Page 12 - 1961-10
P. 12
päg. 4 D R UM UL SOCIAL IS MULVl Nr. 2107
wgggggjgggggggggg
Lucrările Adunării
Generale a M* U«
Cuvînîarea lui Vaclav David
NEW YORK 3 (Agerpres). — dentale de a Înlocui tratativele
In şedinţa plenară din după- cu privire la dezarmarea gene
amiaza zilei de 2 octombrie a rală şi totală prin tratative cu
Adunării Generale a O.N.U. au privire la controlul asupra înar
continuat dezbaterile generale. mărilor. O sarcină importantă a
Vaclav David, ministrul Aface actualei sesiuni a Adunării Ge
rilor Externe al R.S. Cehoslova nerale, a spus Vaclav David,
Problemei® germana şi berlineză trebuie Participanţii la Marşul Păcii“ au ajuns ce, şi-a consacrat cuvintarea este de asemenea luarea unoc
sarcinilor ţărilor membre ale măsuri hotărlte In vederea tra
reglementate neîntîrziat prin tratative pe pămîntul sovietic O.N.U., in ce priveşte lichidarea ducerii în viaţă imediate şi
rămăşiţelor celui de-al doilea consecvente a Declaraţiei cu
război mondial, pentru întă privire la acordarea indepen
rirea păcii. El a subliniat nece denţei ţărilor şi popoarelor co
MOSCOVA 3 (Agerpres). — trarea. Dar nimic nu a puful
M. 1 HOREZ: Pentru a se obţine tratative După cum se ştie, in luna să-i abată din drum şi in sitatea imperioasă a încheierii loniale. El a condamnat acţiu
Sasul tin e r e i decembrie anul trecut, din ciuda persecuţiilor, numărul cit mai grabnice a Tratatului de nile Statelor Unite care se opun
este necesară o mişcare de masă generafîî s lum ii iniţiativa Comitetului Naţio lor a crescut continuu, ală- pace cu Germania. Vaclav Da restabilirii drepturilor legitime
nal pentru acţiuni paşnice turlndu-li-se tot mai mulţi vid a amintit că în Germania ale R.P. Chineze la O.N.U., şi
PARIS 3 (Agerpres). — Clţeva mii de persoane s-au adu BERLIN 3 (Agerpres). — împotriva armei nucleare, un cetăţeni din ţările prin care există două state suverane care şl-a exprimat speranţa că la ac
10.000 de tineri şi tinere au grup de pacifişti americani treceau. se dezvoltă pe căi diferite — tuala sesiune, majoritatea ţări
nat la 1 octombrie la solemnitatea, dării in folosinţă a noului participat la mitingul care a a întreprins un marş de la Republica Democrată Germană lor membre ale O.N.U. vor res
complex de locuinţe „Gagarin“ şi deschiderea noului orăşel avut loc la Potsdam cu prilejul San-Francisco la Moscova. In prezent participanţii la pinge maşinaţiunile cate sub
şcolar „Joliot Curie“ in suburbia parlsiană Ivry (majoritatea încheierii Intllnirii dc la Berlin Participanţii la marş au por marşul păcii se află deja pe şi Republica Federală Germană. minează autoritatea şi presti
municipalităţii din Ivry este comunistă). La ceremonie au par a reprezentanţilor organizaţii nit să străbată pe jos nu mai pămîntul sovietic, au trecut Planurile revanşarde ale mi giul Organizaţiei internaţionale.
ticipat 1Maurice Thorez, secretarul general al P.C. Francez şi lor de tineret din Europa. Piero puţin de 10.000 Tem. Ei au prin Bielorusia, au străbă Vaclav David a subliniat de
deputat din partea suburbiei Ivry, şi primarul din ivry, Pieralli, preşedintele F.M.T.D., avut mult de suferit din var- tut RiS.F.S. Rusă şi mai au litarismului vest-german nu au asemenea necesitatea primirii
care a hiat cuvîntul la miting, de parcurs pînă la Moscova nici cea mai mică speranţă de cit mai grabnice în O. N. U. a
George Marrane. tca autorităţilor diferitelor Republicii Populare Mongole.
Maurice Thorez a rostit o cuvlntarc in. faţa celor prezenţi. succes. în interesele menţinerii In încheiere el şi-a exprimat
păcii şi securităţi! popoarelor, speranţa că cea de-a 16-a se
îleferin'du-se la situaţia inter condamnă puterea personală, a reafirmat hotărîrea tinerei ge ţări capitaliste prin care au doar cîţiva zeci de Km. Pre siune a Adunării Generale a
naţionalei, Thorez a declarai : dictatura de fapt, cedarea per trebuie dejucate planurile mi- O.N.U. va contribui la destin
neraţii din întreaga lume de a trecut. De pildă, in S.U.A. şi tutindeni. în oraşe şi sate oa litariştilor germani, incheindu- derea încordării internaţionale
,jîn Germania occidentală s-a manentă a poziţiilor de către lupta pentru încheierea Trata R.F. Germană au fost arun menii sovietici ti întimpină şi la crearea unei baze trainice
instaurat militarismul. Acolo îşi democraţie. „Nu numai noi în tului de pace german şi trans caţi in închisoare, în 'Anglia cu multă căldură. Se poartă sc Tratatul dc pace cu cele pentru o pace îndelungată' şi
formarea Berlinului occidental le-au fost puse tot felul de discuţii despre drumul par două state germane. Vaclav Da colaborare internaţională.'
dictează 'din nou voinţa gene fierăm slăbiciunea unui aşa-zis in oraş liber şi demilitarizat. piedici, iar în Franţa pur şi curs, despre cele văzute şi vid a declarat că Cehoslovacia
rali revanşarzi. Ei intenţionează stat puternic şi primejdia me este hotărită, împreună cu ce în şedinţa din după-amiază’,-
reu crcscîndă a "unui război ci In cuvintul său, Horst Schu au luat cuvîntul de asemenea
să restabilească marea Germa vil pe care îl pregătesc făţiş or lelalte ţări socialiste să semne preşedintele Republicii Domini
nie hitleristă absorbind R.D.G. ganizaţia arm ată secretă şi alte manii, prim-secret ar al Consi simplu nu li s-a permis in trăite In timpul marşului. ze Tratatul de pace cu Repu cane şi ministrul Afacerilor Ex
şi anexînd teritorii sovietice, liului Central al Uniunii tine terne al Turciei.
poloneze, cehoslovace, prectim şi grupări fasciste“. blica Democrată Germană şi să
teritorii franceze“. în încheiere Thorez a decla retului liber german a subli rezolve pe această bază proble NEW YORK 3 (Agerpres) ~
TASS transmite :
„Pentru a pune capăt acestor rat că Partidul Comunist este niat că poporul german şi ti Henri Alleg a evadat ma Berlinului occidental. El a Reprezentantul S.U.A. la O.N.U.,
maşinaţiuni ale militariştilor gaia să colaboreze în toate do neretul din întreaga lume au declarat că în interesele păcii şi Â. Stcvenson, a făcut o declara
germani, a spus Thorez, este meniile cu toate partidele cu înţelegerii Intre popoare ar fi ţie pentru presă în care a res-i
necesar să fie semnat de urgen toate grupările, cu toţi oamenii un duşman comun — milita din închisoare foarte folositor ca cele două prins propunerea conciliantă a
ţă Tratatul de pace cu cele dcuă rismul german. Horst Schumann state germane să capete o largă U.R.S.S. cu privire la conduce-
state germane şi să fie norm a care şi-au propus şi îşi vor pro i ~ provizorie a Secretariaiit-1
lizată situaţia în Berlinul occi pune drept scop restabilirea şi a chemat la intensificarea luptei PARIS 3 (Agerpres). — r Arestat în iunie 1957 ele un recunoaştere internaţională de Iui O.N.U.
reînnoirea democraţiei, lichida jure şi să fie primite In O.N.U.
dental“. pentru rezolvarea paşnică şi cit Agenţia France Presse anun grup de paraşutîşti din trupele
rea complotului fascist, pacea mai grabnică a problemei ger ţă că Henri Alleg, ziarist ele coloniale franceze, Alleg a fost Ministru] Afacerilor Externe
'Arătlricl că guvernele S.U.A., în Algeria, reglementarea proble mane care este una din pro mocrat clin Algeria, a evadat la deţinut fără judecată timp de al R.S. Cehoslovace a chemat
Angliei şi Franţei tot nu vor blemele cele mai actuale ale 2 octombrie din spitalul închi 3 ani în închisoarea algeriană
încă să discute propunerile în melor germană şî berlineză pe contemporaneităţii. sorii din Rennes. de tristă faimă Barberousse. In Adunarea Generală să-şl aducă
aceste probleme prezentate în calea tratativelor, măsuri pentru 1960, Tribunalul militar clin Al contribuţia la rezolvarea impor
repetate rînduri de către Uniu o dezarmare generală contro tantei probleme a dezarmării
nea Sovietică şi au răspuns prin lată. generale şi totale. El a demas
cursa înarmărilor prin mobili
ger l-a condamnat la 10 ani cat încercările puterilor occi
rmincă silnică.
zare parţială şi prin trimiterea Declaraţia comună cehoslovaco-polonă Autor al mai multor volume. Şedinţa Consili
de întăriri în Germania şi Ber Alleg a înfierat în „Tortura“, de Securitate
linul occidental, Thorez a de FRAGA 3 (Agerpres). — război mondial prin încheierea cursa febrilă a înarmărilor şi carie tradusă în 10 limbi, tra
La Praga a fost dată publici tratatului de pace cn Germania ameninţările lor cu declanşarea tamentul inuman la care sîn1
clarat în continuare: „între tăţii declaraţia comună ceho şi pentru rezolvarea problemei supuşi deţinuţii în închisorile
timp ideea tratativelor începe să slovaco-polonă. unui război, delegaţiile R. S.
eîştîge teren. Pentru a se obţi Berlinului occidental. din AJgeria. NT.W YORK 3 (Agerpres). — liminară prevedea examinarea proble
ne aceste tratative pentru a se în această declaraţie delega Revanşarzii din K. F. G., se Cehoslovace şi R. P. Polone spri Alleg a evadat în zorii zilei, mei admiterii în O.N.U. a Mauritamei
obţine semnarea Tratatului de ţiile de partid şi guvernamen jină intrutotul hotărîrea Uniu In după-amiaza zilei de 2 octom
pace este necesară o mişcare de spune în declaraţie, merg pe u r
masă...“ tale ale R. S. Cehoslovace şi mele politicii l'ui Kiiler. Peri nii Sovietice de a efectua expe la ora 4, după ce a înlăturat brie a avut loc o şedinţă a Consi- şi Republicii Populare Mongole.
Referindu-se la situaţia actu R. P. Polone se pronunţă pentru colul politicii agresive a Iî.F.G. rienţe cu arma nucleară. Ele gratiile de la o fereastră. | liului de Securitate. Ordinea de zi pre- Intr-o scurtă cuvîntare, delegatul
ală din Franţa, secretarul gene constă în aceea că în scopuri sînt cu toiul de acord cu pozi
lichidarea cit mai grabnică a revanşarde şi în interesul mili sovietic, V. A. Zorin a subliniat nece
ral al P.C. Francez a subliniat ţia guvernului U.ţţ.S.Ş. oglindi
că acum riu numai comuniştii rămăşiţelor celui de-al doilea tarismului german Iî.F.G. poate tă în memorandumul eu privi sitatea examinării în primul rînd a
împinge lumea într-un război
re la măsurile îndreptate spre Discursul rad problemei admiterii R.P. Mongole —
slăbirea încordării internaţiona stat care aşteaptă rezolvarea acestei
P rim ui plan cincinal al atomic. le, îutărirca încrederii între s ta al lui de Gaulle probleme încă din anul 1946.
Propunerile guvernelor R.D.G. te şi în interesul dezarmării ge
R epublicii M ali nerale şi totale. PARIS 3 (Agerpres). — TASS giat din nou acţiunile armaîei Penfru crim ele
şi U.R.S.S. cu privire Ia regle transmite : franceze în Algeria, care, după săvîrşife — pedeapsă
BAMAKO 3 (Agerpres). — agriculturii, Modibo Keita a mentarea paşnică a problemei Cele două părţi au subliniat
„Deschidem perioada con declarat că la sate vor fi crea germane corespund intrutotul necesitatea acordării locului ee-i Preşedintele Franţei, de Gau cum s-a exprimat el, „trebuie necrufăfoare
strucţiei naţionale: primul plan te grupuri de producţie, bazate revine de drept E. P. Chineze la lle, a rostit în seara zilei de să fie acolo stăpînă1 pe situa
cincinal ăl Republicii Mali, apro pe următoarele principii: lucra intereselor vitale ale popoarelor O.N.U. şi au sprijinit intrutotul 2 octombrie un discurs la pos ţie".
bat de Adunarea Naţională in rea în colectiv a pămîntului, lupta împotriva colonialismului
vînzarea în comun a produselor cehoslovac şi polonez. Cele două pe care o duc popoarele din turile de radio şi televiziune, în Afirmînd că actuala Încorda HANOI 3 (Agerpres). Agen
tră oficial în acţiune“, a decla şi cumpărarea în comun a măr părţi, se spune în declaraţie, Asia, Africa, America Latină. care s-a ocupat de politica Fran re internaţională l-ar împiedi
ra t preşedintele Republicii Mali, furilor industriale, efectuarea In
Modibo Keita, într-o cuvîntare sprijină fără nici o rezervă Delegaţiile au examinat per ţei în. Algeria şi de problemele ca să reglementeze problema al ţia vietnameză de informaţii
radiodifuzată adresată naţiunii. cQrmm a lucrărilor de folos obş aceste propuneri şi vor depime spectivele colaborării continue
Pentru noi, a continuat el, in tesc. o deosebită atenţie se va şî ale scbimb'uiui reciproc de de politică externă. geriană, de Gaulle a încercat transmite :
dependenţa este principala a r acorda dezvoltării culturii bum eforturi maxime pentru înfăptu experienţă în domeniul muncii
mă de dezvoltare economică şl bacului. La sate vor fi efectuate irea ior. Dacă puterile occiden de partid şi au căzut de acord De Gaulle a declarat că in Al din nou să justifice politica sa După cum anunţă agenţia dc
socială. Trebuie să ne transfor construcţii de drumuri, lucrări tale vor continua să se eschive asupra dezvoltării continue a geria, Franţa „n-a încetat în de boicotare a tratativelor din informaţii „Eliberarea“, popu
măm pămîntul într-un uriaş de împădurire şi de dezvoltare ze şi de acum înainte de a sem legăturilor reciproce între parti- laţia Vietnamului de sud dă lo
şantier naţional unde va fi crea a pomiculturii, va fi extinsă ac 'de pentru următorii doi anf. decurs de trei ani să meargă tre Est şi Vest cu privire la re vituri trupelor de pedepsire
tă o ţară modernă şi liberă care tivitatea culturală şi sportivă. na Tratatul de pace cu cele două spre ţelul“ pe care l-a procla
nu cunoaşte sărăcia, analfabe state germane, R. S. Cehoslova în cursul tratativelor s-a dat glementarea problemelor, inter americano-ngodinhdiemiste care
Modibo Keita a arătat că că şi R. V. Tolonă sînt ferm ho- o înaltă apreciere colaborării mat el, şi a susţinut că acest ţel au săvîrşit crime sîngeroase îm
tismul şi bolile. unul din ţelurile principale este economice si culturale dintre constă în înfăptuirea de către naţionale. ** ' * potriva poporului.
lichidarea analfabetismului. lărîte ca împreună cu alte state cele două ţări si s-au trasat
Reîerlndtf-se la problemele să încheie încă anul acesta Tra măsuri pentru lărgirea continuă algerieni a dreptului la autode Prezentînd toate lucrurile de-a
tatul de pace cu R. D. Ger a acestei colaborări. terminare şî de creare pe calea
îndoaselea de Gaulle a cerut ca
mana. 6 miliarde dolari. Uniunea So
Condamnînd politica războiu vietică a fost nevoită şi ea, ca autodeterminării a statului al- în primul rînd să se realizeze o L’a '19 septembrie, forţele au
răspuns la pregătirile militare gerian independent şi suveran. destindere a încordării interna toapărării populare au iichidat
lui rece, dusă de cercurile gu a'e Occidentului, să-şi sporeas Totodată însă, de Gaulle a elo- ţionale şi să se normalizeze re două plutoane ngodînhdiemiste
vernante ale ţărilor occidentale, că alocaţiile pentru apărare. laţiile dintre Est şi Vest şl a 'de la Bene, situat la aproximativ
Deja S.U.A. au ajuns la cel mai că drum tot mai larg ideile co clarat că abia după aceea „Fran S0 km. de Saigon.
P ropuneri m enite sa slăbească umflat buget de război din timp laborării paşnice, prieteneşti în ţa va fi dispusă să participe
de pace. Alocarea a noi şi noi tre popoare. împreună cu marile puteri la Apărînd pe compatrioţii săi dc
încordarea internaţională fonduri pentru înarmare ar 'tratative constructive asupra atacurile trupelor dc pedepsire,
înăspri încordarea şi ar arunca Un pact de neagresiune Intre marilor probleme ale lu m ii:
noi poveri insuportabile pe ume ţările N.A.T.O. şi statele membre Germania, dezarmarea, ajutorul americano-ngodinhdiemiste, un
rii popoarelor. ale tratatului de la Varşovia, fie pentru ţările slab dezvoltate, detaşament al armatei populare
şi numai reducerea efectivelor din regiunea Beri Kau, provin
în arsenalele statelor care po
Ani de-a rîndul Uniunea So • propus planul său de dezarma deosebit zel reclamă a dezamă sedă arme nucleare s-au adunat trupelor staţionate pe teritoriul cooperarea în vederea progre cia Tai-Nin, a omorît 50 de cri
vietică şi alte state socialiste au re generală şi totală ca un plan git profund opinia publică mon mari cantităţi de asemenea ar- statelor N. A. T O. şi statelor sului omenirii“...
„ chemat puterile occidentale să eşalonat pe etape ce urm a să dială: el nu cuprinde elemente me. Guvernul sovietic propune membre ale Tratatului de la minali.
păşească pe calea dezarmării, să fie tradus în viaţă in termene noi, nu prevede lichidarea a r Ca încă înainte de semnarea
colaboreze Ia adoptarea unor rezonabile. Realizarea măsurilor mamentului şi a forţelor arm a Varşovia, reducerea cu o treime
măsuri menite să destindă în prevăzute pentru fiecare etapă te, nici interzicerea armelor nu unui acord de dezarmare gene
cordarea internaţională, să ere • cleare nici lichidarea bazelor ds rală şi totală statele care pro a trupelor străine staţionate în
eze cadrul potrivit, atmosfera ar îi contribuit prin ea însăşi la pe teritorii străine. duc arme nucleare să-şi ia an
necesară, pentru ca toate liti crearea atmosferei de încredere gajamentul să nu le folosească. Germania, realizarea unui acord După lovitura de stat din Sirita
giile dintre state să fie regle care lipseşte în prezent şi ar fi Măsurile îndreptate spre slă Ar fi o obligaţie morală asum a prin care puterile nucleare se
mentate prin tratative cinstite. permis trecerea la etapa urm ă birea încordării internaţionale, angajează să nu transmită arma CAIRO 3 (Agerpres). — TASS In acelaşi timp, potrivit aceleiaşi
, Desigur, primejdia conflictelor întărirea încrederii între state tă în faţa întregii omeniri care nucleara altor ţări, crearea de transm ite: agenţii, începînd de la I octombrie
armate nu poate îi definitiv în toare. In al doilea rînd, Uniu şi în interesul dezarmării gene ar avea greutatea ei aşa cum a zone denuclearizate (Africa, Eu între Beirut şi (aairo funcţionează un
lăturată dectt prin realizarea rale şi totale cuprinse în Mc-' avut-o la timpul său declaraţia ropa occidentală), propunerile Im Cairo a avut loc un mare adevărat pod aerian pentru a evacua
dezarmării generale, totale şi nea Sovietică şi celelalte ţări morandiunul sovietic distribuit a o serie de state că este inad sovietice pentru micşorarea p ri miting al studenţilor de la uni pe egiptenii din Siria.
controlate. Intr-o lume fără delegaţilor Ia sesiunea G.N.U., misibilă folosirea gazelor toxi mejdiei unui atac prin surprin ¦
arme, făiă armate, războ pot constitui paşi concreţi în dere, iată tot atîtea măsuri care. versitate la care preşedintele DAMASG 3 (Agerpres). —
iul ar fi izgonit din via ce şî armei bacteriologice. Un fiecare în parte, îşi va aduce Nasser a vorbit despre eveni
ta societăţii şi s-ar asigura socialiste au făcut numeroase direcţia realizării ţelurilor p ă j asemenea angajament cerut de mentele din Siria. Arătînd că După cum transmite coresponden
o viaţă paşnică întregii omeni alte propuneri înainte de a pre • cii. Paralel cu tratativele privi multă vreme de popoarele lu contribuţia la destinderea încor evenimentele din Siria au dat o tul din Damasc al agenţiei Associated
ri. S-a văzut, însă, că puterile zenta planul dezarmării genera toare la dezarmarea generală şi dării internaţionale. Dacă do Press, la 2 octombrie primul ministru
occidentale nu dovedesc nici pe le şi totale, propuneri dictate mii ar contribui, fără îndoială, resc intr-adevăr aceasta, pute lovitură naţionalismului arab, ai Siriei, Kuzbari, a ţinut o conferinţă
departe că ar dori o rezolvare tocmai de dorinţa de a crea totală, se pot duce tratative p en la înseninarea atmosferei inter Nasser a chemat tineretul la dc presă în cursul căreia a declarat
radicală, neîntîrziată, a proble condiţiile favorabile pentru tre tru obţinerea unor acorduri naţionale. rile occidentale trebuie, în sfîr- continuarea luptei pentru reali că „guvernul lui va conduce Siria pe
mei războiului şi păcii prin ac cerea la rezolvarea radicală a pentru înfăptuirea acestor mă şit, să vină în întîmpinarea Uni zarea unităţii arabilor. „Această o linie de neangajare între Occident
ceptarea dezarmării generale şl problemei dezarmării. Aceste suri. înfăptuirea acestor măsuri Mai mult, Uniunea Sovietică unii Sovietice. Să accepte m ă retragere, a spus preşedintele, şi Răsărit şi va întreţine relaţii cu
totale. Unul din pretextele frec propuneri, sprijinite de opinia — spunea A. A. Gromiko în dis propune ca, dacă puterile occi surile propuse (sau unele din trebuie să devină un moment de oricare ţară care îi va întinde o mină
vent folosit de puterile occiden publică, au fost una după alta cursul său la O.N.U. — nu tre dentale nu vor sa semneze cu tre ele) să înmulţească aceste cotitură pentru mobilizarea dc prietenie". Kuzbari — relatează
tale in cursul tratativelor de de respinse de cercurile guvernan buie pusă în dependenţă de un Uniunea Sovietică un angaja măsuri cu propuneri de bună unor puternice forţe în vederea agenţia — a exclus orice posibilitate
zarmare care au avut loc pină te din S.U.A., Anglia şi Franţa ment în acest sens, atunci fie credinţă proprii. A se eschiva luptei împotriva reacţiunii“. de continuare a federaţiei cu Egiptul
acum era că: în condiţii de sus care, dimpotrivă, promovînd şcovd în problema dezarmării, ’de la discutarea şi adoptarea în cadrul R.A.U. şi a declarat că Si
piciune reciprocă, cînd o serie politica „războiului rece" agra iar realizarea unui acord de de care stat să-şi anunţe separat măsurilor preconizate de Uniu Participanţii la miting au ria va considera Egiptul în aceeaşi
de probleme internaţionale îşi vau şi complicau tot mai mult zarmare nu trebuie condiţionată intenţia sa de a nu folosi p ri nea Sovietică aşa cum au făcu adoptat o rezoluţie în care con lumină ca pc oricare altă ţară arabă.
situaţia internaţională. de adoptarea unor hotărîrî asu mul arma nucleară. Şi aceasta t-o pînă acum, înseamnă a-şi damnă mişcarea separatistă din El a anunţat că Siria a cerut să fie
mai aşteaptă încă soluţionarea, pra măsurilor menţionate. ar constitui un început. asuma întreaga răspundere pen Siri3 şi îşi exprimă sprijinul primită ca membră a Ligii Arabe şi
cînd cursa înarmărilor conti In aceste zile, cînd la Orga tru continuarea şi agravarea În faţă de politica internă şi ex
nuă şi, din păcate, se intensi nizaţia Naţiunilor Unite se va Care sînt măsurile preconiza Viaţa internaţională este în ternă a preşedintelui Nasser. a O.N.U.
fică, a cere dezarmarea gene dezbate din nou problema de te de Uniunea Sovietică pentru veninată de o neîncetată p ro p a cordării internaţionale. într-o
rală înseamnă a cere prea mult, zarmării, aceste propuneri ale gandă războinică în toate mani asemenea situaţie nici un fel de ?
a-ţi propüne sarcini irealizabi • Uniunii Sovietice trebuiau rea slăbirea încordării internaţio festările ei dusă de cercurile im-1 sofisme ale propagandei impe
le, „utopice" etc. în argumenta mintite delegaţilor. Şi aceasta nale şi întărirea încrederii în perialiste („război rece", politi rialiste, nici un fel de declaraţii BEIRUT 3 (Agerpres). — '
cu atît mai mult cu cit planul tre state ? că „de pe poziţii de forţă", aţî- înşelătoare despre „dragostea
rea lor puterile occidentale u i ţarea urii şi vrajbei între po de pace" a puterilor occidenta După cum transmite agenţia Fran
Intensificarea cursei Înarmă poare). Să înceteze această pro
tau sau se prefăceau că uită rilor trebuie împiedicată. Să se pagandă de război, să-şi croias ce Presse, mai multe personalităţi po
ajungă deci la un acord cu p ri
’două fapte' esenţiale: în primul litice siriene au dat publicităţii un
vire la „îngheţarea" actualelor
rînd, că; Uniunea Sovietică a manifest în sprijinul guvernului Kuz-
american de dezarmare prezen bugete militare. Se ştie că, nu le, nu le vor scăpa de condam bari. Kuzbari a declarai că în ţară dom
narea popoarelor care se ridică Documentul este semnat de Haled neşte linişte. El a arătat că „pentru
ta t de Kennedy şi căruia pro mai anul acesta. S. U. A. şi-au împotriva politicii 'de „război moment activitatea politică este in
paganda imperialistă li face cu1 sporit bugetul militar cu peste rece" şi a cursei înarmărilor şi el Zaem şi Sabri Asali, foşti preşe terzisă pînă cînd guvernul va hotărî
dinţi ai guvernului sirian, Akram dacă alegerile vor avea loc pe o bază
doresc adoptarea unor măsuri Horani, fost vicepreşedinte al R.A.U.,
efective In favoarea păcii: Salah Bitar, fost ministru al Orien
N. rOFESCU tării naţionale a R.A.U. şi alţii. de partide“.
Redacţia şi administraţia ziarului: str. 6 Martie nr. 9, Telefon: 188; 189; 75. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii fSentrale P.T.TJR, nr. 263.320 din 6 noiembrie 19-19, — Tiparul: întreprinderea Poligrafică „1 Mai" — Deva
