Page 14 - 1961-10

m v M im so cialismulu: K t . 21 8

«If?? V

Folosirea terenurilor în pantă La redaeţ'e a sos't o scrisoare

pentru plantaţii pomicole On gestionar „pedepsit(6

Directivele Congresului a im - Plantarea de toamnă a asigu­ şi o unitate închisă
lea al P. M. R , prevăd ca pînă rat aprovizionarea pomilor cu
In anul 1965 suprafaţa ocupa­ apă şi a creat condiţii foarte Un grup de muncitori şl ţă ­ cu aprcţbarea transferului cerut.
tă cu livezi să crească la bune p e n tru prindere. La prun, rani muncitori din satul Subce- Cit despre magazinul coopera­
300.000 hectare iar noile plan­ procentul de prindere a fost de tate, raionul Haţeg, ne sesizează
taţii să fie făcute în primul sută la Sută, la măr şi pâr de tivei, el stă închis de mai bine
rind in bazinele pomicole exis­ 97,5 la sută, la cireş şi vişin faptul că de mai bine de-o lună de o lună. De soarta lui nu se in­
tente şl numai pe terenuri în 97 la sută. teresează nimeni, nici chiar con­
pantă, erodate, unde cultura In primul an după plantare,, cooperativa din localitate stă în­ ducerea cooperativei „Ţara Ha­
pe lingă lucrările obişnuite, în chisă, iar cetăţenii din sat sînt ţegului“ care dă din umeri afund
cerealelor nu este rentabilă. cînd este întrebată de ce nu gă­
In regiunea Hunedoara în a- livadă s-au executat tăieri de obligaţi ca pentru cele mai mici seşte un gestionar pentru uni­
cest scop au fost indentificate formare a coroanei, s-a săpat cumpărături să facă cale de cîţi- tatea sa din Subcetate. Oame­
peste 9.000 ha., terenuri în pan­ în jurul tulpinei, s-au executat va kilometri pînă în oraşul nii de aici au putinţa pe deplin
tă care vor fi plantate cu pomi lucrări de combatere a bolilor justificată să fie bine deserviţi.
şi dăunătorilor precum şi lu­ Haţeg. Problema 'deschiderii magazinu­
în următorii cinci ani. Luînd legătura cu tov. Ladis- lui nu mai trebuie amînată dc
Pentru a veni în sprijinul uni­ crări de combatere a eroziunii pe o zi pe alta. Fiecare drum fă ­
tăţilor agricole socialiste care solului. Pe pantele cu înclinaţii lau Baci, preşedintele U. 1?. C. C. cut pînă la Haţeg după apro­
au sarcina de a înfiinţa planta­ mai mari de 25 de grade şi pe vizionări înseamnă bani cheltu­
ţii în masive mari, staţiunea cele neuniforme, unde terenul Haţeg, acesta ne-a relatat că ma­ iţi şi timp preţios pierdut. Con­
============ nu poate fi lu­ gazinul cooperativei de la Sub- ducerea cooperativei „Ţara Ha­
experimentală -.................. cetate a fost închis ca urmare ţegului“ trebuie să ia măsurile
a faptului că fostul gestionar
din Geoagiu a c e r c e fă r ile crat cU plugul, necesare pentru a redeschide
înfiinţat în anul lucrătorilor Staţiunii Emil Ril a avut un minus în
s a u executat gestiune de 3.S00 lei şi, pentru a de urgenţă cooperativa 'din sa­
1959 o plantaţie terase individua­ nu fi pedepsit conform legilor a tul Subcetate.
cerut transferul la bufetul CJBIÎ-
pomicolă ex- experimentale din Geoagiu le, iar printre S. CERBU
din gara Subcetate»
perimentală pe -- .. — pomi s-au aplicat Deşi tov. Cornel Vilţan, preşe­ (după scrisoarea tov. Gh. Po-

terenuri situate în pantă. lucrări de extirpare a ţelinel dintele cooperativei „Ţara Kaţe- pcscti, Elisabeta Lascu şi

Plantaţia se află pe un teren (curăţat, grăpat, îngrăşat), guîui“ şi celelalte organe din Gh. Ionescu).
conducere cunoşteau situaţia
cu înclinaţii cuprinsă între pentru a o transforma într-o
gestionarului de mai sus, ei au
crezut de duviinţă că acest ges­
tionar merită să fie „pedepsit1

15-35 de grade, cu expoziţie va­ fîneaţă productivă.

riată (sud-vestică, vestică, nord- Pe terenurile cu panta sub 25 m PBOSMMUL
vestică), cu un sol sărac şi ero­ de grade, şi care sînt uniforme,
dat. In vederea înfiinţării plan­ se execută arătură cu plugul Sudorul Nicolae Grigore,
taţiei s-a întocmit un proiect reversibil, printre rînduri, pe
de organizare a teritoriului sta- direcţia curbelor de nivel, în 6 OCTOMBRIE 1961 contribuie din plin la înăl­ Calificativul :
bilindu-se drumurile de acces scopul creării de terase. In a-
la livadă şi cele din interiorul ceste terenuri, intervalele din­ PROGRAMUL’ 1 : 6,30 Cîntece de cîntece şi versuri; 19,30 ţarea noului grup de lami­ FOARTE BENE
ei şi s-a îm părţit terenul In tre pomi se cultivă cu plante teatru la microfon „Omul cu noare din Hunedoara. Pen­
parcele în aşa fel, încît fiecare furajere (borceag, mazăre, sfe­ populare sovietice ; 7,30 Sfatul arma“ — adaptare radiofonică tru calitatea excepţională
parcelă să cuprindă o supra­ clă etc). medicului : Oboseala ; 8,00 Din după piesa Iul Nicolae Pogodin; a lucrărilor sale, el este
faţă de teren cu condiţii de ve­ presa de astăzi ; 9,30 Prietena apreciat de constructori.
getaţie cît mai uniforme (sol. înfiinţarea acestei livezi la noastră cartea : „Robinsonii 22,30 Moment poetic: Salvato­
staţiunea experimentală din Polesiei“ roman de aventuri re Quasimodo. In atelierul secţiei, aplecată ge o muncitoare pricepută. A
pantă, expoziţie). Geoagiu a dovedit că în regiu­ peste o rochie înflorată, o fată fost supusă unui examen. L-a
nea noastră se pot înfiinţa pentru copii şi tineret de scrii­ tinără poartă cu iuţeală şt ln- trecut cu succes. Ca ucenică, a
Repartizarea- speciilor rde plantaţii pomicole pe pante, ăemlnare acul subţire. Unealta fost trimisă la Şcoala profesio­
pomi pe teren s-a făcut ţinînd dacă se respectă condiţiile de torul sovietic Ianka Mavr ; 11,03
seama de condiţiile de vegeta­ bază, cum s în t: repartizarea
ţie din fiecare parcelă cît speciilor în funcţie de cerinţele Suite de b alet; 12,00 Limba DTE* @ J fa-1® ® minusculă, cu sclipiri de argint, nală din Galaţi, pe care a ter­
şi de cerinţele pomilor fa ­ lor de vegetaţie, plantarea po­ noastră. Vorbeşte acad. prof. U> ^ T ^ f É E f i a'_4 % E E ,
ţă de aceste condiţii. Astfel, milor toamna şi aplicarea odată descrie arcuri din ce in ce mai minat-o cu media 8,88.
mărul şi părul au fost ampla­ cu plantarea a cel puţin 10-15 Al. Graur (reluare) ; 14,30 Me­
saţi în partea de jos a pantei kg. bălegar la fiecare pom. lodii populare romîneşti : 15,50
unde solul este mai bogat şi
mai afinat iar umezeala e în Pentru combaterea eroziunii Cintece din ţări socialiste ;
cantitate suficientă. In locurile solului este necesar ca pe tere­
cu exces de umezeală s-a re­ nurile cu pante mari şi neuni- 16.15 Vorbeşte Moscova ! ; 13,30 mici. Apoi se opreşte. Un alt Reîntoarsă la locul de muncă,
partizat gutuiul. Prunul a fost îorme să se facă terase indivi­
repartizat în parcelele cu sol să­ Viaţa literară în Uniunea So­ Un om uituc fir de aţă ia locul celei care se tlnăra ucenică nu a precupeţit
rac, mai erodat, iar caisul, ci­ duale iar la cele cu pante ce vietică ; 19,05 Tribuna radio ;
reşul şi vişinul în parcelele cu odihneşte acum nici un efort
sol uşor şi cald şi cu expoziţia au înclinaţie pînă la 25 grade, 20,20 Noapte bună, copii : „Cel Frînarul Gheor- rile feroviare e foar- portante trenuri de
mai puternic“ de Naghişchin ; ghe Băişan din ca­ te dăunătoare: e marfă pe care tre­ pe tivitura fină, . _ ____ w k ____ pentru a-şl însu­
apropiată de cea sudică. se pot executa arături printre 21.15 Jurnalul satelor ; 22,56 drul staţiei C.F.R. cam uituc. Şi ceea buia să le deser­ impecabilă. „Ar- şi cit mai bine
Simeria nu s-ar pu­ ce e mai grav, e vească. gintul viu“, pur­ m m PfJiW Eirm . ut cunoştinţele pro­
După curăţirea terenului (fă­ rînduri, formîndu-se astfel te­ Muzică simfonică. tea spune că nu-şi faptul că uită uneori
cută în luna august), s-a trecut cunoaşte meseria. să vină la timp şi Cum s-ar spune, tat de aceeaşi mină, tşl reînce­ fesionale. Priceperea şi dragos­
la pichetare, orientîndu-se rîn- rase care pot fi cultivate cu PROGRAMUL H :' 12,15 Din Pe trenurile pe Gh. Băişan a cam
durile pe curbele de nivel. Acest cintecele şi dansurile popoare­ care lucrează îşi fa­ la serviciu, cum s-a pe cursa. Apoi, după cîteva ore, tea faţă de meseria aleasă i-au
lucru creează posibilitatea ca te­ plante agricole şi cu furaje. lor ; 13,30 Radioreportaj : Pro­ ce conştiincios da­ scăpat frînele dis­
renul să fie lucrat cu plugul iectanţii uzinei ; 15,00 „Răsună toria. Din păcate întîmplat în zilele ciplinei din mină. E o rochie dantelată, este prezen­ adus aprecierile colegelor şi ale
printre rînduri. Ing. PASC IL1SIE cîntecul şi jocul pe meleagurile suferă de o boală timpul să le strîngă,
patriei“ ; 15,35 Actualitatea în care in transportu- de 16 şi 19 septem­ înainte de produce­ tată la control. Şefa secţiei o conducerii cooperativei. Clnd era
Gropile pentru plantare au de la staţiunea experimentală ţările socialiste ; 17,00 Concert rea vreunui... „eve
popular ; 18,05 „Sub steagul brie, provocînd în- niment de linie“. studiază cu atenţie. Clntăreşte vorba de o lucrare mal migă­
din Geoagiu. gloriosului partid“ — montaj
tîrzierea a două im- cu privirea calitatea lucrării. loasă, Cornelia era aceea că­

E satisfăcută. Se dă calificati­ reia i se încredinţa lucrarea.

D a c ă ar v re a Feri.. vul : N-a înşelat niciodată aşteptările

fost executate cu ajutorul unui Transportul călă­ cu uşurinţă. Cel cu motiv că nu poate — Foarte bine, Cornelia. Cli­ şi încrederea acordată.
burghiu acţionat de tractor, în torilor pe ruta- Sub- numărul 51.184 în- trece.
VJ luna septembrie. Plantarea po­ cetate—Haţeg se fa­ să, Condus de şofe­ enta noastră se va bucura mult. Cu ocazia examenului pritbYih^
milor a început la jumătatea ce cu 3 autobuze rul I. Feri, în repe­ Cu puţină „bună­
lunii octombrie cînd frunzele I.R.T.A., în funcţie tate rînduri se o- voinţă“ din partea Slnt sigură că Iţi va mulţumi. cină in faţa comisiei Cornelia
pomilor din pepinieră au în­ de trenurile care preşte la marginea lui Feri, călătorii
ceput să cadă. La plantare, la trec prin staţie. La podului, obligînd că­ Cornelia, îmbujorată, işl aplea­ Ciorogaru a prezentat modelele
fiecare pom, s-a folosit pentru mijlocul rutei, de­ lătorii să bată pe ar putea fi scutiţi
îngrăşare cîte 10-15 kg, băle­ 6 OCTOMBRIE 1961 v oarece podul de jos drumul de a- să meargă pe jos o că spre pămlnt ochii mari cu executate de ea (o rochie şi un
gar bine putrezit, 150-200 gr. peste rîul Galbena proape 2 km., de la jumătate din drum
superfosfat şi 50-100 gr. sare DEVA: Aproape de soare; grafiei ; ORAŞTIE: Dincolo de este în reparaţie, gara din Subcetate pînă în Haţeg, mai nuanţe de cer senin. taior), i s-a dat nota 9,50.
s-a amenajat un şi pînă Ia pod, pe ales că li se pretin­
potasică. Peste iarnă, pomii au HUNEDOARA: Din nou dimi­ orizont; Prima z i ; HAŢEG : pod prin care, două de să plătească bi­ ...Nu e prea mult de clnd Cor­ Cornelia, fata cu ochi de ci-,
dintre autobuze trec letul întreg, ca şi
fost înveliţi cu tulpini de floa­ neaţă ; PETROŞANI: Săritură Norii părăsesc cerul; BRAD: cînd ar fi transpor­ nelia Ciorogaru a păşit pragul coare, continuă să se pregăteas­
In zo ri; Raidul vărgat; LONEA: In pragul furtunii; SIMERIA :
rea soarelui pentru a-i feri de Prima zi de pace; SEBEŞ: Ge­ Adio copilărie; TEIUŞ: Pline taţi din gară. cooperativei meşteşugăreşti .,Re­ că pentru a deveni o croitorea-\
neraţie salvată; ALBA IULIA:
rozătoare şi de îngheţ. Cerul Balticei; Misterul foto­ şi trandafiri; ZLATNA: Foma tezatul“ din oraşul Haţeg. S-a să pricepută şi harnică.
Gordeev : ILIA : setea ; APOL-
DUL DE SUS: Portul fără apă. prezentat in secţia de croitorie

cu dorinţa fierbinte de a ajun­ N. SBUCHEA

B33gggffi?mxsnnTT«gaa

Plenara lărgfă ' M u n ca. p o IM Ic ă şl cu M u B *al«ed u cativă lea din Apoldul de Jos şi Cut de oameni ai muncii, să capete ional de partid Sebeş, să spri­
a Comitetului raional au stat timp îndelungat închi­ o mai mare amploare şl să se jine instituţiile culturale pentru
f r e b u Ie s ă Sie s trâ n s le g a t ă d e se. Este deci uşor de înţeles că aprofundeze. In acest scop, s-a a organiza cel puţin 45 cercuri
de p a r tid Sebeş aici şi activitatea cultural-edu- întocmit un plan de măsuri pri­ ştiinţifice, 18 cercuri de educa­
c o n s tru c ţia e c o n o m ic ă cativă nu s-a putut desfăşura. vind munca politică şi cultural- ţie sportivă etc.
încă cu multă vreme în urmă, educativă ce trebuie să se des­
Comitetul de partid raional Sebeş a îndrumat şi sprijinit portat în plenară, toate între­ agronomi, cu prilejul cărora s-a In raion activează trei bri­ făşoare în perioada lunilor de Planul acordă o atenţie deo­
Sebeş şi-a prevăzut In planul organizaţiile de bază pen­ prinderile din raionul Sebeş şi- discutat folosirea unor soiuri mai găzi ştiinţifice. Vorbitorii au iarnă. In acest plan se prevede sebită studierii teoriei marxist-
său de muncă să analizeze fe­ tru a discuta şi rezolva au depăşit prevederile planului bune de grîu, care dau rezul­ propus însă ca pe viitor să se ca toate formaţiile cultural ar­ leniniste de către cadrele de
lul în care organizaţiile de par­ probleme actuale ale construirii de producţie cu 2 pînă la 9 tate pe ogoarele raionului. manifeste mai multă preocupare tistice să introducă în reperto­ propagandişti, de către toii
tid, organizaţiile de masă, insti­ socialismului; sarcinile sporirii la sută. din partea Comitetului raional riul lor programe legate de sar­ membrii şi candidaţii de partid,
tuţiile cultural-educative, îşi productivităţii muncii, probleme Un rol deosebit în formarea de partid pentru organizarea şi cinile actuale ale construcţiei pentru a-şl însuşi cunoştinţe
desfăşoară activitatea în scopul ale progresului tehnic, ale spo­ Pentru a realiza cu succes sar­ conştiinţei socialiste în rîndul desfăşurarea activităţii unor socialiste, care să contribuie la cît mai largi asupra legilor dez­
educării membrilor şi candida­ ririi producţiei de cereale la cinile trasate de Documentele muncitorilor şi ţăranilor co­ asemenea brigăzi, consolidarea legăturilor parti­ voltării sociale, pentru a şti să
ţilor de partid, a oamenilor ha., ale creşterii şeptelului, pro­ Congresului al in-Iea al P.M.R., lectivişti — au arătat în cuvin- dului cu masele largi de oameni se descurce mal bine în acti­
muncii in spiritul atitudinii co­ ducţiei de lapte etc. De ase­ colectiviştii din raion desfăşoa­ tul lor tov. Petre Răşinaru, Va- Plenara a scos în evidenţă ai muncii, la mobilizarea aces­ vitatea practică.
muniste faţă de muncă, faţă de menea, activitatea Ideologică ră o muncă susţinută pentru sile Zdrenghea şi alţii — l-a munca rodnică desfăşurată de tora la înfăptuirea politicii par­
proprietatea obştească, faţă de desfăşurată în cercuri şi cursuri a-şi însuşi cunoştinţe tot mai avut îmbunătăţirea muncii cu către agitatori. Tovarăşii Titus tidului. Ţinîndu-se seama de Pentru tineret se vor organiza
îndeplinirea sarcinilor planului a contribuit în mod efectiv lâ largi asupra economiei concrete cartea. In raion au fost orga­ Bogdan, Ioan Ştefani, Chiruţă progresul ştiinţei şi tehnicii, zile de odihnă, duminici ale ti­
de producţie. ridicarea conştiinţei socialiste a a agriculturii. In gospodăria nizate concursuri „Cine ştie cîş- Filaret şi alţii, au arătat că nu precum şi de creşterea nivelului neretului la care să petreacă
membrilor şi candidaţilor de colectivă din Dala, unde s-a tigă", seri de întrebări şi răs­ este suficient să avem doar agi­ tehnic al întreprinderilor şi de atît tinerii romîni cît şi cei ger­
Pentru a se face acest studiu, partid, cave, prin exemplul lor plantat pe o suprafaţă mare punsuri. S-a arătat insă că tatori mulţi, ci trebuie să fim dezvoltarea agriculturii, s-a mani. In cadrul muzeului raio­
iau fost trimişi la sate, în în­ personal, au mobilizat masele pomi fructiferi şi viţă de vie, preocupaţi de conţinutul mun­ prevăzut să se ia noi măsuri nal se va organiza o nouă sec­
treprinderile raionului, acti­ largi de oameni ai muncii la colectiviştii îndrumaţi de cadre­ In această privinţă munca de cii acestor tovarăşi, de rezulta­ pentru intensificarea propagan­ ţie, „Secţia construirea socia->
vişti de partid, lucrători din realizarea cu succes a sarcinilor le tehnice, au trecut la organi­ viitor trebuie îmbunătăţită. In tele convorbirilor ce le au. Mun­ dei. Propaganda tehnică, se lismului“. Planul elaborat pre­
domeniul propagandei şi agita­ de producţie. zarea unui cerc pomi-vitlcol raion, aşa cum s-a relatat cu ca de agitaţie ce o desfăşoară spune în planul elaborat, va fi vede de asemenea, măsuri pen-!
ţiei care au analizat ce s-a fă­ pentru a-şi completa cunoştin­ prilejui discuţiilor, s-a desfăşu­ orientată într-o măsură şl mai tru îmbunătăţirea activităţii
cut şi ce trebuie făcut in aceas­ Plenara Comitetului raional ţele în acest domeniu. S-a apre­ rat o activitate culturală multi­ aceştia In rindul maselor largi mare în spre lărgirea mişcării brigăzilor ştiinţifice şi a cercu­
tă privinţă. Studiul nu s-a re­ de partid Sebeş a subliniat în ciat faptul că organizaţiile de laterală. In repertoriile forma­ de oameni ai muncii, trebuie de inovaţii şi raţionalizări, atra­ rilor de cultură generală, extin­
zumat Insă numai la consta­ acelaşi timp că una din forme­ bază P.M.R. din gospodăriile ţiilor corale au fost introduse, să fie atrăgătoare, eficace. De gerea cadrelor de tehnicieni şi derea experienţei înaintate, buna
tările de pe teren. Comitetul le principale ale muncii poli- colective din satele Răhău, alături de cintecele cu caracter aceea, agitatorii trebuie să fie ingineri în organizarea unor desfăşurare a învăţămîntului de
raional de partid a pus în dis­ tico-educative care a contribuit Apoldul de Sus, Gîrbova, Cli­ folcloric, bucăţi muzicale In instruiţi, pentru a putea să largi acţiuni de ridicare a ni­ partid, îmbunătăţirea muncii de
cuţia plenarei lărgite aceste în mare măsură la formarea nic, au îndrumat consiliile de care se oglindeşte viaţa nouă popularizeze în mod operativ velului de cunoştinţe profesio­ educare a elevilor, desfăşurarea
probleme. conştiinţei socialiste a maselor conducere de a organiza cercuri din patria noastră. Forma­ realizările ştiinţei şi tehnicii, nale a muncitorilor şi ţăranilor festivalului filmului la sate, îm­
a fost propaganda prin confe­ pe ramuri de producţie, Unind ţia de cor din Poiana, ale cărei experienţa fruntaşilor în pro­ colectivişti. Comitetul raional bunătăţirea difuzării cărţii, or-'
A c t ' v ’terte rodn'câ — rinţe. Numai în acest an în ra ­ cont de profilul dezvoltării mul­ suite erau în trecut axate mai ducţie etc. de partid şi-a propus să îmbu­ ganizarea unui însemnat număr,
ion au fost expuse 1.739 confe­ tilaterale a acestor unităţi. Co­ nătăţească propaganda de par­ de conferinţe cu privire la si­
rezultate bune mitetul raional de partid a ini­ mult pe îoclorul vechi, în pre­ In plenară s-a apreciat de tid, atrăgînd în această muncă tuaţia internă şl internaţională.
rinţe la care au participat pes­ ţiat şi organizat cursuri de in­ asemenea munca desfăşurată pe toţi conducătorii de partid
Aşa cum s-a reliefat In rapor­ te 360.000 auditori. Semnifica­ structaj In cadrul cărora se zent a prelucrat cîntece ca „Pe pentru organizarea unor cercuri şi de stat, conducătorii organi­ ¦?r
tul prezentat, cît şi In discu­ efectuează diferite lucrări prac­ de cultură generală, vizionări zaţiilor de masă, pentru a lua
ţiile purtate, în raionul Sebeş tiv este faptul că In marea lor tice. Asemenea schimburi de ex­ tine te slăvim Hunedoara“, „Pa­ de filme etc. Mulţi participanţi cuvîntul In mod sistematic In Documentele Congresului at
s-au obţinut succese în activi­ majoritate, conferinţele ţinute perienţă au ajutat colectiviştii au luat totodată atitudine cri­ faţa oamenilor muncii, pentru III-lea al P.M.R pun In faţa
tatea desfăşurată pentru educa­ din multe gospodării colective tria mea“, precum şi texte fol­ tică faţă de felul în care se face a ţine conferinţe In întreprin­ oamenilor muncii sarcini măreţe.
rea membrilor şl candidaţilor de au fost strîns legate de practică, să Înţeleagă mai temeinic, mai deri, instituţii, gospodării colec­ Ajutînd la formarea conştiin­
partid, a maselor de oameni ai axate pe probleme actuale ca : profund, unele probleme, să se clorice alcătuite pe teme ale aprovizionarea cu cărţi a unor tive, gospodării de stat şi S.M.T. ţei oamenilor, munca politică
muncii, pentru formarea omu­ „Introducerea tehnicii noi în în­ orienteze mai bine în muncă. cooperative, folosirea de către şl cultural-educativă, trebuie
lui nou, capabil să transpună în Datorită preocupării pentru spo­ vieţii noi de la sate. Formaţiile unele comitete ale sindicatelor Pentru ca munca Ideologică să-l stimuleze, să participe cît
viaţă măreţele sarcini trasate treprinderea noastră“ (conferin­ rirea producţiei de lapte, In a fondurilor alocate pentru ac­ să fie mai strîns legată de prac­ mai activ la traducerea acestor
de partid. Ţinîndu-se seama de multe gospodării colective din cultural-artistice din raion, în ţiuni cultural-educative, lipsa tica construcţiei economice, s-a sarcini In viaţă. Fiecare muncii
teza marxist-lenlnistă cu pri­ ţă ţinută la fabrica „1 Mai“ raion s-a ajuns să se depă­ tor, ţăran colectivist sau lnto->
vire la unitatea firească dintre şească cu mult sarcinile 'planu­ cadrul cărora activează peste de preocupare pentru folosirea prevăzut ca în satele raionului vărăşlt, intelectual, trebuie să
munca ideologică şi cea econo­ Petreşti), „Vopsirea tricourilor fie ajutat să Înţeleagă legătura'
mică, Comitetul raional de partid şi a ciorapilor de bumbac în în­ lui de producţie. Biroul Comi­ 6.000 muncitori, ţărani colecti­ în modul cel mai plăcut a tim­ să fie organizate în acest an organică dintre munca sa şl miH
treprinderea noastră“ (confe­ pului liber de către tineret. rea cauză a construirii sociaiis-'
rinţă ţinută la fabrica „Sebe­ tetului raional de partid Sebeş vişti şi intelectuali, au intro­ 42 cercuri agrozootehnice, 36 mulul în patria noastră. Aşa cuhl
şul") etc. Planuri pentru v iito r
a organizat de asemenea con­ dus în repertoriul lor piese de cercuri zootehnice, 14 cercuri ne-a sfătuit marele Lenin „In-i
Munca de propagandă şi agi­ Pe baza analizei făcute, Co­
taţie care în ultima vreme a sfătuiri la care au participat teatru, programe pentru brigă­ legumicole etc. Organizaţiile de treaga propagandă să fie trecu­
fost mult mai strîns legată de mitetul raional de partid Sebeş
construcţia economică, a avut preşedinţi, ingineri şi tehnicieni zile artistice de agitaţie legate partid au datoria, aşa cum se tă pe făgaşul construcţiei eco-i
eficacitate. In primele 9 luni şi-a propus să ia măsuri pentru
ale acestui an, aşa cum s-a ra ­ de preocupările oamenilor mun­ prevede în planul de măsuri nomice“.
ca activitatea politică şl cultu-
cii. Bine a arătat însă tovară­ elaborat de către Comitetul ra­ GH. GALINESCU
ral-educativă in rindul comu­
şul Traian Bradu că, în timp ce
niştilor, In rindul maselor largi
In unele sate sînt create condi­

ţii culturale bune, în altele nu.

Unele cămine culturale ca ace­

i