Page 13 - 1961-10

{ >\ ¦

PROLETARI DlN TOATE TARJEE, EMTI-VA > Ş e d in ţa Consiliului de S tat
al R. P BR o m în e

Anul XIII. Nr. 2108 Joi 5 octombrie 1961 4 pagini 20 bani ® Alunea polilică şi cultural- i.a 2 octombrie a.c. a av ui loc la Palatul Republicii,
educativă trebuie să fie strms şedinţa Consiliului de Stat al R. P. Romîne, sub preşedinţia
legată de construcţia economică. tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej, preşedintele Consiliului
de Stat.
e Folosirea terenurilor în pan­
tă pentru plantaţii pomicole. Au fost prezenţi tovarăşii: Ion Gheorghe Maurer, Şiefan
Voitec şi Avram Bunaciu, vicepreşedinţi ai Consiliului de
(pag. Il-ăV; Stat, Grigore Geamănu, secretarul Consiliului de Stat, A.
e încheierea Tratatului de pace Breitenhoffer, I. Creangă, C. Daicoviciu, D. Diaconescu, Isac
cu Germania va constitui o lo­ Alnrtin, At. Joja, Al. Ralea, Ai aria Rosetti, L‘. Takacs, I. Teclu
vitură grea dată militarismului. şi V. Vîlcu, membrii.

(pag. IV-a) S-au discutat şî adoptat o serie de decrete şi hotărîri.
Procurorul General al R. P.Romîne a făcut Consiliului de
PENTRU I A R N A In 9 Stat un raport asupra activităţii procuraturii şi asupra unor
aspecte ale legalităţii, în diferite domenii de activitate.
IW» Examinînd apoi unele probleme de ordin legislativ, Consi­
liul de Stat a dat indicaţii Consiliului de Aliniştri pentni a
Flecare Biroul organizaţiei de pregăti şi definitiva proiectele de legi necesare unei mai bune
să se pregătească temeinic! partid de la Întreprinde­ organizări a cîtorva sectoare de activitate socială şî de stat.
rea .,Economica“ din Sebeş

desfăşurind o muncă peli­

Prevestitorii iernii — ploile şi boratorul central, centralele ncă susţinută, a reuşit Entuziasm şi muncă
electrice, construcţii metalice, organizată
vinturile tot mai reci — îşi să mobilizeze întreg colec­
fac apariţia. In această situaţie alimentarea oţelăriilor. tivul pentru realizarea sar­ Constructorii de drumuri care Tot în aceeaşi perioadă co­
cinilor de plan, pentru o lucrează la asfaltarea şoselei lectivul nostru a realizat; eco­
hunul gospodar se întreabă ce Sînt însă şî secţii, şi din p ă ­ Simeria — Petroşani, au rapor­ nomii la preţul de cost In va-*;
are de făcut pentru a putea cate secţii de bază ale combina­ calitate superioară a pro­ tat de curînd îndeplinirea pla­ loare de 1.803.000 lei. Econo-î
tului, ca uzina coeso-chimică, duselor şi un preţ de cost nului anual. Astfel, de la înce­ miile realizate se datoresc m ă­
aştepta prima zăpadă fără aglomeratului. furnalele 5-6. la­ putul anului şi pînă la 21 sep­ surilor tehnico-organizatorîca
cit mai scăzut. Ca rezul­ tembrie, noi am reuşit să asfal­ luate, valorificării resurselor lo­
teamă. minorul de S00 mm., transpor­ tat. in primele 9 luni ale tăm 16,2 km. de drum înde- cale (balast, nisip şi pietriş),
Cum în fiecare întreprin­ acestui an, producţia glo­ plinindu-ne planul anual cu 100 precum şi grijii în manipularea
turi uzinale, care au rămas de zile înainte de termen. materialelor pentru reducerea
dere, există gospodari, să vedem mult în urmă cu pregătirile în bală a fost realizată in cit mai mult a pierderilor ad­
vederea iernii. La furnalele 5-6 proporţie de W1,0i la su­ Un factor important în înde­ misibile.
dacă şi gospodarii de la Combi­ tă, iar producţia marfă in plinirea planului anual cu mult
natul siderurgic din Hunedoara din 11 măsuri prevăzute a se înainte de termen, l-a constituit La fabricarea asfaltului s-a
şi-au pus o asemenea întrebare efectua piuă la 15 septembrie proporţie de 103,23 la su­ buna organizare a muncii. Cum folosit pentru prima dată în re­
s-a executat doar una. la aglo- tă. am muncit noi în această pe­ giunea noastră nisipul bitumi-
şi ce răspuns au dat. rioadă ? nos de Derna—Tătăruş care a
Experienţa iernilor trecute a merator din 9 abia 3, la tra n s­ Sau realizat de aseme­ influenţat în bine calitatea lu­
nea peste plan economii In primul rînd vreau să arăt crărilor. Din rezultatele anali­
arătat că în secţiile unde porturi din 13 numai 5. de 169.000 lei. şi. beneficii că podeţele s-au executat cu
pianul pregătirilor de iarnă n Nerealizarea unor măsuri se
fost integral înfăptuit, munca
datoresc şi secţiilor de întreţi­
s-a desfăşurat in bune condi- nere şi reparaţii din combinat
ţiuni, oamenii au depăşit sar­
cinile de pian. Ţinînd cont de şi îndeosebi secţiei edil indus­

această experienţă, cti luni în trial care a neglijat în mare mă­ Înainte de plecarea in cursă, mecanicii Victor Sta?ia Şi în valoare de 72.000 lei.
sură. acest aspect important al
urmă, serviciul mecanic şef al activităţii ei. De asemenea, nici Slnt fruntaşe secţiile de
combinatului. împreună cu con­ serviciul de aprovizionare n-a mezelărie, binale Şl mobilii.,
ducerile secţiilor şi organele care işl îndeplinesc in fie­
sindicale, au întocmit planuri făcut totul pentru a asigura
privind lucrările ce trebuie e- cantitatea necesară de sticlă a r­ Mircea Boian, de la depoul C.F.R. din Simeria, efectuează revi­
fectuate în vederea asigurării care lună sarcinile de plan.
unor condiţii optime de lucru zia locomotivei.
în perioada de iarnă, aU stabilit mată. un eşalon avansat, în aşa fel zelor de laborator făcute atît pe
termenele de execuţie a acestor Principalul vinovat este ser­ Grijă deosebită lucrărilor
lucrări şî responsabilităţi con­ agricole de feamnă ca la data aşternerii. asfaltului, probe de mixtură cit şi pe pro­
viciul mecanic şef al combina­
crete. podeţul să aibă terminată pe­ be din îmbrăcămintea asfaltică,
Apoi. în linele secţii planurile tului care a scăpat din vedere
această problemă. Dacă ar fi rioada de pri­ rezultă că asfal­
au început să prindă, viaţă, iar urmărit cu mai multă atenţie,
în altele au fost... îndosariate. ză a betonului. Din e x p e rie n ţa tul este de bună1
Apropierea toamnei a avut da­ dacă ar fi analizat la intervale Muncind astfel, c o le c tiv e lo r calitate şi că a-
de timp mai scurte stadiul lu­ colectivul nostru fru n ta ş e cest tip se poa­
crărilor, alta ar fi fost situaţia. a executat In 8 te adapta cu
luni 103 podeţe succes şi pe alte
rul să aducă aminte celor în !ntr-un cuvînt, se poate apre­ Coiecf ivişi ii din Colectivişti ea losif Hărţăgan, Pînă în ziua de 4 octombrie de bună calita­
cauză de existenţa acestor pla­ Turdaş Rafila Bartoc, Cbiş Ioan şi alţib a.c., colectiviştii aveau arate 160
nuri şi aşa s-a făcut că nu de­ cia preocuparea organelor de care participă zilnic la lucru, ha. numai pentru grîu, iar pe te. 'Apoi, stratul şantiere.
mult. într-o şedinţă pe combi­ resort în direcţia asigurării ce­ vor ca toate lucrările din cam ­ 30 ha. semănaseră — tot cu ma ­
nat. ele au fost scoase la iveală lor mai optime condiţii desfă­ pania de toamnă să fie termi­ şinile S.M.T. — orz şi secară
si analizate. Cam tîrzib ce-l nate la timp. furajeră.
'drept dar... mai bine mai tîr- şurării normale a muncii în pe­ Hărnicii colectivişti 'din Tur­ de fundaţii de balast a fost Toate aceste succese se dato­
ziu declt niciodată. rioada de iarnă, ca nesaiisfă- daş au păşit în campania de Pe deal, ia inuri Incepînd de azi, unul din trac realizat în majoritatea lui me­ resc oamenilor, harnicilor con­
cătoare. toamnă din acest an bine pre­ toare va continua aratul pe canic, extragerea făcîndu-se cu structori de pe şantier. Merită
Care este situaţia ? Planul gătiţi. îndrumaţi în permanenţă Aşa numesc colectiviştii din alte 60 ha. ce vor fi eliberate să evidenţiem în mod deosebit
pregătirilor de iarnă al combi­ Timpul care a mai rămas per­ de organizaţia de bază P.M.K., Spini dealul pe care au avut de porumb, iar celălalt trac­ excavatoare iar aşternevea cu pe muncitorii asîaltator! Gheor­
natului cuprinde 203 măsuri, a mite recuperarea rămînerii în colectiviştii obţin zi de zi re­ însdmîhţate 27 ha. ’.cu trifoi. tor va continua să semene grîu. autogre’derul. Pietrişul mărgări­ ghe Niţu şi Radu Gogoţ, caro
căror execuţie e eşalonată în • urmă. în acest scop va trebui zultate tot mai bune. Astfel, din In locul trifoiului ei vor semă-i tar ce intră în mare cantitate au depus sîrguinţă In realizarea
eepinrt din lunile de vară, pînă ca mecanicul şef al combinatu­ cele 170 ha. pe care vor semă­ na anul acesta pe întreaga su­ In ire i gospodării in mixtura asîaltică s-a produs
la... 81 ’decembrie. Din acestea, na griu, au fost arate şi discuite prafaţă numai grîu din soiuri
aproape 90 au avut termen de lui şi inginerul şef cu proble­ 103 ha., iar pe 33 din ele s-a şi de mare productivitate. Prime­ colective pe scară larga, prin spargerea manuală a unei suprafeţe de
execuţie nînă la 1.5 septembrie. mele auxiliare să urmărească insămlnţat griul. Pe alte 31 ha. le suprafeţe ce vor fi Insămîn-
La acea dată, 33 'de măsuri erau în permanenţă stadiul execută­ colectiviştii au semănat orz şi ţate cu grîu au fost arate iar Membrii celor trei gospodării bolovanilor cu un granulator so­ rulaj moderne, pe maistrul Ioan
executate în întregime, 21 în rii planului de măsuri, să efec­ secară masă verde. pe 5 ha. s-a şi semănat griu agricole colective din oraşul
proporţie de 50 la sută, 2 în din soiul Ponca. Alba Iulia, desfăşoară în aceste vietic de mare productivitate. Caşoveanu care a executat lu­
prnportie 'de 25 la sută şi 39 tueze la perioade scurte analize De cîteva zile, la G.A.C. din zile o activitate rodnică pe
neînfăptuite. Asa dar, o situaţie asupra felului în care se înfăp­ Turdaş a început recoltatul car­ 160 heefare arafe ogoare. Astfel, au fost schimba Pentru a avea materie primă su­ crări pregătitoare de bună ca­
tuiesc ele, iar comitetul sindi­ tofilor şi a porumbului pentru le la baza de recepţie 20 tone
tu totul nesatisfăcătoare. boabe. De pe suprafaţa de 18 Convingindu-se de avantajele sămînţâ de grîu cu soiuri de ficientă au fost luate măsuri ca litate şi pe tov. Dionisie Mari-
catului trebuie să-şi spună cu ha. ce a fost plantată cu car­ pe care le prezintă lucrarea pă- mare productivitate.
In afară de acestea, au fost tofi s-a recoltat pînă în ziua de mîntului cu maşinile S.M.T., co­ staţiile de fabricare a asfaltu­ nescu şeful lotului Bretea Strei
(executate înainte de termen mai multă tărie cuvîntul. Şi nu 4 octombrie a c. mai bine de 70 lectiviştii din Balomir au hotă- Pînă ieri s-au arat, cu ajuto­
trebuie să se uite faptul că nu la sută, iar porumbul a fost cu­ rit să lucreze anul acesta în­ rul maşinilor S.M.T., 257 ha. te­ lui de la Bretea Strei să func­ care a condus direct procesul
T02 măsuri, rdin care 43 în numărul mare de măsuri este les de pe 10 hectare. treaga suprafaţă cu tractoarele. ren pe care va fi insămlnţat
întregime. 40 în proporţie de 50 Pentru aceasta au primit în aju ­ griu, iar pe alte 230 ha. teren, ţioneze In două schimburi, du- de producţie al fabricilor de a s ­
Ta sută şi 19 în proporţie 'de 25 factorul principal c! natura lor, tor două tractoare de la S.M.T. destinat însămînţărilor de p ri­ blind astfel producţia medie zil­ falt.
la sută. Aceasta, nu schimbă cu calitatea şi menirea acestora de Orăstie. măvară s-au executat arături
mult situaţia, deoarece sînt în adinei de toamnă şi s-au Incor­ nică. Colectivul nostru nu se vă
marea majoritate măsuri de a asigura condiţii optime pen­ porat îngrăşăminte chimice pe
mică importanţă, care nu con­ tru buna desfăşurare a muncii 26 ha. Un efort deosebit la îndepli­ opri aici. El s-a angajat ca pînă
diţionează bunul mers al mun în tot timpul iernii.
cit în timpul iernii. Totodată, a fost recoltat po nirea planului anual şi-au adus Ia sfîrşitul anului să mai as­
A. JUIiCA
Care sînt cauzele acestei stări ruiubul de pe 385 ha., floarca- şi cetăţenii din comunele pe un­ falteze încă 5 km. de şosea. A-
'de lucruri ? Ele sînt mal multe m
şi aparţin secţiilor productive, soarelui de pe 7 ha. şi cartofii de trece şoseaua, care au pres­ vcm toată certitudinea că vom
secţiilor de întreţinere şl repa­ L I. L. „1 Has11 Deva de pe 62 ha.
tat sute de ore de muncă pa­ duce la îndeplinire acest anga­
raţii. cit şi mecanicului şef şi
comitetului sindicatului din a în d e p lin it p la nu l valoric anual triotică. Fruntaşi în această ac­ jament.

Colectivul de muncitori, teh­ frunte cu comuniştii, buna o r­ ţiune sînt cetăţenii din comuna îng. AUREL' 'ACIIIMESCU
ganizare a muncii, aplicarea In Bretea Romînă care au realizat şeful şantierului rle construcţii
nicieni şi ingineri de la în tre­ practică a unor măsuri tebnico- prin muncă patriotică, 2.850
prinderea de industrie locală drumuri — Haţeg
organizatorice.
„1 Mai“ Deva, a raportat, în ­ m.c. săpături. —O -

combinat. tr-o telegramă adresată Comi­

Din analiza stadiului realiză tetului orăşenesc de partid Deva, VenifurS din
riî planurilor pregătirilor de îndeplinirea planului valoric contraofarea laptelui

iarnă reiese că acolo unde a anual. Tn telegramă se arată că
existat preocupare din partea în ziua de 30 septembrie a. c.

conducerilor tehnico-adminis­ colectivul de aici a îndeplinit Bine îngrijite şi bine hră­
nite, vacile, proprietate ob­
trative şi a mecanicilor şefi de planul producţiei globale valo­ ştească a colectiviştilor din
secţie, s-au realizat lucruri fru ­ rice pe întreg anul, în proporţie Spini, aduc acestora impor­
tante venituri băneşti. De la
moase. F,a laminorul de 050 mm., de 101 la sută. începutul anului şi pînă la 1
octombrie, producţia medic
bunăoară, din 4 măsuri prevă­ In primele 8 luni ale anului au de lapte ajunsese ia 1.800 li­
tri pe cap de vacă furajată.
zute. au fost atacate toate şi fost realizate economii peste
Vînzînd statului în cadrul
unele chiar terminate. La lam i­ plan la preţul de cost în valoa­ contractului încheiat peste 90
la sută din cantitatea ele
norul blmuing, 'deşi planul nu re de 493.000 lei. întreprinderea lapte muls, colectiviştii au
încasat lunar cîte 5.500—
prevedea atacarea vreunei mă­ a realizat. în aceeaşi perioadă şî 6.500 lei.

suri înainte de 15 septembrie, importante beneficii. Aceste be­
neficii se cifrează la suma de
la ora de faţă sînt executate 6 555.000 lei.
măsuri în întregime şi 3 în pro­
porţie de 50 la sută. Printre sec­ La baza obţinerii acestor suc­
ţiile fiAmtase se numără si la ­ cese a stat entuziasmul cu care
a muncit întregul colectiv, in

=HH3

se »» ^ nl afItnî si îii O întrecere

L 'Au rămas depar­ răsfpim împreună tă la limba p a sio n a n ta
l Eleva Marin
t te zilele de vacan­ cfteva cataloage Din iniţiativa sfatului popular al
din clasa a VIII-a oraşului regional Petroşani, a tost or­
l ţă petrecute pe de la Şcoala medie B a obţinut la ma­ ganizată între comitetele de blocuri
t din Haţeg. Să in­ tematică şi ştiin­ din oraşele de aici, o întrecere pa­
rll crestele trufaşe ale trăm in clasa VIII- ţele naturale nota
munţilor, ori pe li­ a C. In catalog, în 9. ia.r la fizică no­ triotică. Întrecerea are ca obiectiv
dreptul numelui E- ta 8. principal întreţinerea in cit mai buna
t toralul înspumat condiţiuni a fondului locativ din ora­
l Ca ei. sini: mulţi şele Văii Jiului. Pentru aceasta s-au
t de valurile mării, elevi la Şcoala me­ stabilit criterii de întrecere pentru tit­
die din Haţeg, ca­ lul de „(Sel mai frumos apartament".
l in taberele de odih­ mtl Popescu din a- re odată cu pri­ ,.®ea mai frumoasă seară", „«el mai
t mele note, au în­ frumos bloc". In scopul stimulării în­
nă, in excursii sau ceastă clasă, a şi registrat şi prime­ trecerii s-au deeemat fruntaşilor dra­
li drumeţii. fost însemnată no­ le bucurii din a- pele de fruntaşi în întreţinerea ton-
i cest an şcolar, dului locativ.
t Elevii, învăţăto­ ta 10 la geogra­
fic. S. BARBU Astfel, un număr de 17 comitete de
L rii şi profesorii, corespondentă blocuri din Valea Jiului au primit
l Printre elevii drapelul de „ffiomitet de cetăţeni frun­
L şi-au început fru­ clasei a VI-a B se taş". Sete mai bune rezultate le-au
află şi pioniera obţinut comitetele de cetăţeni condu­
f. moasa lor muncă Eugenia Abraham, se de Veronica Scopie dm Petroşani,
L cu cartea. Nicolae Triiu din Vulcan, Aîaria Deaic
lr Odată cu prime­ Sectorul zootehnic al gospodăriei de slat din Petreşti este creşterea efectivului de animale, ci şi de obţinerea unor pro­ din Lupeni, Aurelia Paraschiv din Le-
tn plină dezvoltare. Intre celelalte specii de animale, bovinele ducţii sporite de lapte. nea, Ştefan Leopold din Petrila şi al­
L le ore de şcoală o elevă silitoare. ocupă In prezent un loc important. La 1 octombrie a.c. uni­ tele.
l Prima ei bucurie a tatea din Petreşti dispunea de 414 vaci de lapte, 41 juninci şt Îngrijitorul mulgător Falcner Miliai, (care se vede în fo ­
l au apărut şi pri­ fost nota 9, primi­ 454 capete tineret bovin. tografie), mulge zilnic de la vacile din lotul său circa 120 li­
tri lapte. El a reuşit pînă In prezent să obţină peste 2.600 li­
t mele bucurii. Să Muncitorii ce lucrează la sectorul zootehnic al gospodăriei tri lapte pe cap de vacă furajată.
l de stat din P.eţreşti se preocupă îndeaproape nu numai de

t *—J >t U~J l 4 u«/U-J InJ U- J V -l U«/U.J I IK-J V