Page 10 - 1961-10
P. 10
7
ffîfâr y itm rw m v o w x n m m m W . 2107
¦^m sB sm a sa - Mg^-a^atwtxgp^TsyamBaiagraMEgaiiaaiSgmv^i^AaapajT)i^weia^a^jtMa.'.tawia
SPORT
Ajunşi în anotimpul în oarfii după cienţelor în dirijarea tractoarelor şi muncă şl se va introduce mica mecani Campionatul regional
vorba din bâtrîni „se număra bobocii", maşinilor, calităţii neeorespunzătoare da fotbal
lucrătorii din sectorul socialist al agri a unor lucrări ete. La via pe rod, zare elimirlîndu-se cele mai costisitoa
culturii îşi socotesc rezultatele muncii spre exemplu, s-a executat o praşilâ re lucrări manuale de întreţinere în vie; CATEGORIA I l - a
depuse Intr-un an. In gospodăria agri în plus pe o suprafaţă de 60 ha., la
colă de stat Oarda de Jos, toamna porumb, de asemenea s-a executat o se va mări suprafaţa ocupată cu viţă
a poposit — dacă putem spune aşa praşilâ în plus. de vie prin desfundarea şi plantarea în
— cu braţele încărcate de rod. „Bo
bocii" s-au înmulţit frumos şi au cres — In aceste lucrări suplimentara anul 1962 a unei suprafeţe de 40 ha ;
cut mari. Recolta de grîu a fost mai de întreţinere — arăta unul din vor
mare. decît cea planificată cu 400 kg. bitori — se oglindeşte grija deosebită se vor reface viile bătrîne prin defrişa Ştiinţa Petroşani — Retezatul
la hectar. Porumbul însămînţaţ pe care s-a manifestat din partea birou rea şi replantarea lor pe o suprafaţă de Haţeg 4—1 (3—0)
circa 200 hectare ale gospodăriei este lui organizaţiei de bază şi a consi 25 ha- iar tn restul viilor se va conti
apreciat ca cel mai frumos din îm liului G.A.S. pentru soarta recoltei. nua acţiunea pentru completarea golu Echipa Ştiinţa Petroşani a
prejurimi, iar în sectorul viticol —- Acesta este un lucru bun. Rău este rilor. desfăşurat un joc tehnic în spe
ramura de bază a gospodăriei — se însă că nu s-a acordat la timp în cial In prima repriză şi a ob
prevede ca recolta de struguri la ha. treaga atenţie cuvenită calităţii lu Un Ioc important în discuţiile pur ţinut o victorie pe deplin me
să fie cam de trei ori mai mare decît crărilor. Dacă tn brigada „Cultura tate în adunarea de dare de seamă şl ritată. Pentru Ştiinţa au mar
în sectorul particular, Gospodăria a •nare" din Oarda, unde este briga alegeri I-au ocupat diferitele aspecte cat Păsculescu (2), Dinu şi
şi livrat statului cantităţi Însemnate dier tov. loan Crăciun şi responsabil ale muncii de educare comunistă. Pen Eonta.
de produse, depăşind sarcinile de plan de- trup Zoltan Nagy, prnşila porum tru organizaţia de bază din G.A.S.
la grîu cu 21,3 la sută, la fructe cu bului nu s-ar fi tăcut superficial, n-ar Oarda de Jos, este caracteristic faptul A condus corect Ladlslau
83 Ia sută, la ţuică şi rachiuri cu ti'/ mai fi fost necesară o praşiiă în plus că în ultimii trei ani numărul membri Zbcra (Simeria).
Ia sută. Există garanţia ca plnă la care să încarce preţul de cost. Mem lor săi a crescut d*. la 3 la peste 40.
sfîrşitul anului, planul să fie îndepli brii de partid care muncesc în aceas Deci. aproape în totalitatea lor, ei sînt S. BĂLOIU
nit şi depăşit şi la celelalte produse, tă brigadă n-au depus suficiente efor tineri. Aceasta impune din partea birou I. ZAMORA
cum sînt carnea de bovine, porumbul, turi pentru mobilizarea întregului co lui organizaţiei de bază o mare răs
cartofii şi altele. lectiv ia îmbunătăţirea calităţii lucră pundere pentru ridicarea nivelului de corespondenţi
rilor de întreţinere. cunoştinţe politice şi ideologice, pentru
Făcînd bilanţul acestor realizări, însuşirea ideologiei şi a politicii parti Voinţa Ilia —¦ Recolta
dului. In anul de învăţămînt trecut, pe Miercurea 5—4 (3—2)
adunarea generală pentru darea de Adunări de dări de seamă lingă unele aspecte pozitive au existat
seamă şi alegeri, a organizaţiei de bază şi alegeri în organizaţiile şi multe deficienţe. Controlul biroului Intîlnîrea deşi a fost echili
din gospodărie, a scos în evidenţă organizaţiei de bază asupra conţinutu brată ca forţe nu s-a ridicat Ia
munca depusă de comunişti pentru de p a rt id lui învâţămînfului de partid şi asupra un nivel tehnic corespunzător.
mobilizarea muncitorilor, inginerilor şl felului cum sînt însuşite materialele Gazdele au avut mai mult ini
predate, a fost slab. ţiativa şl au cfştigat.
— In cercul condus de mine —' a (A a r b itr a t N . F lo r e a ( D e v a ).
arătat tov. Viorel Raboca, unul din pro
EUG. CRIŞOVAN
pagandiştii celor două cercuri de în
văţămînt care au funcţionat în gospo corespondent
dărie — din partea biroului organiza
ţiei de bază a asistat o singură dată Mureşul Vinţul de Jos —
tovarăşul loan Achini. In rest, n-a mai Aurul Zlatnn 0—0
venit nimeni să controleze conţinutul
tehnicienilor gospodărie! în scopul In cuvîritul său, tovarăşul loan Păs predărilor şi discuţiilor, să ne dea în Victoria Dobra — Constructorul
executării în timpul optim a tuturor trăv a arătat că în gospodărie există drumări. Ar fi de dorit ca fucul acesta Hunedoara 0—2
lucrărilor agricole, aplicării regulilor mari rezerve de reducere a preţului să nu se repete şi în anul de învăţâ-
agrotehnice, folosirii pe scară largă de cost. Wna din aeeste rezerve — a mînt care începe. Analizînd munca de -ŞLfi———¦— Gheorgiie Nicula, strun Mureşul Şibot — Ardealul
a rezervelor interne în vederea înde spus el — o constituie înlăturarea educare comunistă, participanţii la dis gar la U.M. Cuglr, işi de Teliuc 2—2
plinirii şi depăşirii planului de pro transporturilor neeconomicoase său cuţii au scos în evidenţă şi au criti păşeşte lunar norma cu
ducţie. inutile. In multe cazuri capacitatea cat cu severitate slaba preocupare pen Un bogat program Sd—40 la sută şi dă lucru CLASAM ENTUL
mijloacelor de transport nu este folo tru activitatea politică şi cultural-edu- de cea mai bună calitate.
' Aşa după cum ă reieşit din dezba sită în întregime. Alteori, pentru unele cativă de masă, de m anifestări t, Cofistmet, Iiuned 6 4 1 t 20 : 3 0
materiale se fac mai multe transpor Totodată se preocupă de 2. Retezatul Haţeg 5 4 0 1 9: fi ti
terile adunării, organizaţia de bază turi decît trebuie. Astfel, aracii de — Oamenii noştri care muncesc în ridicarea calificării uceni 3. Mureşul Şibot fi 3 î 2 0:: 15 •(
a reuşit să-şi îndeplinească cu com vie, tngrăşămintele chimice şi alte eîmp — sublinia unul din vorbitori —
petenţă rolul de conducător politic, să au nevoie de sprijin pentru a fi ia cu cilor. 4. Aurut Zlatna* 5 3 2 t 14: 3 o
orienteze, să îndrume şl să controleze rent cil evenimentele interne şi interna Iată-l in fotografia de
concret activitatea consiliului gospo ţionale şi pentru a-şi îmbogăţi cunoş In ziua de 2 octombrie a. c. va fi organizat între 13-19 oc 5. Voinţa Ilia 4 3 0 t 11 :; 15 li
dăriei. tinţele generale; ei simt tot mai mult a avut loc o şedinţă, de lucru a tombrie în nouă localităţi din faţă, dînd îndrumări lui
nevoia unei activităţi spirituale. Şi lu Consiliului regional A.R.L.U.S. regiune, Iar în 25 de comune va Nicolae Grlgorescu, ucenic 6. Şt. Petroşani 3 1 t 0 8: 4 5
Organizaţia! de bază a analizat In crul acesta se poate face. Avem po
lumina sarcinilor puse în faţa secto sibilitatea înfiinţării unei mici forma in anul II. 7. Mureşul Vinţ fi 2 i 3 8:: H O
rului socialist al agriculturii de cel ţii artistice care să mai descreţească
de-al 111-lea dongres at partidului şi materiale care sosesc prin mijloacele frunţile; a unei echipe de popicari şi Cu acest prilej a fost dezbătut avea loc „Săptămîna filmului 8. Aurul Certej 5 1 2 2 0:: 12 4
de plenara 0.0. al P.M.R. din Iunie— chiar a unei echipe de fotbal; avem
iulie a.c., cele mai importante sectoa Q.F.R., sînt transportate din gară In- sală în care se pot ţine conferinţe, şi adoptat planul de măsuri p ri sovietic“. 9. Rec, Miercurea 5 n t 4 10: Tl l
re ale activităţii gospodăriei, orientînd tr-un depozit provizoriu ca de acolo avem spaţiu pentru bibliotecă. Avem
şi sprijinind consiliul în rezolvarea să fie apoi reîncărcate şi transportate şi un fond pentru activitatea culturală vind manifestările ce vor avea Pentru popularizarea litera 10, Ard. Teliuc 3 0 12 4: 9 t
sarcinilor care î-au stat în faţă. Din la brigăzi. Nu ş-ar putea oare face dar acesta stă depus Ia bancă. In bi loc în cadrul Lunii prieteniei turii sovietice, In mal multe ora
iniţiativa organizaţiei de bază — spre roul organizaţiei de bază s-au dezbătut romîno-sovietice. lt . Vict. Dobra 4 0 0 4 2:: 9 0
exemplu — s-au stabilit solurile mai problemele activităţii culturale şi s-au Intre 8—15 octombrie — aşa şe din regiune se vor organiza
slabe tuîndtl-se măsuri pentru tngră- de la început acest lucru ? Este ne luat măsuri pentru îndreptarea lipsuri expoziţii de cărţi, bazare ale B'mm o m M tJ k m
şarea lor. Drept rezultat, pe o su cesar ca noul birou al organizaţiei lor. Măsurile luate mai trebuie să fie cum prevede planul de măsuri
prafaţă de teren de 253 ha. s-au în însă şi aplicate. In discuţii s-a com cărţii, vitrine cu cărţi etc, De
corporat în sol aproape 2.000 tone de bază împreună cu consiliul gos bătut poziţia tovarăşilor loan Achîm şi — vor avea loc adunări popu
îngrăşăminte organice şl 220 tone în podăriei să analizeze organizarea Nicolae Balaur, care au încercat să lare pentru deschiderea Lunii asemenea, se vor organiza seri
grăşăminte chimice. Biroul organiza justifice lipsa activităţii cultural-spor literare, recenzii şi concursuri
ţiei de bază a manifestat o preocu prieteniei romîno-sovietice în literare. Vor fi ţinute seri
pare deosebită pentru executarea lu toate localităţile din regiunea literare pe temele „Marea
crărilor de însămînţare şi întreţinere transporturilor şi să îa măsuri pentru noastră.
a culturilor în timpul optim şi la un înlăturarea deficienţelor. Revoluţie Socialistă din Oc
nivel tehnic mai superior. Membrii or
ganizaţiei de bază, comuniştii, au fost O altă rezervă Importantă o consti In colaborare cu Filiala regio tombrie oglindită in lite S OCTOMBRIE 1901'
mereu în fruntea tuturor acţiunilor. nală S.R.S.C. şi
In adunare au fost daţi ca exemplu tuie aplicarea întocmai a complexului ratura sovieti PROGRAMUL’ I 5,10 Emlsiu» Moscova ! ; 18,30 Cronică eco
tovarăşii Alexandru Ianciuc, Florea secţia de În nea pentru sate ; 6,30 Cintece nomică ; 19,45 Deschiderea sta
Giigor şi alţi comunişti din brigada regulilor agrotehnice. Un rol de seamă că“, „Pagini din populare rom îneşti; 8,00 Din giunii de concerte 1961-1962.
de ia Ţelna, care, prin îndemnurile văţămînt şi cul presa de astăzi ; 9,30 Roza vîn- „Luna prieteniei romlno-sovie-
şi exemplul lor personal, au mobi în această direcţie revine inginerilor, literatura popoa turilor ; 10,32 Muzică uşoară ; tice“ : 23,15 Muzică de cameră.-
lizat muncitorii să planteze cu vie în tură a Sfatului In înîîmpinarea lunii relor U. R. S. S.“ 12,00 Muzică populară romi- ’PROGRAMUL’ 11:12,15 Muzi-
numai 15 zile o suprafaţă de 20 ho- tehnicienilor, brigadierilor. Organiza popular regional, şl ,/Maiakovskl nească din Ardeal; 12,37 For_— că uşoară ; 13,20 Construcţii ale
Calitatea bună a acestei lucrări esle se vor organiza prieteniei —- poetul revo
confirmată de tînăra plantaţie care s-a ţia de bază este datoare să se ocupe
prins în proporţie de 98 la sută şi s-a
dezvoltat foarte frumos. intr-o mai mare- măsură de mobiliza diferite manifes romîno-sovietice luţiei“. Un con
tări privind popu curs literar pe
Adunarea de dare de seamă şi ale rea şi întărirea simţului lor de răs tive prin pretextul că muncitorii „n-au
geri a scos în evidenţă şi alte rezul timp" să participe la aceste activităţi. iarizarea Pro
tate pozitive care au făcut să înflo pundere îndeosebi pentru calitatea lu tema ,-,Mihall comunismului — pagini de re
rească realizările gospodăriei, succe iectului de Pro portaj despre hidrocentrala
sele obţinute în depăşirea indicelui crărilor executate. - .,«<•. La adunarea organizaţiei de bază a Şolohov — opera maţii participante la cel de-al „Congresul al XXII-lea al
planificat de creştere în greutate Ia participat şi tovarăşul loan Mărginea- gram al P. C. U. S. Pe tema şl viaţa'*, o seară de întrebări VI-Iea Concurs de amatori pe P.C.U.S.“ ; 15,00 Scene, arii şi
bovinele pentru îngrăşat, în creşterea Participanţii la discuţii au criticat nu, secretar al Gomitetuiui raional de aceasta se vor ţine conferinţele : şi răspunsuri despre „Ce vreau ţară ; 13,05 Interpreţi şi orches duete din opera „Mireille“ de
gradului de mecanizare etc. partid Alba. Apreciind discuţiile pur tre de muzică uşoară din ţări Gounod ; 17,30 Sfatul medicu
cu tărie unele manifestări ale lipsei tate, el a scos în evidenţă răspunde „Un grandios program de cons să ştiu despre Cosmos“ vor a- socialiste ; 15,10 Melodii popu lui : Hepatita epidem ică; 17,35
Discutîiid pe larg despre aceste suc de simţ gospodăresc. In adunare a rea şi competenţa cu care membrii or truire a comunismului", „U.R.S.S. vea loc în mai multe oraşe din lare romîneşti şi ale minorită Canţonete ; 19,30 Din activita
cese, membrii organizaţiei au analizat luat cuvîntul în legătură cu aceasta ganizaţiei au abordat cele mai impor In anul 1980“,! „Totul pentru regiune. ţilor naţionale ; 18,15 Vorbeşte tea sfaturilor populare ; 20,20
într-un spirit critic sănătos, cu sim tante probleme, curajul cu care au cri om“. Aceste conferinţe se vor Vor fi organizate întilniri cu
ţul de răspundere caracteristic comu problemă şi tovarăşul Ludovic Lazin, ticat principalele lipsuri care mai exis ţine în 15 localităţi din regiu tovarăşi care au vizitat Uniu -----------m ----------- -------
niştilor, deficienţele care mai există contabilul şef al gospodăriei. Din tă în activitatea organizaţiei de bază nea noastră.
în activitatea gospodăriei. Mai toti păcate, el n-a manifestat suficient şi a gospodăriei. El a indicat organi nea Sovietică sau cu acei ce au
spirit autocritic faţă de lipsurile din zaţiei de bază să-şi întărească şi mai Simpozionul pe tema „U.R.S.S. studiat în U.R.S.S.
sectorul său de activitate. Scoiînd în mult preocuparea pentru atragerea în construieşte comunismul — vii
relief deficienţele existente în ţinerea partid a celor mai buni muncitori din torul luminos al întregii ome Concursurile „Cine ştie clştl- Sf&exuicoâe* Noapte bună, c o p il„ P e s c ă r u
evidenţei contabile, adunarea a subli gospodărie, pentru întărirea legăturii cu niri“, se va ţine atît în oraşele gă“, organizate în această pe m r a irrnuf şul şi marea“ de Titel Constan-
niat necesitatea de a se asigura o masele, pentru intensificarea activităţii rioadă, vor avea următoarele
politice şi cultural-educative. Deva şi Petroşani, cît şi în alte tem e: „'Marea Revoluţie Socia tlnescu; 20,30 Muzică uşoară de
centre raionale. listă din Octombrie a deschis o
Considerăm bună orientarea tovară compozitori romîni ; 21,15 Ro
şului I. Mărgineanu de a instrui, în Intre 15-22 octombrie, la ca eră nouă în istoria omenirii — 5 OCTOMBRIE 1961
evidenţă primară cît mai perfectă la mod operativ, îndată după terminarea sele de cultură, cluburi şi că era prăbuşirii capitalismului şi D E V A R evista visurilor ; HU manţe, cintece şi jo c u ri: 21,45
brigăzi, puriînd sarcina instruirii te adunării, noul birou al organizaţiei de NEDOARA : Din nou dimineaţa;
meinice şi controlării operative a mun bază, dîndu-i indicaţii cum să-şi pla minele culturale vor fi organi a statornicirii comunismului“, PETROŞANI: Săritură In zori; Părinţi şi copii ; 22,34 'Muzică
cii brigadierilor în această direcţie. De nifice munca pentru a rezolva proble Raidul vărgat; SEBEŞ : Strada
asemenea, ea a indicat noului birou mele cotrmiexe care stau în faţa orga zate conferinţe, simpozioane, „Să cunoaştem Uniunea Sovie Preriilor ; ALBA 1ULIA ; Cerul de dans.
al organizaţie! de bază să ia măsuri nizaţiei. EI a dat îndrumări biroului Balticei; Misterul fotografiei;
cum să muncească cu activul fără de jurnale vorbite, prezentări de tică“' şi „U.R.S.S.-marea noas SIM ERIA: Adio copilărie; BULETINE DE Ş T I R I 5,00 ;i
partid, să instruiască agitatorii, să con filme documentare consacrate tră vecină şi prietenă“. ORAŞTIE : Cerasella ; Prima zi;
troleze şi să îndrume învăţămîntul de informării oamenilor muncii a- HAŢEG : Norii părăsesc cerul: 6,00; 7,00; 11,00; 13,00; 15,00 ;
partid, să organizeze munca în campa supra luptei U.R.S.S. şi a ţă ri
nia agricolă de toamnă. In şcolile medii din regiune 17,00 ; 19,00 ; 22,30 ; 23,52 (pro
lor de democraţie populară se vor organiza vitrine cu scri
ca periodic să se analizeze cum mun Luptînd cu simţ de răspundere pen sori şi obiecte primite din gramul I) ; 12,00 ; 14,00 ; 16,00 ;
tru aplicarea în viaţă a sarcinilor con
ceşte serviciu! de contabilitate pentru crete stabilite de adunarea generală pentru pace şi dezarmare, pen U. R. S. S., iar la Institutul de 18,00;' 21,00; 23,00 (progra
înlăturarea acestor lipsuri. pentru darea de seamă şi alegeri, mem tru independenţa popoarelor. mine din Petroşani va avea loc
brii organizaţiei de bază în fruntea în mul 11)': (
tregului colectiv ai G.A.S. Oarda de
Dezbaterea activităţii politice şi eco Jos, vor face ca rodul, să crească şi Pentru popularizarea rea o seară a prieteniei romîno-so BR*AD : In pragul fu rtunii;
nomice din gospodărie a fost fruc mai spornic în viile, livezile şi pe ogoa lizărilor tehnico-ştiinţifice ale vietice.
tuoasă. Manifestînd o înaltă răspun rele gospodăriei, contribuind prin acea U.R.S.S.. vor fi organizate con LONEA'! Lily ; TEIUŞ ; Culise ncălfiminte
dere pentru traducerea în viaţă a sar sta la creşterea bunăstării poporului ferinţe pe următoarele teme : Irf fiecare centru de raion se le varleteului; ZLATNÂ'; Foma
cinilor trasate de Congresul al III-lea va expune cîte o expoziţie de Gordeev ; APOLDUL DE SU S:
al P.M.R. şi de plenara C.6. din „Mecanizarea complexă şl au stradă, iar pentru comisiile
iunie—Iulie a.c., şi pentru înlăturarea Discipolul diavolului.
stărilor de lucruri negative şi pentru tomatizarea procesului de pro A. R. L'. U. S. din întreprinderile
ducţie în industria siderurgică regiunii se vor confecţiona 50 deîoaîe
şi metalurgică“, „Introducerea de fotomontaje cu aspecte din
vorbitorii au căutat să găsească răs dezvoltarea pe mai departe a aces semiconductorilor şi energiei U. R. S. S. mmm. tipurile
puns Ia întrebările: de ce au fost tei unităţi socialiste, membrii de partid nucleare în producţia industria
depăşite cheltuielile de producţie pla care âu luat cuvîntul au făcut pre Principalele manifestări care PENTRU 24 ORE
nificate cu 420.000 lei ? Gum se poate ţioase propuneri. Pe baza acestor pro vor avea loc în cadrul lunii v a pistfefs p r o c u r a
recupera această sumă pînă ia ştir* puneri organizaţia, de bază a lă“, „Ştiinţa în slujba construc prieteniei romîno-sovietice vor Vreme nestabilă cu cerul variabil
şitut anului ? luat unele hotărîri de mare în mai mult noros. Vor mai cădea ploi Ha m agazinele
ţiei desfăşurate a comunismu fi susţinute de programe artis
locale. Temperatura staţionară, va îl 0. 0. L. industrial
muncitor. c MAGDALIN lui“. tice date de către artişti ama cuprinsă ziua între 19 şi 25 grade, iar
noaptea între 10 şi 15 grade. Vîntui din OEM,
Tovarăşii loan Aciiim, Pop Vasile semnătate, menite să ducă la T. MARIAN „Festivalul filmului sovietic'* tori şi profesionişti.
şi alţi vorbitori au arătat în cuvîn- îmbunătăţirea organizării muncii, va sufla potrivit cu intensificări din RU si 68SIÜ
tul ior că această depăşire se dato- extinderea mecanizării şi folosirea ra $ d g, sectorul sud.
reşte în cea mai mare măsură folo ţională a tractoarelor şi maşinilor, ren erp w&ftsrerÎAr&f
sirii incomplete a forţelor de muncă, tabilizarea tuturor ramurilor gospodă PENTRU URMĂTOARELE
riei. Prin traducerea în viaţă a acestor TREI ZILE
executării manuale a unor lucrări care hotărîri se va extinde mecanizarea la
Vreme schimbătoare favorabilă ploi
puteau fi executate mecanizat, defi lucrările care cer un volum mare de lor locale.
;*»- .VWW/VVH«
Să m usaelm cu şl m a l m u lt elaan Nedumeriri de poşfciş Şi la fel stau lucrurile cu In ziua de 4 septembrie | A .P .L . P E T R O Ş A N I
noile blocuri din strada I. A. a fost să ridice salariile 8
îw n o u l a u u n iv e r s ita r ! In oraşul Deva s-au dat în Gagarin ca şi din cvartalul „23 la Sebeş. Dar In loc să vină a n u n ţă publicul c o n s u m a to r c ă Ia
folosinţa oamenilor muncii in August“ şi Karl Marx. să facă plata salariaţilor din d a ta d© 1 o c to m b rie 1961,
'(Urmare din pag, l-a) Pentru îndeplinirea sarcinilor ultimii ani, sute de aparta comună, s-a oprit piuă a doua
ce ne stau în faţă, avem cel mai Oare sfatul popular orăşe zi la Miercurea. S-AU DESCHIS MUSTĂRII
ţii necesare realizării unei rod preţios ajutor în atotbiruitoa mente in blocuri. In noile nesc Deva nu ar putea face ce
nice activităţi de cercetare şti rea ştiinţă marxist-leninistă. Ea apartamente s-au mutat un va In această privinţă?! Deşi preşedintele sfatului ttaMBUHHaHBuiuyHnEnttmHEEEURunHEMRBfaQacanuHnHWHnuairar.ttanmtanaBmcQHnnRB.a.s'iaa
inţifică. ne ajută în înţelegerea justă şi mare număr de familii. Cum popular comunal Apoldul de
aprofundarea oricărei ramuri a e şi firesc, pe adresa lor sosesc Lipseşte contabilul ?! Sus (tov. Geza Vincze) cu în u rm ă to a re le localităţi:
Sarcina principală a institu ştiinţei, la cunoaşterea şi înţe noaşte aceste stări de lucruri,
telor de învăţămnît superior legerea deplină a politicii parti scrisori, ziare, reviste. Dar in Vasile Munteanu deţine func nu ia măsuri pentru că, pasă ® GRADINA DE VARA M INERUL PETROŞANI PEŢRILA >
este aceea de o. da patriei cadre dului şi statului nostru, a per repartizarea lor, factorii in- ţia de contabil şef la sfatul mite, contabilul V. Munteanu o GRADINA DE VARA CĂRBUNELE LONEA
cu o temeinică pregătire profe spectivelor luminoase de dezvol tîmpină greutăţi. popular comunal Apoldul de este... de neinlocuit. Aceeaşi ® G R A D IN A D E V A R A 'A B U F E T U L U I N R . 28
sională şi politică, cadre care tare a patriei noastre. Sus, raionul Sebeş. Deţine... es părere se pare că o au şi unii o GRADINA DE VARA DIN ANINOASA
încă de pe băncile facultăţilor Iată de pildă in strada 'Au te un fel de a spune, căci mal tovarăşi de la sfatul popular 0 GRADINA DE VARA DIN LUPENJ
să fie strîns legate de necesită R E C T IF IC Ă R I rel Vlaicu s-au construit 12 mult funcţionează acasă la el raional. Doar cetăţenii din co ® CHIOŞCUL DIN PIAŢA VULCAN
ţile industriei şi economiei noa blocuri cu cîte 6 apartamente mună sînt de altă părere. Ei ® CHIOŞCUL D IN U R IC A N I
stre. In această privinţă s-au In nr. 2106 din 3 octombrie al In comuna Miercurea. Contabi cer contabilului să-şi facă da
ziarului nostru, a fost publicată in fiecare. O scrisoare sosită la lul V. Munteanu vine la sfat toria. Disciplina muncii este L a m u stă r ii g ă siţi în p e r m a n e n ţă r e n u m itu l M UST DULCE-J
luat măsuri din timp pentru a formaţia „Laminatorii hunedoreni şi-au una din familiile 'din acest valabilă şi pentru V. Muntea şi delicioasa PASTRAM A CU MAM ALIGUŢA, precum şi alteL
strlnge legăturile dintre Insti realizai pianul anual“. După cum se după bunul plac, nu respectă nu. sp ecialităţi ca : m ititei, a n trico a ie, cîrn aţi de porc, rinichi etc.>
tu t şl exploatările miniere ale vede şi din conţinutul articolului, esle cvartal e greu de predat adre orele de program. Mai mult,
.Văii Jiului, pentru a îmbina cît vorba de îndeplinirea angajamentului santului căci blocurile nu sînt F. VASILE V IZ IT A Ţ I CD, ÎN C R E D E R E M U S T Ă R IIL E Ţ .A .P .L . P E T R O - >
mal armonios cunoştinţele teo anual. numerotate. Care din cele 12 sint săptăminl in care vine la
retice cu o bună calificare teh birou doar 2-3 zile, în rest..-, (după corespondenţele tov. J. ' JŞANI.
nică. blocuri poartă numărul 7 de îşi rezolvă problemele perso.-
nale. — Petru şi D. Radu) AAAAAAAAAAAi«^w\i^i\AAA>'D \A>^AAAAAAAAAAAAAAAA
pildă, e greu să afli.
.