe care forţele pa- cer din partea lor nu numai curaj ci
iotice îl duc împotriva fascismului. brigada condusă de comunistul Nicolae Morarii de la mina Vulcan a răspuns cu entuziasm Ia iniţia p e n tru : ţ
Şi abnegaţie şi dăruire de sine. tiva minerilor din Teliuc privind ca litatea. Liiptuul pentru traducerea ei în viaţă, pe Ungă faptul că ţi-a
Lucrarea lui Radu Lupan, „Războiul depăşit planul lunar cu 2—5 Ia sută, această brigadă a dat numai cărbune de bună calitate. ŞCOALA TEHNICA >
scuns“, redă cîteva episoade, de un Primejdiile îi călesc şi plită la urmă.
uternic dramatism, din lupta dusă de IN FOTOGRAFIE: Şeful brigăzii împreună cu ortacii săi. DE CONTABILITATE AGRICOLA ţ
n detaşament de partizani romîm alături de atiţia alţi ostaşi ai parti
entru sabotarea maşinii de rîzboi
dului răspîndiţi pe întreg cuprinsul
tării, ei reuşesc să învingă.
cu d u ra ta de doi ani, >
Inovatorii de la Combinatul „P ro g re s u i te h n ic la o rd in e a zile i“ şi Emeric Drăgan a studiat mult care pregăteşte tehnicieni contabili ^
iderurgie din Hunedoara au
rimit recent steagul roşu de timp posibilităţile de creştere a pentru sectorul agricol socialist,
runtaşi pe regiune. Este o răs- indicilor de utilizare a agregate
lată a hărniciei, a muncii en-
uziaste pe care au desfăşura- RASPLA TA HĂRNICIEI lor. Cea mai bună soluţie s-a EXAMENUL DE ADMITERE se fin e INTRE 1— 10
O CTO M BRIE 1961 şi c o n s tă din p ro b e scrise şi
o in acest an. Cum m ajorita dovedit, a fi sporirea aproape la orale la m atem atică şi lim ba ramînă.
ra agregatelor au fost cons-
•uite în ultimul timp, avind deci dublu a greutăţii blumurilor. POT CANDIDA ABSO LVENjI A l ŞCOLILOR ME
n grad ridicat de tehnicitate, D II DE CULTURA GENERALA CU EXAMEN Şl PARA
novatorii şl-au îndreptat în Pentru aceasta ei au modificat EXAMEN DE M ATURITATE, a vin d v îrs ia în tre
cest an atenţia spre rezolva- 17 — 25 ani.
ea problemelor care duc la Iităţii şi al cărămizilor refrac va produce 6,7 tone oţel în plus. profite, cum sini. cele pentru ar şi prelungit transportul cu za’e
reşterea indicilor de utilizare tare. Victor Pali, cunoscutul Inovatorii pot fi mîndri de mun marea galeriilor şi abatajelor Pe durata şcolarizării elevii primesc
prim-topitor este astăzi mais ca lor. Ea aduce combinatului minelor şi cele pentru construc din faţa cajei trio. Rezultatele
agregatelor, la îmbunătăţirea tru. EI şi-a asumat răspunderea economii anuale în valoare de
de a găsi soluţiile cele mai peste 4 milioane lei. ţii. Maistrul Dumitru Fotescu de sînt peste aşteptări. Faţă de tri
alităţii metalului. eficace împotriva siliciuluî. Mun la laminorul de 650 mm., ne-a
Numele prim-maistrului Şte mestrul IV, indicii de utilizare
Din cele' 248 inovaţii aplicate ca depusă nu a fost deloc uşoară. fan Tripşa apare frecvent în re vorbit cu multă căldură de ino
e la începutul anului, şi care a- S-a urmărit felul cum se face gistrul cabinetului tehnic, numă- vaţia realizată de inginerii Moise a agregatelor au crescut acum
uc economii postcalculate în va- dozarea fiecărei şarje, dacă re rîndu-se printre cei mai activi Bugariti şi electricianul Mircea
3are de peste 8.340.000 lei, cele ţeta de încărcare se respectă inovatori din Combinatul side- Delapeta. Urrrdnd exemplul ino cu 5 tone laminate pe oră. Fă-
iai multe sînt îndreptate spre întocmai. Anii îndelungaţi, pe vatorilor de la bluming, timp în
porirea producţiei şi îm buna- trecuţi acolo lingă furnale, miile INOVAŢII cindu-se un bilanţ, al realizări
ăţirea calităţii cocsului, fontei, de şarje elaborate de el ca topi- delungat ei au căutat să găseas
tor şi apoi ca şef de echipă, i-au şt INOVATORI că o metodă eficace, cu ajutorul lor obţinute pînă acum, reiese
-ţelului si laminatelor. fost’de mult ajutor. La propu căreia să soluţioneze eliminarea
Am făcut un scurt popas în nerea lui, s-a trecut la aplica rurgie Hunedoara. Topitorii de că inovaţia colectivului amintit
îteva din secţiile unde s-au rea metodei de desilicizare a lâ noua oţelărie apreciază ino amestecului de proîiie în timpul
ealizat cele mai valoroase ino- fontei folosindu-se ţunder de la vaţia lui Ştefan Tripşa de a suda laminării. va aduce economii antecalcillate bursă de stat în valoare de 3 0 0 lei
laminoare. Pusă in practică, vetrele cuptoarelor prin arderea
aţli. noua metodă a dus la scăderea superficială a stratului, fapt ca După o muncă asiduă, cei 2 in valoare de 3.500,000 lei anual
conţinutului de siliciu cu peste re duce la reducerea timpului de
La furnalele noi lucrează un staţionare la cald a cuptoarelor inovatori au reuşit să prezinte E foarte greu să cuprinzi, în lunar şi beneficiază de a m în a re a s e r
¦olectiv harnic. Este bine cunos- 15 la sută. şi reducerea cheltuielilor de re soluţia cea mai bună. Ei au rea
ută priceperea furnaliştilor gie. Economiile ce se realizează lizat o instalaţie cu ajutorul că tr-un spaţiu atît de restrins
Inovaţiile cu cel mai mare anual se ridică la peste 600.000 reia se transmite pe un panou
lin această secţie în realizarea efect economic însă s-au aplicat lei. vasta .activitate a inovatorilor viciului militar.
la oţelării. Studiind timp înde ce se află aşezat lingă marca
inor indici sporiţi. Acum ei lungat posibilităţile de sporire a Şeful cabinetului tehnic, re torul automat, numărul şarjei siderurgişti bunedoreni, activi Şcoala este mixtă şi dispune de in te rn a t ¦
ibtin în mod permanent indici capacităţii de producţie a cup marca faptul că inovatorii de la care s-a laminat. In felul acesta tate care creşte an de an. Cîteva
le'peste 1.100 kg. fontă pe m. c. cele 3 laminoare şi-au adus din s-a eliminat amestecul profile-
¦olum util de furnal. Doar cu un toarelor de la noua oţelărie, un plin contribuţia la cîştigarea lor de diferite sortimente de oţfi cifre s e m n i f i c a t i v e , in acest an
in-doi în urmă, cifra aceasta colectiv de inovatori printre care steagului de fruntaşi pe regiune. litri, instalaţia realizată la la
La laminorul de 650 mm., la blu- minorul bluming, transmite şi s-au aplicat cu 27 la sută mai in fo r m a fil s u p lim e n ta re se prim esc z iln ic la
jărea imposibil de realizat. inginerul Cornel Deheleanu şi ming, ca şi cel de 800 mm., în
Munca inovatorilor şi-a spus şl prim maistrul Ştefan Tripşa, anul acesta au fost soluţionate numărul cuptorului în care s-au multe inovaţii şi perfecţionări ş co a lă ) in tre ere le 8 — 14. '
Erou al Muncii Socialiste, au multe probleme legate de pro încălzit lingourile respective. Re
tici cuvîntul. La chemarea oţe- propus modificarea cuptorului I. ducerea unor sortimente noi de zultatul aplicării acestor inova tehnice decit în perioada cores
arilor de a reduce conţinutul de
siliciu din fontă, Jurnaliştii au In timp ce cuptorul se afla ţii este că în cursul acestui an punzătoare a anului trecut. Şi
oornit o adevărată campanie combinatul nu a primit nici-o dacă pînă acum au fost prinse
in reparaţie, 1 s-au făcut modifi reclamaţie de la beneficiari pen
împotriva acestui duşman al ca- cările propuse de inovatori. Prin tru amestecuri de sortimente. in postcaicule economii în va jNTREPRINDEREA DE CARIERE nr. 4 CLUJ,
aceasta în fiecare oră cuptorul Tot la laminorul de 650 mm., loare de 8 milioane lei, urmează str. Aurel V/aicti nr. 182, telefon 44— 05,
un colectiv din care fac parte şi ca in cursul anului de aplicare
O F E R Ă F A R A REPARTIŢII,
inginerii Ioan Voinea, Ioan llca a unor inovaţii amintite în aces
o r ce c a n tita te de pieriră sp a rtă , de to a te $ortu~
te rinduri să se realizeze încă r ile (8— 25, 25 —40, 40— 60, 60— 90) din c a rie ra
U rvis, reg. C rişa n a , g a ra Şoimi (Pe lin ia O radea
15 milioane lei economii. Este Beiuşl, cu fa c tu ra re a Ab. c a rie ră . P ia tra o fe rită
este „ Q v a rtit
răspunsul faptic pe care îl dau
inovatorii siderurgişti hunedo-
reni la chemarea partidului de
a produce metal mai bun, mai
mult şi mai ieftin. Iar steagul
de fruntaşi pe regiune este o
răsplată binemeritată a hârtii
eiei lor. MIRCEA NEAGU
