Page 11 - 1961-10
P. 11
Nr. 2107 pnrnmi w m m m m m paff. *
Mjg«jN<g|fr H W ţnSţt& W iltk Programai măreţelor If lf lU J ©©
VOLUMULUI PRODUCŢIEI' ra iri
f
INDUSTRIALE' >«.*L**¦<3*-<2>•<L»<3><L> o .o . -o.«.
'ţg jb Proiectul de Program Sn cinstea Toiul pentru om 1
PRODUCTIVITĂŢII MUNCII Congresului el
al P.C.U.S. X X Ii-lea al P.C.U.S. Din p reved erile Proiectului d e P ro a ra m al P.C.U.S.
IN AGRICULTURA
în cifre şi • Aproape o sută de între |TTniunea Sovietică ocupă lo- o zi nelucrătoare pe săptămînă t'u celui de-al doilea deceniu
prinderi ale Consiliului econo ^ cui al doilea 8n lume In ce — sau la săptămâna de lucru fiecare familie, inclusiv familii
• Proiectul de Program miei naţionale din Bieloruşi» priveşte volumul absolut al ve de 34-36 ore. Iar pentru cel fo le de tineri căsătoriţi, să poată
al P.C.U.s. prevede creş au atins nivelul producţiei pre nitului naţ>ional. Nici o t>ară ca- losiţi la lucrările în subteran
terea producţiei industria văzut pentru anul 1965. Printre pitalistă nu se poate însă com primi o locuinţă separată. Se
le a U.R.S.S. pini in 1970 colectivele întreprinderilor con para cu ea în ce priveşte ritmul sau în industriile vătămătoare
de circa 2,5 ori, iar plnd structoare de maşini primul a de creştere a acestui venit. In sănătăţii, durata zilei de lucru prevede îmbunătăţirea conside
In 1980 de cel puţin 6 ori. atins nivelul producţiei prevă 1960, venitul naţional al U.IÎ.S.S. va fi şi mai scurtă. rabilă a condiţiilor de locuit ale
zut pentru ultimul an al sep- a crescut aproape de 27 ori în oamenilor muncii de la sate. Ca
• Piuă la sfirşitul ac tenalului colectivul uzinei de comparaţie cu 1913, în timp ce In *al doilea deceniu al sele ţărăneşti de tip vechi vor
tualului deceniu, uniunea în S.U.A. a crescut de 3,5 ori,
Sovietică va depăşi nive tractoare din Aîinsk — iniţia în Anglia — de 2 ori. In pro perioadei cuprinse în Program fi înlocuite prin case 7ioi sau
lul actual al producţiei torul întrecerii unionale pentru iectul de Program al P. C. U. S.
industriale a S.U.A. CTTe- mărirea producţiei de utilaj a- se prevede că în viitorii 20 de (1970-1980), se va începe tre reconstruite şi amenajate.
zăşia o constituie ritmul gricol. ani venitul naţional al U.R.S.S.
rapid de dezvoltare a va creşte aproximativ de 5 ori. cerea la săptămînă de lucru şi |r n Uniunea Sovietică lucrea-
U.R.s:s. Crescind anual cu ® Constructorii Combinatului In această perioadă, veniturile mai redusă. Uniunea Sovietică ză în prezent peste 380.000
10 la sută, producţia in metalurgic din Karaganda au reale ale populaţiei vor creşte
dustrială a U.R.S.S. va re obţinut importante succese în de peste 3,5 ori. va deveni ţara cu ziua de lucru medici — o treime djn numă
prezenta In 1966 — 106 la întrecerea în cinstea celui de-al cea mai scurtă şi totodată cea rul total al medicilor din lumea
sută, far in 1970 — 156 la f n primii doi ani ai septena- mai productivă şi cea mai bine
sută faţă de nivelul ac XXII-lea Congres al P.0.U.S.. luîui, în U. R. S. S. au fost întreagă şi jum ătate din num ă
tual al producţiei indus Ei au terminat construirea celei retribuită din lume. rul medicilor din Europa. Iar
triei S.U.A. Pentru ca pro de-a treia baterii de cocs — date în exploatare peste 2000
ducţia industrială ameri una din cele mal mari din de noi întreprinderi mari. Nu ffn anii puterii sovietice s-a ia sfirşitul septenaîului, în
cană să sporească In timp U.R.S.S. mai anul trecut au intrat în u făcut mult pentru îmbună- U.R.S.S. vor lucra 500.000 me
de 10 ani cu 56 la sută, ea funcţiune peste 2.800 de linii de ţirea condiţiilor de locuit ale dici. Totuşi, partidul a găsit ne
trebuie să se mărească 9 De la începutul septenalu- producţie în flux automate, se populaţiei. Numai în 1960, fon
anual în medie cu 4,5 la lui Combinaţii! „Trehgcrnaîă miautomate şi mecanizate, dul de locuinţe al oraşelor şi cesar să prevadă în proiectil
sută. Dar, chiar dacă in manufactura“ Djerjinski din satelor a crescut cu 85,1’milioa noului Program o serie de vas
dustria americană ar rea Moscova a produs peste 631 mi fin proiectul de Program al te măsuri care sa contribuie la
liza un asemenea ritm, in lioane metri de ţesături. Nu P.C.U.S., îmbunătăţirea şi ne m. p. La aceasta treb’uie a-
1970 U.R.S.S. va fi la. ace mai realizările peste plan s-au dăpgate şi milioanele de case prevenirea şi reducerea simţi
laşi nivel cu. S.U.A. ridicat la 7.365.000 metri ţesă uşurarea prin toate mijloacele de locuit construite de munci toare a bolilor, la lichidarea bo
turi de calitate superioară. a condiţiilor de muncă este con tori şl funcţionari la oraşe, de
° Crearea bazei tehnico- siderată una din sarcinile colhoznicii şi intelectualii sate lilor infecţioase de masă, la m ă
materiale a comunismului e întreprinderile industriale ir-portante ale ridicării bună
necesită dezvoltarea con din Ucraina au îndeplinit îna stării poporului. In toate între lor în localităţile rurale. rirea continuă a longevităţii. Se
tinuă a industriei grele — inte de termen planul pe pri prinderile var fi introduse m ij Dar nevoia de locuinţe este va desfăşura larg construcţia de
temelia puterii economice loace moderne de tehnică a se
mele 9 luni ale anului 1961 la curităţii şi vor fi asigurate con încă arzătoare, de aceea Parti noi spitale şi sanatorii, toate
a ţării şl a progresului producţia globală şi la majo diţii sanitare-igienice care, să instituţiile medicale vor fi în
tehnic. Creşterea produc ritatea principalelor produse. înlăture accidentele de nfuncă dul Com'unist al Uniunii Sovie
şi bolile profesionale. tice a trasat sarcina să se des zestrate cu aparatură modernă,
ţiei de oţel in U.R-.S.S. va R. S. S. Ucraineană a înde supravegherea sănătăţii prin in
depăşi de 59 ori nivelul plinit de asemenea planul pri ID raiectul de Program preve făşoare şi mai larg construcţia termediul «nui sistem de dis
vind creşterea productivităţii de un ritm înalt de creşte pensare se va extinde asupra
din 1913 şi de 3,8 ori pe de locuinţe pentru ca la sfîrşi- întregii populaţii a ţării.
muncii şi reducerea preţului de re a productivităţii muncii, ceea
cel din 1960. In anul 1980, cost al produselor industriale.
ce, paralel cu îmbunătăţirea
Uniunea Sovietică va pro continuă a condiţiilor de m un
duce pe minut 475 tone o- că, va permite şi reducerea zi
lei de lucru. In primul deceniu
ţel, din care se pot fabri al perioadei cuprinse în Pro
ca 100 de tractoare, iar gram (1960-1970), colectivele
fabricilor şj uzinelor vor trece
cantitatea zilnică de oţel la ziua de lucru de 6 ore — cu
produsă va fi suficientă
=5220=
pentru aproape 150.000
Milioane de oameni cu un
tractoare!
înalt nivel de cultură
° Conducindu-se după
Anul acesta, peste 50 milioane rea unor oameni cu conştiinţă
indicaţiile lui Lenin, şi cţi un înalt nivel de cultură,
de oameni de toate vîrstele au
P.C.U.S. îşi propune să în început să înveţe in diferitele apţi atît pentru muncă fizică,
cheie in linii mari elec instituţii de învătămînt din cît şl pentru muncă intelectua
U. R. S. S.
trificarea întregii ţări în lă, pentrŢi o activitate susţinuta
Preocuparea-- pentru invăţă- în diferite domenii ale vieţii
cel de-al doilea deceniu. mîntul maselor populare, preo obşteşti şi de stat, pe tărîmul
cuparea de a se asigura fiecă
Producţia U.R.S.S. de e- ştiinţei şi culturii“.
rui cetăţean sovietic posibilita
ncrgie electrică din anul tea de a învăţa gratuit la o şcoa De pe acum în U.R.S.S. Înva
ţă fiecare al patrulea locuitor
1980 va fi de aproape 10 lă de cultură generală sau de al ţării. Pentru copii sovietici
ori mai mare declt aceea specialitate caracterizează sta
din 1960. Intrecind produc tul sovietic chiar din primele s-au deschis 220.000 şcoli, un
zile ale existenţei puterii sovie învăţător revenind la 17 per
ţia anuală actuală a tu tice. Perspective şi mai largi în soane.
turor centralelor, electrice
din lume. domeniul culturii deschide în Proiectul de Program al
faţa oamenilor sovietici proiec P.C.U.S. prevede crearea unor Vedere de la barajul hidrocentralei de la Bratslc (U.R.S.S.).
tul noului Program al Partidu condiţii materiale şi mai favo
lui Comunist al Uniunii Sovie rabile, care să asigure un nivel
tice. înalt al învăţămîntului şl edu
In acest document istoric se caţiei tinerei generaţii. Este
a ra tă : „Trecerea la comunism prevăzut un program larg de
presupune educarea şi pregăti -
construcţii de şcoli, de institu
ţii cultural-educative.
SATUL BESSONOVKA ÎNTRĂ IN COMUNISMBessonovka, Bardinka, Grabovo, ducerea colhozului şi va sp un e: lua-
Biohino, Uhtinka-M toate acestea sînt nunnuun ü:caoKaHaKnBi!»BHBini:nciin3aosi3ETBEa*a»íB3üBO*Ei!HOBrs3EBHpaBHtrKKqaa»«»»usrcGBKOBnsan.a.cjEaBannnuBunscassiifloznasaganHBEKBHMSCGOiEBHBnaoaaBHBaHBaisits.jao.aBBBBEBiiaEBBSinBBBccaBBSiBx...... ţi-mi lotul de pe lîngă casă, nu mai
am nevoie nici de el, nici de vacă.
bogate aşezări colhoznice, situate să organizeze viaţa satului pe fă că mereu. Ei simt forţa muncii co de D. ISAKOV, care să ştie carte, colhoznicii sînl rii, care va permite să se sporeas Nu mai am timp să-mi bat capul cu
mai la nord de Penza, pe malurile gaşul socialismului. Deşi trudeau clin lective, puterea acesteia asupra pă abonaţi la peste 4.000 de exempla că considerabil producţia ia hectar. toate acestea, mai bine am să caut
liniştitei Sura, în mijlocul lermecă- greu, muncind individual ei nu scă mîntului. Puteau oare ţăranii indi oraşului nu numai multe produse re de ziare şi reviste. Colhozul chel De pe acum, în colaborare cu oa să mă odihnesc cit mai plăcut.
toarei naturi ruse. pau de sărăcie. Pămîntul sărac nu viduali sa folosească avioanele pen alimentare, ci şi la un preţ cit tuieşte sume mari pentru întreţine menii de ştiinţă, a fost întocmită o
răsplătea truda plugarului. tru introducerea îngrăşămintelor chi mai ieftin. rea creşelor şi grădiniţelor de copil, hartă pedologică amănunţită a tere Se părea că Anoşin vorbea des
Pe mii de hectare se întind pămîn- mice în sol, pentru combaterea bu a internatelor de pe lîngă cele două nurilor colhoznice. Pe baza acesteia, pre lucruri simple, obişnuite, dar as-
turile acestor sate şi ele sînt gos — Numai munca colectivă, cu mieriilor şi a dăunătorilor culturi' In aceste condiţii colhozul s-a şcoli de 11 ani, (din Bessonovka şi pe cîmpuri vor fi transportate mTi cultîndu-1 îmi imaginam tot mat
podărite de un singur stăpîn r~ ar- maşinile, despre care le-a vorbit Le lor agricole ? Desigur că nu. Col întărit? Dacă examinaţi veniturile din alt sat), pentru cluburile şi ca de tone de îngrăşăminte şi fiecare clar cum colhozul „Kirov“ alături 'de
telul agricol „S. M. Kirov“. Activi nin, a silit pămîntul să dea oame hozului „Kirov“ aceşt lucru îi stă anuale băneşti, veţi vedea că ele se sa de cultură a cărei construcţie a tarla va căpăta tocmai acele sub toate celelalte colhozuri sovietice, va
tatea lui multilaterală şi succesele nilor bogăţiile sale. Acest lucru tre însă în putere. El are 60 tractoare, cifrează Ia 4.000.000 ruble noi 1 dar costat colhozul 2.000.000 ruble vechi. stanţe chimice care nu există în deveni o întreprindere de tip comu
obţinute constituie o ilustrare grăi buie ştiut pentru a aprecia mai bi 30 combine cerealiere şi 10 de în- ce primeşte colhoznicul ? In proiec Colhoznicii sînt deserviţi de 30 lu cantităţi suficiente în sol. Iar puter nist.
toare a tezei cuprinse în proiectul ne prezentul. Aşa înţelegi mai bine silozare, precum şi multe alte unel tul noului Program al partidului se crători sanitari. nicele maşini rapide vor permite pri
noului Program al P.C.U.S,, în care te şi maşini agricole. arată că avîntul economic al col măvara să se însămînţeze mai de Se schimbă şi înfăţişarea satului.
se spune că „colhozul este o şcoa- teza din proiectul noului Program hozurilor va permite apropierea nor !n sfîrşit, o ultiţnă cifră — fondul vreme, iar toamna să se recolteze Ar trebui mult timp pentru a-i vizi
lă a comunismului pentru ţărănime"*. al partidului în care se arată că Colhozul „Kirov“ are 250 motoa mării, organizării şi retribuirii mun indivizibil al colhozului a crescut ta toate întreprinderile sale. Iu a-
datorită „colectivizării, satul a tost iară de fabrica de pîiţje despre care
Pe ogoare, unde se lucrează încă a pomenit Anoşin, funcţionează aici
re electrice. Consumul anual de e- mai repede. şi o cantină, care prin varietatea
la stringerea recoltei bogate, pe pă pentru totdeauna eliberat de sub ju lectricitate pentru nevoile casnice dar cii de nivelul şi formele statornicite din 1958 cu peste o treime. meniurilor nu este mai prejos de un
şuni unde pasc turmele colhozului, gul chiaburimii. de diferenţierea de in special pentru nevoile producţiei în întreprinderile de stat, înfăptui — Toate acestea la un loc — restaurant de Ia oraş, un atelier de
în atelierele de reparaţii şi garăje, clasă, de ruinare şi mizerie..,“ depăşeşte 2.000.000 Kwh — de zece rea trecerii la retribuirea lunară ga Prezentul şi viitorul spune Anoşin — vor permite col mode, care pune Ia dispoziţia col
care seamănă cu adevărate între ori mai mult declt producţia de e- rantată a muncii. In colhozul „Ki* ‘ hozului să sporească considerabil hoznicilor Jurnale de modă şi ţe
prinderi industriale, în casele col Poezia cifrelor nergie electrică a guberniei Penza rov“ acest lucru a şi fost înfăptuit. Ce contribuţie aduce colhozul „K<- producţia la hectar a secarei, griu sături la alegere. Intr-o clădire cu
hoznicilor — peste tot se discută în înainte de revoluţie. O adevărată Normele de producţie şi tabelele ta rov“ la cauza creării unui belşug lui, porumbului pentru boabe şi si un etaj funcţionează spitalul cu cî-
prezent cu multă însulleţire progra In cursul unei singure zile nu poţi mare de lumină şi un întreg flu rifare au fpst elaborate de colhoz de produse agricole ? Cum concepe loz. încă în anul acesta vom avea teva secţii şt un punct de urgenţă.
mul construirii comunismului, pro nici cu automobilul să treci pe la viu de energie, puşe în slujba agri nicii înşişi cu ajutorul oamenilor colhozul trecerea la relaţiile comuniste aproape atîtea furaje însilozate cit Alături se înalţă o clădire albă,
gram care va fi examinat şi adop toate proprietăţile colhozului „Kirov". cultorului ! de ştiinţă de la Institutul agricol şi ce va face el pentru lichidarea s-a prevăzut pentru ultimul an al mare, cu coloane — eşte Gasa de
tat de Congresul al XXII-lea al Numai terenurile agricole se întind din Pe,nza. în linii mari a deosebirii dintre oraş septenaîului. La noi rodeşte foarte cultură. Mai funcţionează aici o li
P.C.U.S. Ca adevăraţi stăpîni ai pe 20.000 hectare. Colhozul a pre Potrivit unor reguli nescrise, un şi sat? Cînd se vor introduce in bine şi sfecla de zahăr pe care am brărie, o şcoală de 11 ani pe care
dat peste plan statului 30,000 puduri La data de 10 ale fiecărei funi colhozul „Kirov" pensii şi concedii ? Anoşin a numit-o combinatul de în*
văţămînt al colhozului, Intr-adevăr,
ţării lor, ţăranii discută probleme de grîu şi secară. Seminţele STht reportaj literar nu se cuvine să con în satul Bessonovka se plătesc sa Aceste întrebări, pe care le-am au început s-o semănăm după sfatul în anul viitor ea va da absolvent
de stat. Ei sînt mîndri de viitorul depozitate, este asigurată cantitatea ţină prea multe cifre. In faţa noas tovarăşului Hruşciov. La anul vom ţilor riu numai atestate de matu
lariile. Am fost la contabilitate şT zit formulate în brigăzi cu prilejul ritate, ci şi diplome de tractorist
sau crescător de animale.
patriei lor şi ferm convinşi că toate necesară de furaje pentru vite, ca tră avem insă o informaţie cu pri am răsfoit la întîmplare statele de discutării proiectului noului Program semăna şi bob. Gu o asemenea bază
furajeră, planurile noastre de a spo Aşa arată satul Bessonovka as
prevederile partidului vor fi îndepli şi cerealele care se cuvin colhozni vire la indicii economiei ai colhozu plată. Aşa .am aflat că colhoznica al P.C.U.S., le-am pus şi eu la rin- ri in anii viitori de 2-3 ori produc tăzi. 0u ajutorul Institutului de arhi
nite. cilor. Pămîntul considerat înainte lui, pregătită de contabilitate. Toa Tarakanova, care lucrează într-o e- dul meu lui Vasili Ivanovici Ano- ţia de lapte şi carne, sînt absolut tectură a fost întocmit un plan de
puţin fertil, astăzi răsplăteşte cu ge te cifrele cuprinse în ea te emoţio chipă legumicolă, a cîştigat în iulie şin, preşedintele colhozului „Kirov". reale. Vom du şi statului cantităţi reconstruire a satului şi cînd el va
-A- nerozitate munca oamenilor. nează într-atiţa, Incît cum ai putea 80,46 ruble noi, şoferul A. S. Kar- mai mari din aceşte produse, vom fi îndeplinit Bessonovka va deve
să le treci sub tăcere î Ele ascund o ghin — 110,01 ruble, crescătoarea de — Pensii şi concedii — a spus el satisface din belşug şi nevoile col ni o mare aşezare de tip orăşenesc»
Satul Bessonovka este centrul ar- Cele 70 de autocamioane ale col adevărată poezie. viţei Gubkina şi mulgătoarea Kiree- zîmbind larg — nu mai reprezintă hoznicilor.
telului agricol „S. M. Kirov“. Go- hozului mai trebuie să transporte va respectiv cîte 117,96 şi 93,41 pentru colhoznicii noştri viitorul,' ci -ir
munistul-agitator, septuagenarul Va- 40.000 tone de masă verde de po In comparaţie cu 1953, producţia ruble. prezentul. Veniturile obţinute anul a- Pe neaşteptate preşedintele colho
sili Fedorovici Balaşov, îşi începe rumb, 99.000 chintale de ceapă, de lapte la 100 ha, de pămînt a zului a schimbat tema discuţiei Am ajuns la capătul satului. De
convorbirea despre proiectul noului 20.000 chintale de sfeclă de zahăr. crescut de la 17 la 200 chintale, Gîştigînd bine colhoznicii se hră cesta ne vor permite să introducem noastre. M-am lămurit însă imediat parte, pe cîmp se vedeau lumini. Se
Program al partidului povestind des Mai sînt încă culturile de crupe, iar producţia de carne de la 4 la nesc mai bine, şe îmbracă mai fru că de fapt ea este o continuare a întorceau brazdele pentru recolta a*
pre viaţa din trecut a mujicilor ruşi. 40 chintale. Coloane întregi indică mos, îşi organizează mai bine via de pe acum aceste forme de asigu discuţiei începute, nului viitor.
El nu mai pridideşte să răspundă Ia plantaţiile de cartofi şi de tot felul preţul de cost al diferitelor pro
întrebări. Unii îl întreabă cine era de legume, fructele, mierea. Adău duse agricole. Atît laptele cît şl ţa. Atelierul sătesc face cu greu rări sociale, dacă, bineînţeles, adu —- In colhozul nostru — a spus Colhozul „Kirov", ca şi întregul
considerat ţăran sărac, alţii — cum gaţi la toate acestea pesta 5.000 carnea revin de 1,5-2 ori mai ief el — există p fabrică de pîine şi popor sovietic, păşeşte ferm spfL
arăta un plug de lemn, cum se chintale de carne, 45.000 chintale de tin decît în 1958. Nu este oare a- faţă celor 60 de comenzi lunare fie narea generală a colhoznicilor va a- multe colhoznice au încetat să mai viitorul $ău luminos. Comunismul in
confecţionau opincile... lapte şi 800.000 de ouă. coacă pîine acasă. De ce ar mai tră temeinic şi pentru totdeauna Ia
ceasta o minunată dovadă a luptei costume bărbăteşti şi rochii femeieşti. dopta o asemenea hotărîre. Doar vo face-o dacă ele găsesc la magazi Bessonovka.
După octombrie 1917, povesteşte Incepînd din 1958, producţia me inţa colhoznicilor este legea vieţii nele săteşti un sortiment atit de bo
dusă de colhoznici pentru o înaltă In casele din satul Bessonovka sînt colhoznice. gat? Dacă vom da colhoznicului dm
el, cînd ţăranii din Bessonovka au die la hectar a cerealelor a crescut
de la 12 la 16 chintale. Dar colhoz productivitate a muncii ? Iar ţe 578 aparate de radio şi 168 tele Cu creionul în mînă Anoşin a fă
devenit stăpînii pămîntuluî, ci au vizoare. Mulţi colhoznici îşi cumpă cut apoi un calcul amănunţit al
ră motociclete. rezervelor colhozului. EI s-a refefit
şi la valorificarea cîtorva sute de
'i? trimis Ia Lenin cîţiva delegaţi pen nicii sînt acum convinşi că fertili lul acestei lupte eşte clar — să se In Bessonovka, unde înainte de hectare din lunca Surd, dar mai belşug şi la un preţ ieftin carne,
tru a primi de la el un sfat cum tatea solului va continua să creas pună la dispoziţia muncitorilor, a revoluţie cu greu întilncai un om ales Ia nivelul înalt al agricultu lapte, legume, el va veni la con
