Page 15 - 1961-10

Nr. 2108
Pe pieţele din raionul Brad,
s-au în alte unităţi de desfa­
cere a legumelor, zarzavaturilor
şi fructelor, aprovizionarea nu
este încă satisfăcătoare.
In anumite zile consumatorii
din Brad, Barza etc., nu au pu­
tut cumpăra decît clteva sor­
turi de produse agro-allmentare
şi acelea prost întreţinute de
gestionarii şi vînzătoril unită­
ţilor respective. Ale cui sînt
aceste unităţi şi care ar trebui
să fie preocuparea oamenilor
puşi să le conducă şi să asigure
o bună aprovizionare ? Aceste
unităţi aparţin U.R.C.C., iar oa­
menii respectivi sint puşi în pos­ năucesc cu răspunderea de care
turile amintite de către condu­
cerea U.R.C.C.
Aprovizionarea nesatisfăcătoa­
re cu legume şi zarzavaturi se
datoreşte, aşadar, acestor oa­
meni, îndeosebi conducerii
U.R.C.C. Spunînd numai atîta,
nu e suficient pentru ca ei —
cei In cauză — să tragă conclu­
ziile cele mal corespunzătoare.
Unii lucrători de la U.R.C.C.,
probabil, ar fi gata oricînd să
spună şi să argumenteze că au
făcut tot ce depinde de ei pen­
tru aprovizionarea populaţiei.
Iată ce spunea zilele trecute
tov. Hărăguş Teofil, merceolog
la U.R.C.C.
„’Am încheiat contracte cu
'Agevacoop Arad şi Sinicolaul
Mare, dar acestea întîrzie să ne
livreze unele cantităţi de pro­
duse“. Tov. Enghi Iuliu, preşe­
dintele U.R.C.C. Brad, nu odată
s-a plins: „Tovarăşi, eu nu
ştiu ce să fac, am încheiat con­
tracte peste contracte şl marfă
tot n-avem suficientă. Ar trebui
să fie traşi la răspundere fur­
nizorii ; ar trebui să fim aju­
taţi şi de Uniunea regională a
cooperaţiei de c o n s u m m a i
avem gestionari care nu-şl fac
datoria...“, etc., etc.
Serviciul contabilităţii al
U.R.C.C., dacă ar fi întrebat ori-
cîncl despre starea aprovizio­
nării, nu ar răzbi să-ţi pună în
faţă un teanc de dosare cu con­
tracte şi minute încheiate, cu
nume de furnizori care n-au li­
vrat produsele respective, cu
adrese de penalizări, cu diferite
alte bilete şl bileţele. Cu toţii
In cor sint gata să sp u n ă: „Ani
făcut totul, toată1 ziua zbirnăie
telefoţiul ; merceologii nu mai
contenesc cu convorbirile; îşi
uzează zilnic coardele vocale
Horia Barbn este frezor la sectorul sculărie al U.M. Cugir.
Lunar el îşi depăşeşte norma cu 30—35 la sută şi dă lucru de
bună calitate.
Oraşul este încă învăluit tn
lumina albăstrie, palidă a zo­
rilor de zi. Dar de la înălţi­
mea de jumătate de kilometru
a noului turn de televiziune
se văd bine chiar şi cele mai
îndepărtate periferii. Pretutin­
deni se zăresc palisaăele ma­
caralelor de pe şantiere, cor­
purile de clădiri ale uzinelor,
străzile şi bulevardele in curs
de construcţie...
„Conveierul“ construcţiilor
din marele oraş se trezeşte şi
el la viaţă. El se supune do­
cil Centrului electronic de cal­
cul, a cărui clădire se înalţă
in apropiere de turnul de te ­
leviziune. Antena de radio
aduce acolo informaţii amă­
nunţite de pe şantiere şi din
uzine. Toate aceste date sînt
adunate de „memoria“ electro­
nică şi nici cea mai mică în­
trerupere intervenită undeva,
intr-o verigă a imensului „con-
veier“ nu scapă atenţiei Cen­
trului electronic de calcul. ’A
Intirziat, de pildă, o maşină
care transportă elemente de
construcţie prefabricate, sau
s-a produs o oprire la un la­
minor, — pe loc Centrul elec­
tronic de calcul transmite o
comandă prin eter sau prin
cablurile de telecomunicaţii.
Centrul electronic de calcul
va sugera fiecărui dispecer de
uzină sau şantier căile cele
mai scurte de aducere a în­
cărcăturilor. Iar dacă se pro­
duce o întrerupere la tehnolo-
jcsâssgsvssreâ&ţgd^
cerlnd cu „disperare“ furnizori­
lor să respecte contractele (drept giunea noastră1 au ioi'J produc­
mărturie sînt şi chitanţele de
plată a telefoanelor, aproape
2iinic cu sume în valoare de 200
lei sau mai mult). Lucrătorii
U.R.C.C. au devenit „specialişti“
în a vorbi despre munca ce o
desfăşoară în scopul aprovizio­
nării cu legume şi fructe, te
ar vrea să te fată să înţelegi
că ei dau dovadă, îţi pun în
faţă planuri zilnice de aprovi­
zionare, situaţii de intrări şi
ieşiri, planuri lunare şi de per­
spectivă, te îmbie să le con­
sulţi şi să-i crezi, totuşi, că ei ze contractuale, nu veţi putea
aleargă cu sufletul la gură, în
dreapta şi în stînga, ca să-şi...
aducă tot aportul la cauza apro­
vizionării cu legume şl zarza­
vaturi. "’
Nu cumva să încerci să le
spui că ei lucrează defectuos,
sau că n-au în vedere perspec­
tiva, că n-au cea mai corespun­
zătoare orientare în alegerea
furnizorilor sau achiziţionarea
mărfurilor. Ar fi o catastrofă ;
zi şi noapte ţi-ar vorbi şi ţi-ar
argumenta cum ştiu ei mai bine
că lucrurile sint aşa cum le
prezintă ei.
Pleacă însă capul (sau se ru ­
şinează şi tac), cînd cineva,
care-i cunoaşte şl pe ei şi po­
sibilităţile reale de aprovizio­
nare, le spune răsp icat: N-aveţi
dreptate. Mergeţi la Hunedoa­
ra, In Valea Jiului, la Ghelar, în
Deva, Ia Călan, la Alba Iulia,
sau chiar In oraşele de unde
sînt furnizorii voştri şi-o să vă
convingeţi că acolo lucrurile
stau altfel. Oamenii gospodari
ştiu să se aprovizioneze. La ora
actuală, cantinele, gospodinele,
multe unităţi ale T.A.P.L. din
localităţile amintite şi din al­
tele, au în depozite şi în că­
mări, cantităţi corespunzătoa­
re de legume şl zarzavaturi con­
servate sau industrializate pen­
tru ia rn ă ; acum, aceşti gospo­
dari pot cumpăra de la pieţele
lor, noi şi noi produse pentru
satisfacerea cerinţelor de con­
sum.
Şi nu e 'deloc greşit dacă-i
dojeneşti pe cei de la U.R.C.C.
Brad spunîndu-le : fiţi mai gos­
podari, învăţaţi comerţul nostru
socialist mai bine, nu conside­
raţi că aţi făcut totul găsind
2-3 furnizori şi încheind cu ei
contracte, ca apoi, după para­
Dispecerul electronic al Moscove
gul unei secţii oarecare, el va
primi imediat „sugestia“ solu­
ţiei celei mai raţionale a pro­
blemei.
...Acest reportaj este din do­
meniul viitorului, dar al unul
viitor foarte apropiat. împreu­
nă cu Arkadii Kaşirski, şeful
laboratorului de organizare şi
tehnologia construcţiilor al In­
stitutului de cercetări al or­
ganizaţiei „Mosstroi“, am ur­
cat cu gîndul pe turnul de te­
leviziune care in prezent se
află încă in curs de construc­
ţie. însoţitorul meu vorbeşte
cu pasiunea unui adevărat om
de ştiinţă-visător despre vii­
torul laborator şi despre pers­
pectivele dirijării „conveieru-
lui“ construcţiilor cu ajutorul
celei mai moderne tehnice elec­
tronice de calcul. Iar in po­
vestirea lui, fantasticul este
atît de strîns împletit cu rea­
litatea lucit ar fi foarte greu
să separi una de cealaltă..;
Centrul electronic de calcul
reprezintă un viitor foarte
apropiat. Se şl elaborează pro­
iectele unei maşini electronice
de calcul speciale — „creierul“
viitorului dispecer „electronic“
al imensului oraş Moscova. Dar,
in timp ce se lucrează la pro­
iecte, tlnărul laborator face
experienţe eu ajutorul unei
garnituri complete de maşini
vanul lor, s® încercaţi să justi­
ficaţi lipsurile voastre. In re­
ţii frumoase de roşii, ardei, go-
goşarl, ceapă, cartofi, fasole, ri­
dichi, prune, caise şl piersici,
mere şi pere de toate soiurile.
Gospodăriile colective şi de stat
v-au stat la dispoziţie şi vouă
— celor din Brad — aşa cum
au stat tuturor celor care le-au
căutat cu scopul de a cumpă­
ra cele trebuincioase. Nimeni cu
nimic nu v-a împiedicat să cum­
păraţi orice asemenea produse
la un preţ corespunzător.
Aceasta presupune insă preo­
cupare şl răspundere, pricepere,
voinţă şi spirit gospodăresc.
Gîndiţi-vă la aceea ce aveţi de
făcut din acest punct de vedere.
Gîndiţl-vă la faptul că oame­
nii muncii trebuie aprovizionaţi
cu cele necesare pentru iarnă.
După cum vedeţi, contractele
ce le-aţi încheiat cu cutare sau
cutare furnizor sint o formali­
tate care rămîne fără valoare în
cazul cînd mărfurile prevăzute
spre a fi livrate sint la furni­
zor şl nu Ia dispoziţia cumpără­
torului. Şi-apoi, cu hirtii pe
care sînt aşternute diferite clau­
justifica lipsa unor produse de
felul celor mai sus amintite.
Ieşiţi puţin din birouri şi-o să
vă convingeţi că nu lipsa de
produse, ci lipsa voastră de
preocupare este motivul pentru
care In raionul Brad aprovizio­
narea cu legume şi zarzavaturi
lasă de dorit.
Dacă nu dovediţi răspundere
faţă de aprovizionarea oameni­
lor cu cele necesare, o să fiţi
nevoiţi (împreună cu Uniunea
regională a cooperativei de con­
sum), să răspundeţi sau să daţi
socoteală de ceea ce nu aţi fă­
cut.
-m -
L is a m
T. MARIAN : Producţii mari de
porumb la G.A.C. „Dună­
rea“. („Din experienţa frun­
taşilor în agricultură“ ).
I. ŢOLEA: Creşterea tineretu-
. lui porcin. („Biblioteca agri­
colă“ ).
D. HAGIU : Roci utile. („SRSC“
nr. 400).
S. FARCAŞAN : Micul televizor
— schiţe vesele şi nu prea.
M. ŞERBANESCU : ’ Timişoara
(„Patria noastră“).
A1. P. CEHOV : Opere — voi.
XI. Insula Sahalin. însem­
nări din Siberia. Caiete de
însemnări. Fragmente din
jurnal. Traducere din limba
rusă de Alice Gabrielcscu şi
Tatiana Panaitescu.
MARK TWAIN : Monologul rege­
lui Leopold. In romîneşte
de Dumitru Trancă.
IURI GAGARIN : Drumul spre
Cosmos. însemnări literare
biografice ale primului cos­
monaut Iuri Alexeevici Ga-
garin. Sub redacţia şi cu
prefaţa generaluiui-locote-
nent de aviaţie N. Kama-
nin.
de VL\ POSPELOV
electromecanice, de calcul şt
de perforare.
In lunile următoare, intr-una
din încăperile Institutului de
cercetări, va apare maşina cu
funcţionare rapidă „Ural-4“.
Ea va putea opera cu un vo­
lum considerabil de informaţii,
va putea să rezolve probleme
din cele mai complexe. La In ­
stitut s-au făcut toate pregă­
tirile pentru primirea „m ate­
maticianului“ electronic. îm ­
preună cu colaboratorii cen­
trului de calcul al Academiei
dé Ştiinţe a U.R.S.S. a fost
realizat un algoritm — cheia
pentru rezolvarea celor mal
complexe probleme ale plani­
ficării lucrărilor de construcţie
cu ajutorul unor operaţii ma­
tematice simple.
In cursul probelor la care
ă fost supusă, maşina „Ural-4“
a făcut o serie de demonstra­
ţii interesante. Maşina a po­
vestit singură, în scris, „auto­
biografia“ el, a enumerat do­
meniile tn care poate fi apli­
cată, a rezolvat clteva proble­
me inginereşti, matematice,
tehnico-ştiinţifice, economice-
de planificare şi in încheiere
a... „desenat“ pe o bandă lată
de htrtie Imaginea ei.
Intr-un interval foarte scurt
DRUMUL SOCIALISMULUI »8
Rezultatele çŞ ih i dm O .
puteau fi şi mai
bune Reconstruirea
Lucrări
Cu clteva zile în urmă, Comi­ oraşului M agdeburg de prospeefoum
tetul executiv al U. R. C. M. a
g e o lo g ic e
analizat activitatea cooperativei In anii puterii populare, In
Republica Democrată Germană
meşteşugăreşti „Progresul“ din Recent a fost publicat planul staţii terminus pentru autobu­ au fost efectuate mari lucrări
de prospecţiuni geologice în ve­
Deva. de perspectivă (1961-1965) pen­ ze, precum! şi a mai multor derea descoperirii unor impor­
tante surse de materii prime
Cu această ocazie s-a consta­ tru reconstruirea marelui oraş blocuri cu cîte opt etaje. In pre­ necesare pentru dezvoltarea con­
tinuă, în primul rină, a unorl
tat că, în general, situaţia eco- Magdeburg din R. D. Germană, zent se află aci în construcţie romuri ale economiei naţionale
nomico-financiară a cooperati­ care a suferit avarii serioase cel mal modern bazin de înot ca industria chimică, industria
vei „Progresul“ este bună, a- in timpul celui de-al doilea acoperit din Europa şi clădirile energetică şi industria carboni­
feră. R.D. Germană ocupă pri­
ceasta neavînd nici o unitate război mondial. Proiectul de viitoarei şcoli tehnice supe­ mul loc In lume in ce priveşte
rezervele de lignit. Extragerea
nerentabilă. Comportarea mem­ plan a fost dezbătut în discuţii rioare. De curînd a fost term i­ acestei importante materii pri­
me pentru industria energetică,
brilor cooperatori şl a unor publice de către locuitorii ora­ nată construirea mai multor denumită pe bună dreptate în
ţară „aurul brun“, se face după
responsabili de centre este mult şului care au adus numeroase locuinţe, şcoli şi spitale. Pină metoda de exploatare la zi.
apreciată. în condicile de su­ propuneri de valoare. în prezent pentru lucrările de In ultimii zece ani, in R.D.
Germană au fost descoperite
gestii şi reclamaţii nu se găsesc . O atenţie deosebită se acordă reconstrucţie au fost alocate mari zăcăminte de minereuri.
'Astfel, zăcămintele de săruri de
înscrise nemulţumiri din partea reconstrucţiei centrului oraşu­ peste trei milioane de mărci. potasiu descoperite, au fost eva­
lui. Aici se prevede construirea Pină în anul 1965 vor mai fi luate la 2 miliarde tone, cele de
cetăţenilor. alocate încă o jumătate de mi­ lignit la 4 miliarde tone, cele de
lion de mărci. huilă la 100 milioane tone, re­
S-au constatat însă şi o seamă printre altele, a unui mare ma­ zervele de cupru la 80 milioane
de lipsuri. Astfel, planul de pro­ gazin, a unei braserii, a unei tone, cele de minereu de fier
ducţie nu este defalcat pe oa­
meni, iar realizarea acestuia e i B ill d e fo rja e n eom asida.
nu este urm ărită permanent.
Consfătuirile de producţie vor
d e la, d is tarará.
trebui de asemenea să se ţină la creşterea productivităţii
in mod regulat, atît pe secţii muncii. Prin folosirea acestui
cît şi pe cooperativă. La uzina constructoare de manipulator în procesul de p ro ­
ducţie, cîteva operaţiuni vor fi
La centrul de tapiţerie, pro­ maşini grele „Heinrieh îîau“ din complet mecanizate. Un singur
dusele se execută încă după Wildau, a fost elaborat proiec­ om va dirija toate operaţiunile
bunul plac al şefului de unita­ tul unui manipulator de forjă
te, conducerea tehnică a coope­ prevăzut cu un dispozitiv elec­ de transport şi de prelucrare a
unor piese mari în greutate
rativei neglijînd lansarea în tric şi hidraulic pentru coman­ pînă Ia 25 de tone, începînd cu
da de la distanţă. Acest agre­
producţie a diferitelor lucrări gat va fi folosit la apucarea şl
răsucirea pieselor forjate şi va
pe bază de comandă internă. uşura astfel munca fizică grea încărcarea cuptorului şi termî-
a lucrătorilor din marile forje, nînd cu prelucrarea pieselor cu
contribuind Intr-o mare măsură ciocanele de forjă si la presă.
Aprovizionarea unităţilor cu
linele materiale se face anevo­
ios. Din această cauză unele m e ca ra ie la aproximativ 20 milioane tone,
dormeze s-au executat fără prodais la Pescan iar cele de gaze naturale la 2,5
vată-bataj ceea ce scade din miliarde metri cubî.
calitatea lor. rioare care ajungea nus 18 grade C. O
Conducerea tehnică a coope­
Uzina construc­ pină la 48 grade C. temperatură exte­ Blocuri din încăperi
rativei n-a urm ărit îndeaproa­ toare de vagoane Legumele şi peştele rioară de plus 45 prefabricate
pe calitatea tuturor produse­ din Dessau a pro­ congelat transporta­ sau minus 45 grade
dus un vagon-frigo-
lor. La cooperativa „Progresul" rifer mecanic, care te cu acest vagon- nu influenţează asu­ Un colectiv al Academiei ger­
— Deva, nu s-a organizat încă frîgonfer au ajuns mane de construcţii a elaborat
comisia controlului tehnic de proaspete la desti­ proiectul unor blocuri de locu­
calitate. a trecut cu succes pra funcţionării lui.
naţie. Producţia in se­ inţe ce se vor asambla din cîte
In discuţiile purtate, şefii de probele efectuate pe Vagonul poate fi 2-3 încăperi prefabricate. La
secţii au arătat că toate lipsu­ teritoriul Uniunii rie a noului vagon
Sovietice. El a par­ adaptat şi la tran­ va începe în ultimul începutul anului viitor la Ber­
curs pe calea fera­ lin se va construi în mod expe­
trimestru al anului
rile arătate sînt reale şi că se tă o distanţă de sportarea şi păstra­ curent. Căile-ferate rimental pentru prim a dată în
vor strădui să le lichideze în cel 15.000 km., intre rea mărfurilor care germane din R.D.G.
mai scurt timp. necesită tempera­ vor primi 100 de R. D. Germană, un bloc cu p a ­
'Moscova şi Taşlcent, turi variind intre astfel de vagoane. tru etaje avînd 32 de ap arta­
N. DONOVICI în condiţiile unei plus 12 grade şi m i­
tempearaturl exte­ mente asamblate din astfel de
corespondent încăperi.
Prin folosirea acestei metode
noi se va putea realiza o creş­
tere considerabilă a ritmului de
Cînd întreg satul aduce construcţie, întrucit în afară
aportul de turnarea fundamentului, 90
PRODUCĂTOR/ / la sută din volumul total al lu­
P.CJ.L. S1ME81A
crărilor se vor executa folosind
elemente de construcţie prefa­
bricate.
Acţiunile patriotice au intrat vişti să execute în bune condl-
in obişnuinţa cetăţenilor din ţiuni transportul finului şi al
satul Ţelna, raionul Alba. Acesta păioaselor de pe cele 70 ha. zâ 's.’V'v v
este meritul comuniştilor şi al ale lor.
deputaţilor, c are. au reuşit ca
prin munca de la om la om, să De asemenea, în acest-an, cu la p re tu ri a v a n ta jo a se , LENJERIE 5
insufle fiecărui cetăţean preo­ prilejul alegerilor de deputaţi cu aco rd area de avan­
in sfaturile populare, cetăţenii BĂRBĂTEASCĂ\
cuparea şi dragostea faţă de din Ţelna au propus pietruirea suri şi fu raje,
*
sat, de lucrările ce se efectu­ şi lărgirea drumului din sat cît LAPTE DE VACA,
ează pentru interesul colectivi­ şi executarea unul canal de LAPTE DE QA!E ŞI
tăţii. Iată de ce de fiecare dată scurgere. Propunerea a prins
la acţiunile întreprinse p arti­
viaţă. La această acţiune, care
cipă cu mult entuziasm întreg s-a term inat de curind, au răs­
satul. PRODUSE DIN
puns toţi cetăţenii. S-a muncit
Anul trecut, într-o adunare mult, cu pasiune. In ‘primele LAPTE DE OAIE
populară ce a avut loc la Ţelna, rîndurl au fost întotdeauna găsiţi la magazinele
cetăţenii au hotărit să înceapă comuniştii Gligor Hodea, Toan Adresali-vă oficiilor şi 0 X 1 . industrial din
prin muncă patriotică electri­ punctelor de colectare din
Marica, Macavei Florea şl alţii. comune şi sote pentru în­ DEVA
ficarea satului. Toţi cetăţenii Acum, drumul din centrul sa­ SI MERI A şi
din sat au muncit cu un entu­ tului este pavat cu piatră, a de­ cheieri de contracte, pre­
ziasm deosebit la plantarea stu ­ venit practicabil. La executarea dări prin achiziţii şi pentru
pilor. In primăvara acestui an, Iui s-au efectuat lucrări a că­
lumina electrică a pătruns in ror valoare se ridică la circa orice alte lămuriri. C U G IR
mai toate casele. Mulţi colecti­ 500.000 lei.
vişti şi-au cumpărat acum a- De fiecare dată cînd Ia Ţelna
fcJSwAw,/
parate de radio şi alte maşini se propune o acţiune de interes
electrice de uz casnic.
Tot printr-o acţiune de mun­ obştesc, oamenii se adună, se ANUNŢ
sfătuiesc şi apoi pornesc Ia
că patriotică, colectiviştii au treabă. La înfăptuirea fiecărei în perioada 10-15 octombrie 1961,
amenajat un drum de acces, acţiuni obşteşti îşi aduc apor­
intre satele Ţelna şi Năcrîleşti
pe o lungime de 16 km. Această tul toţi cetăţenii. C. SABIN se va fine examenul de admitere la
lucrare l-a ajutat pe colecti-
ŞCOALA TEHNICA de MAIŞTRI
funcţionării mecanismelor şt HORTICULTORI
transportului auto, care aduc
de timp, „Ural-4“ a întocmit elementele de construcţie pe ce funcţionează în cadrul S T Â ţIU N II
planul de transport a încărcă­ şantiere. Maşina electronică de EXPERIMENTALE HORTICOLE Geoagiu.
turilor din 40 de puncte de calcul va îndeplini o muncă
producţie la 200 de consuma­ pe care în prezent o efectuea­ înscrierea ai depunerea asîeior se
tori, selecţionind din marca ză o armată întreagă de ingi­ la 10 OCTOMBRIE 1981, la
mulţime de variante posibile neri, tehnicieni şi contabili.
pe cea mai bună .dintre ele. Relaţii se pot primi zilnic de la secretariatul
Rezolvarea unei asemenea pro­ Mecanizarea şi automatiza­ şcolii horticole din Geoagiu, telefon nr. II.
bleme prin metode „manuale“ rea proceselor de planificare
ar fi necesitat cîteva luni. şi dirijare a producţiei pe şan­ wwww,
tierele de construcţie cu aju­
Noua maşină electronică torul tehnicii electronice de >
poate da texte cu cifru alfa­ calcul promite un mare ran­
betic, poate desena graficele dament economic. Graficele T .A .P U L P E T R O Ş A N I
ecuaţiilor rezolvate, poate în­ lucrărilor de montaj şi trans­
tocmi diverse borderouri şi for­ port, întocmite şi controlate a n u n ţă publicul c o n s u m a to r c ă la
mulare. operativ cu maşinile electro­ d a ta de 1 o c to m b rie 1961,
nice de calcul, vor permite să
„Ural-4“ rezolvă probleme se lichideze pe şantiere tim ­ S- Ai DESCHIS MUSTĂRII
cu o viteză de pînă la 10.000 pii morţi, ceea ce înseamnă
operaţii pe secundă, imprimă economii de milioane de ru­ BiiBtiaiiaiiniiaBXBBiiBEcaaDBEnBaiinaEzuaatEEmiaaEaaagiEaaiiBniiaiiacaaEaaBaM.Aatu
pînă la 340 rinduri de text pe ble. „Creierul“ electronic al
minut, cu 128 semne în fiecare maşinii electronice de calcul în u rm ă to a re le localităţi:
rind. Posibilităţile largi ale va putea „să conducă“ zeci de
dispozitivului de imprimat al uzine, mii de şantiere, să coor­ • GRADINA DE VARA MINERUL PETROŞANI <
maşinii permit să se obţină doneze funcţionarea a zeci de • GRADINA DE VARA CĂRBUNELE LONEA <
texte care nu mai necesită mit de automobile, excavatoa­ ® GRADINA DE VARA A BUFETULUI NR. 23 PETRILA^
descifrare. re, buldozere, macarale. Toate • gradina de vară d in aninoasa
numeroasele verigi ale gigan­ • g r a d in a d e v ara d in LUPENI
Iar viitoarea maşină electro­ ticului şantier vor funcţiona o CHIOŞCUL DIN PIAŢA VULCAN
nică de calcul specializată va armonios, ca un singur orga­ • CHIOŞCUL DIN URICANI
putea socoti şi imprima şi mai nism.
repede, va putea „memora“ un La mustării găsiţi In perm anenţă renumitul MUST DULCE
număr considerabil de date, In nici o capitală din lume, şi ’delicioasa PASTRAMA CU MAMALIGUŢA, precum şi alte
dină soluţii la intervale de construcţiile nu cunosc o ase­ »specialităţi c a : mititei, antricoate, cîrnaţl de porc, rinichi etc.L
secunde şi minute. Ea se va menea amploare ca la Mosco­
ocupa de rezolvarea probleme­ (VIZITAŢI CU ÎNCREDERE MUSTĂRIILE T.A.P.L'. PETRO- ^
lor de planificare, dirijare şl va. Şi nu este de mirare deci
conducere operativă a gigan­ că patria maşinii electronice
ticului şantier pe care îl re­ specializate şi a primului Cen­
prezintă !Moscova, de coordo­ tru electronic de calcul pentru
nare a activităţii uzinelort construcţii va deveni capitala
sovietică;
Ş4NI, l
VAAA AAA AAA A. AA AA A. a /vAAA AA A.A.AA AA A lAAAAAl