Page 16 - 1961-10

pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 2108

WSBiVSEiasailJ

uWumeln siirl •xdiimale U n iu n ea Sovietica.

Pianul sepfeoal va fi realizat

înainte de termen '" 'l

MOSCOVA 4 (Agerpres). —- dintele Comitetului de Stat

Calculele arată că planul al Planificării al U.R.S.S. a-

septenal (1959 — 1965) va rată că in această perioadă

fi îndeplinit de industrie îna­ venitul naţional al 'S.U.A. a

inte de termen, scrie in „E- crescut cu mai puţin de 12

ncheierea Tratatului de pace cu Germania Dezbaterile din Adunarea konomiceslcaia Gazeta“ Via- la sută, iar cel al Angliei
va constitui o lovitură grea Generală a O. N. U.
dimir Novilcov, preşedintele cu mal puţin de 11 la sută.
dată militarismului
Comitetului de Stat al Pla­ Subliniind că sarcinile sta­
nificării al U.R.S.S. Sarcinile bilite în proiectul de Pro­

de plan vor fi depăşite in gram al P.C.U.S. sînt intru-

privinţa celor mai importan­ totul reale, Novilcov arată că

NEW YORK 4 (Agerpres). — turile legitime ale R. P. Chine­ te produse ale industriei gre­ in procesul dezvoltării con­
TASS transmite : ze în O.N.U.
— C u v în t a r e a lui L o th a r B o lz — le, in privinţa mărfurilor de tinue a industriei U.R.S.S.
In şedinţa plenară din după- Pedro Vilare, ministrul ad­
junct al Afacerilor Externe al larg consum; cultura, invă- vor avea loc mari schimbări
amiaza zilei de 3 octombrie a
BERLIN 4 (Agerpreş). — tale vor continua să-l respingă. Berlinul occidental va fi tran s­ Adunării Generale a O.N.U., la Paraguayului, a acordat aten­ ţămtntul şi ocrotirea sănă­ in structura producţiei, pivo­
După cum relatează agenţia Acest lucru va avea o mare format intr-un oraş liber, neu­ discuţiile politice generale au ţia principală problemelor in­
ADN, Lothar Bolz, ministrul tru şi demilitarizat“. luat cuvîntul reprezentanţii Al­ terne ale ţării sale şi a proslă­ tăţii vor fi ridicate pe o tul construcţiei economice
Afacerilor Externe al R. D. Ger­ Importanţă pentru pacea în Eu­ baniei, Paraguayului şi Pakis­
mane, preşedintele Partidului ropa, căci Tratatul de pace va Lothar Bolz a insistat în mod tanului. vit programul preşedintelui treaptă superioară. fiind electrificarea economiei
Naţional-Democrat din Germa­ consfinţi frontierele existente şi amănunţit asupra sarcinilor S.U.A., Kennedy, pentru Ame­
nia, luînd cuvîntul la o confe­ prin aceasta va crea nci bariere Partidului Naţional-Democrat Behar Shtylla, ministrul Afa­ In siderurgie, de exemplu, naţionale.
în calea revanşismuiui“. din Germania, ca partid al p ă­ cerilor Externe al Albaniei, rica Latină. Vilare a fost nevoit
rinţă a acestui partid, a subli­ turilor mijlocii. în lupta pentru după ce a subliniat că In ulti­ însă să recunoască că ajutorul nivelul de producţie planifi­ Electrificarea pe scară lar­
„Existenţa R. D. Germane ca încheierea Tratatului de pace şi mii ani s-au repurtat victorii economic străin în ţările Ameri- cat pentru 1965 privind fon­ gă va cuprinde industria,
niat, printre altele, că încheie­ pentru rezolvarea problemei uriaşe împotriva forţelor colo­
stat independent şi suveran, a Berlinului occidental, dînd o nialismului şi imperialismului, a cii Latine nu poate fi eficient ta, oţelul şi laminatele va fi transporturile, agricultura,
rea Tratatului de pace cu Ger­ înaltă apreciere alianţei traini­ arătat că politica agresivă a dacă nu se vor depune eforturi
continuat L. Bolz, capătă o nouă ce dintre toate partidele şi or­ S.U.A. şl a celorlalţi membri ai pentru stabilizarea preţurilor la realizat încă in 1964. viaţa de toate zilele a locui­
mania va constitui o lovitură ganizaţiile de masă reunite în N.A.T.O. ameninţă serios cauza principalele mărfuri ale ţărilor
confirmare prin tratatul dc Frontul Naţional al Germaniei păcii. latino-amerîcane. In prezent, in Uniunea So­ torilor oraşelor şi satelor. ţ
grea dată militarismului. „Mă­ Democrate.
pace. Va fi zdrobită concepţia Behar Shtylla a subliniat im­ în cuvîntarea sa, reprezentan­ vietică se construiesc şi so Capacităţile energetice vor i.
surile luate de noi la 13 august, portanţa încheierii Tratatului
Bonnului, potrivit căreia acea de pace german şi a înfăptuirii tul Pakistanului, Zafrulla-Khan, reconstruiesc mari uzine me­ spori prin construirea de hi- f
a spus Lothar Bolz, uşurează a încercat să înlocuiască pro­ talurgice, centrale electrice, drocentralc, termocentrale şi ?
parte clin Germania, care face dezarmării şi a cerut Adunării blema dezarmării generale şi
simţitor acest act. Tratatul de totale nrin cererea de a se înce­ aproximativ 170 de întreprin­ centrale atomoelectrice. In -*
parte din N.A.T.O. trebuie să se Generale să restabilească drep- ta experienţele nucleare, cău-
pace va fi încheiat cu R. D. tînd să abată atenţia delegaţi­ deri ale industriei uşoare această perioadă rămine ac- )
întindă pînă la Oder. Succesul expoziţiei lor de Ia primejdia reală pe care peste 130 de întreprinderi tuală hotărîrea privind con- >
Germană dacă puterile occiden­ o comportă intensificarea cursei
Conform tratatului de pace, sovietice la Paris înarmărilor şi să amine discu­ ale industriei alimenta­ struirea cu precădere de ter- p
tarea acestei probleme strin­
PARIS 4 (Agerpres) — TASS gente a contemporaneităţii, de re şi peste 200 întreprinderi mocentrale care vor da apro- <
a cărei rezolvare depinde în chimice.
"" ' / pH ¦' -f transm ite: La 3 octombrie, s-a ultimă instanţă şi problema În­ ximativ 80 la sută din pro- l
închis Expoziţia sovietică de la cetării experienţelor nucleare.
Wmk : ' In primii doi ani ai sep- ducţia de energie electrică. )
Paris care a fost vizitată în de­ Cu aceasta şedinţa plenară de
curs de 30 de zile de peste după-amîavă a Adunării Gene­ îenalului au fost date in ex­ Avlnd o economie bine dez­
rale a O.N.U. a luat sîîrşit.
Wmm ţm ¦ ploatare peste 2.000 de mari voltată, putem aloca mal
a. •
întreprinderi. multe mijloace pentru ridi­

'í Y J k Y 'i, 'v'""V'V' Y'x In perioada care a trecut carea agriculturii, fără a a-
, .y>-• - ...
dc la cel de-al XX-lea Con­ duce prejudicii dezvoltării in­
WEEEm:i * fâ
gres al P.C.U.S. (1956), ve­ dustriei şi întăririi, capacităţii \

BRUXELLES: De­ nitul naţional al U.R.S.S. a de apărare, arată in înche- >
monstraţie de masă
împotriva militaris­ crescut cu 56 la sută. Preşe- tere Viadlrair Novilcov. S

mului vest-german 800.000 de persoane. SEKU TURE : Egalitatea între popoare poate fi
şi împotriva bazelor Expoziţia a ilustrat prin di­
militare ale Bun- realizată numai prin lichidarea totală a
deswehrului în Bel­ verse aspecte viaţa de azi din
gia U.R.S.S. „Am văzut U.R.S.S aşa colonialismului şi imperialismului
cum există in r e a lita te ..M u l­
& ţumim pentru expoziţie, mulţu­
mim pentru adevăr“, „Deci aşa
arată Uniunea Sovietică !“, aces­ CONAKRY 4 (Agerpres). — cut, totodată, o breşă adîncă a menţine ácolo vechile relaţii
tea şi sute de alte însemnări fă ­ La 2 octombrie poporul guinez In frontul forţelor asupririi şi
cute in cartea de impresii do­ a sărbătorit a treia aniversare exploatării care acţionează In bazate pe asuprire şi exploa­
vedesc că expoziţia organizată la a independenţei sale.
Paris a deschis ochii multor oa­ Asia, Africa şi America Latină.. tare.
meni care mat sînt încă prizo­ In Capitala republicii, Cona- Demascind mascarada ruşinoa­ „Principala problemă care tre­
nierii propagandei reacţionare. kry, a avut loc o paradă a uni­
tăţilor armatei naţionale, un mi­ să înscenată de O.N.U. în Con­ buie să fie rezolvată pentru tr i­
Jn S.U.A. : IsferSa r ă z b o in ic ă Canadienii se proruin$ă împotriva ting şi o demonstraţie. Cu a- go, Seku Tură a arătat că for­ umful păcii în întreaga lume
generează fascism cest prilej Seku Turé, preşedin­ ţele reacţionare caută să folo­ este problema egalităţii intro
tele republicii şi primul minis­ sească această organizaţie in­ popoare. Iar această egalitate
LONDRA' 4 (Agerpres). — narea luptei împotriva subver­ p re ze n te i arm elor nwcSeare tru a rostit o amplă cuvînlare. ternaţională ca un camuflaj — factor hotărîtor al progre­
Eăpţăminalul „Sundy Times“ siunii“. pentru continuarea războaielor sului şi păcii In întreaga lume
publică o corespondenţă din pe teritoriul Canadei Acum trei ani, a spus pre­ de exterminare împotriva po­ — poate fi realizată numai prin
New York în care se arată că pe Corespondentul a r a tă . că a- şedintele, poporul Guineei a porului african din Algeria, Îm­
tot cuprinsul Statelor Unite ca ceşti „cruciaţi anticomunişti“ OTTAWA 4 (Agerpres). — to, Montreal, Winnipeg, Vancou­ deschis calea spre o suverani­ potriva popoarelor frăţeşti din lichidarea totală a colonialismu­
urmare a isteriei războinice şl sînt sprijiniţi de ofiţeri în retra­ Congresul canadian al muncii ver şl din mal multe alte ora­ tate reală şi eficientă care ex­ 'Angola şi Africa de sud, pentru
intensificării cursei înarmărilor gere şl chiar activi, printre care din provincia Quebec a adresat şe s-au pronunţat, de aseme­ clude orice compromisuri cu lui şl imperialismului, a spus în
răsar zeci de organizaţii cu ca­ se numără şi generalul Edwin primului ministru Diefenbaker nea, împotriva amplasării armei forţele asupririi şi exploatării,
racter fascist. Walker, fost plnă nu de mult o scrisoare în care se pronunţă nucleare In Canada. Intr-o se­ cu forţele colonialismului şi im­ încheiere Seku (Turé.
comandant de unitate in Germa­ cu hotărîre împotriva tuturor a- rie de oraşe au avut loc de­ perialismului. Poporul nostru a
La Houston, statul Texas, a nia occidentală care „predica cordurilor dintre Canada şi Sta­ monstraţii împotriva armei nu­ păşit cu hotărîre pe calea re­ Dans naţional din Guineea
preceptele organizaţiei John tele Unite cu privire Ia ampla­ cleare. Presa anunţă că la can­ voluţionară, opunînd tuturor în­
luat fiinţă o organizaţie denu­ Birch“ (faimoasa organizaţie fas­ sarea armei nucleare pe terito­ celaria primului ministru şl pe cercărilor de activitate subver­
cistă avînd strlnse legături cu riul Canadei adresa altor personalităţi din sivă şi tuturor comploturilor
mită „Tinerii împotriva comu­ cercuri influente din S.U.A. — contrarevoluţionare o înaltă vi­
NR). „Congresul, se spune In scri­ guvern se primesc numeroase gilenţă care a fost şi rămine
nismului“ care se manifestă, soare, nu este de acord nici cu scrisori din partea canadienilor, caracteristică pentru înaltul său
„Infiltrarea In şcoli şi univer­ înzestrarea forţelor armate ca­ in care aceştia se pronunţă îm­ nivel de mobilizare şi conştiin­
scrie corespondentul, „Intr-un sităţi a acestor extremişti este nadiene cu această armă. Pre­ ţă politică, hotărîrea sa de a nu
In creştere“, subliniază cores­ zenţa armei nucleare pe terito­ potriva înzestrării forţelor ar­ ceda nici una din realizările sa­
mod de-a dreptul ridicol“. Dr. pondentul care arată că orga­ riul Canadei crează pentru ţara mate canadiene cu arma nu­ le şi nici una din victoriile sale.
nizaţiile reacţionare se ocupă şi noastră primejdia unui atac din cleară. Aceste acţiuni curajoase ale
Billy James Hargis din Tulsa, de difuzarea de filme cu carac­ poporului nostru au contribuit
ter anticomunist. partea oricărui eventual inamic Primul ministru Diefenbaker, considerabil la accelerarea pro­
statul Oklahoma, se laudă că a scrie ziarul „Canadian Tribu­
al S.U.A. şl a transformării el cesului de eliberare a Africii,
creat „cea mai mare organiza­ ne“, s-a lovit de problema cea
Intr-un pustiu radioactiv“. 'demonstrînd in practică faptul
ţie anticomunistă din America“. mai critică de Ia venirea sa la
Consiliile sindicale din Toron- putere.
„Cruciada creştină“ anunţă că

împreună cu alte grupări de ex­

tremă dreaptă a format o so­

cietate secretă pentru „coordo­

chiderii parlamentului — nu a că mal presus de bogăţie şl pu­ Republicanii şi dem ocraţii frebuîe
adus nimic nou. Acest lucru este
LA DESCHIDEREA SESIUNII tere este libertatea poporului. să se unească penfru a salva Franfa

remarcat în presa franceză de Eliberarea Guineei nu numai

PARLAMENTULUI FRANCEZ toate nuanţele şi subliniat mai că a fost o victorie asupra co­ de pericol
ales de „Combat“ in editorialul
său de marţi, care arată că lonialismului francez, ci a fă- Declaraţia gruiului deputaţilor comunişti

La deschiderea sesiunii Adu­ ria, după cum se ştie, limitea­ mina pe putere, cînd pacea în „acest discurs nu a mers mal de­ din Adunarea Naţională
nării Naţionale din toamna ză in mare măsură atribuţiile Algeria nu a fost realizată, cînd
ţăranii se pregătesc pentru noi parte decît cele precedente". PARIS 4 (Agerpres). — preşedintelui împuterniciri spe­
manifestaţii, cînd şcolile lip ­ în cadrul unei adunări care ciale, rămln in vigoare deşi va->
acestui an, Franţa se află în parlamentului, dînd puteri neli­ sesc, iar cele ce există nu au Acelaşi lucru îl constată şi or­ Lucrările sesiunii a avut loc Ia 3 octombrie sub labilitatea acestui articol a în-
profesori, cînd se constată o ganul partidului socialist — preşedinţia lui Maurice Thorez, cetat. Totodată preşedintele
mare criză de locuinţe şl ali­ secretarul general al Partidului ameninţă că va aplica din nou
iaţa unei situaţii critice, atît in mitate şefului statului). mentele de primă necesitate se SFTO, care îşi intitulează arti­ parlamentului francez Comunist Francez, grupul depu­ şl mai larg acest articol, în-
scumpesc, mulţi din cei care au colul de fond „Generalul de taţilor comunişti din Adunarea dreptindu-1 împotriva libertăţi­
cff priveşte problemele interne Organizaţiile profesionale şi acordat votul lor generalului de Naţională a ascultat o comuni­ lor democratice şi a drepturilor
Gaulle. critică politica acestuia, care făcută de Waldeck Rochet parlamentului şi aşa ciuntite. De
cit şi problemele internaţionale. politice nu se limitează numai iau atitudine împotriva guver­ Gaulle rămine pe poziţiile sale“. PARIS 4 (Agerpres). — secretar general adjunct al P. C. altfel, se spune în declaraţie,
nului şi a politicii lui“. Francez şi a examinat condiţi­ indiferent de articolul 16, actu­
In ultimele săptămîni s-au fă­ la înfierarea puterii personale Referindu-se la felul în care După cum s-a mai anunţat, ile reluării lucrărilor parlamen­ ala constituţie franceză are un
Sint semnificative în această în discursul său de Gaulle a la 3 octombrie s-a deschis la tului francez în lumina recen­ caracter totalitar iar puterea lui
cut auzite cu insistenţă nume­ ci cheamă la unitate şi luptă pe privinţă dezbaterile Consiliului abordat problema algeriană, Paris sesiunea ordinară a par­ tului discurs al preşedintelui re­ de Gaulle este o putere perso­
roase şi puternice critici la toţi oamenii muncii francezi, in­ Naţional al Partidului Socialist- precum şi alte probleme referi­ lamentului francez care va fi publicii, de Gaulle. într-o de­ nală, de fapt- o dictatură.
SFIO, care au avut loc săptă- toare la situaţia internă şi in ­ consacrată în special discutării claraţie dată publicităţii după
adresa regimului de putere per­ diferent de vederile lor politice. mîna trecută. Au fost auzite cu ternaţională „Les Echos“ scrie: problemelor financiare - econo­ adunare, deputaţii comunişti în recentul său discurs, so
sonală. Partide şi oameni poli­ In editorialul său ziarul această ocazie cuvintări care „Cu o mină a întins zahărul iar declară că pentru ca poporul spune în declaraţie, de Gaullo
puneau in cauză nu numai po­ cu cealaltă a arătat ciomagul“. mice. Primul ministru Debré, francez să poată într-adevăr să- n-a. rostit nici măcar un cuvînt
tici cunoscuţi au cerut france­ „L’Humanité Dimanche“ co- litica generalului de Gaulle ci care a luat cuvîntul la sesiune, şi exprime părerea, trebuie di­ care să condamne crimele te­
zilor să se unească împotriva chiar regimul în totalitatea sa. zolvată actuala Adunare Naţio­ roriştilor — ultracolonialiştii şi
mentînd apelul C. C. al P. C. Astfel, moţiunea adoptată de nală, care nu reprezintă ţara, şl ofiţerii rebeli care acţionează
consiliu asupra situaţiei politi­ trebuie aleasă pe baza reprezen­ împotriva Franţei, şi în acelaşi
primejdiei unei noi lovituri de Francez, care cheamă la unitate ce generale în ce priveşte Alge­ In editorialul său ziarul a expus politica social-economi- tării proporţionale o nouă Adu­ timp el nu-şi ascunde ostilita­
stat, cave ar putea să izbuc­ de acţiune „pe toţi muncitorii ria. arată că „guvernul nu a dus „L’Humanité“, analizînd cuyîn- că a guvernului, precum şi o nare care ar urma să pregăteas­ tea faţă de democraţi şi repu­
nească ca urmare a situaţiei din socialişti şi toţi republicanii, niciodată tratative cu seriozita­ că o nouă constituţie. In decla­ blicani şl faţă de partidele lor.
te in această problemă“. In do­ raţie se subliniază că referirile
Algeria, arătind în acelaşi timp meniul economic şi social mo­ tarea şefului statului, precizea­ serie de proiecte de lege pre­ în încheiere, deputaţii comu­
ţiunea precizează că „guvernul şefului statului la posibilitatea nişti subliniază cit de justificată
că este de datoria tuturor fran ­ se cramponează de o politică ză că pentru redeschiderea p ar­ zentate spre examinare Adună­ este, în aceste condiţii, chema­
exclusiv în favoarea capitalişti­ unui acord cu guvernul provi­ rea Comitetului Central al P arti­
cezilor să ceară semnarea Tra­ lor. Nevăzînd pericolul inflaţiei lamentului nu acestea erau ele­ rii Naţionale. zoriu al Republicii Algeria nu dului Comunist Francez la ali­
nici în creşterea preţurilor, nici
tatului de pace cu Germania în creşterea profiturilor, el este mentele care se aşteptau. Debré a Încercat prin toate trebuie să rămînă simple vorbe. anţa tuturor republicanilor fără
Trebuie să se înceapă imediat
care să consfinţească definitiv oricînd gata să reajusteze sala­ „Atunci cînd. după trei ani, ara­ mijloacele să justifice politica tratative de pace pe baza apli­ excepţie şi, 5n primul rind la
cării cinstite a principiului au­
frontierele acestor ţări şi să riile, pensiile şi indemnizaţiile“. tă ziarul, nici o,singură proble­ guvernului în domeniile social todeterminării poporului alge- alianţa dintre comunişti şi so­

„stopeze“ — o expresie întîlni- împotriva puterii personale“, se Deşi aşteptat cu mult interes, mă franceză nu a fost rezolva­ şi economic care, după cum se cialişti. „Republicanii şi demo­
tă din ce în ce mai des în Fran­ a ra tă : „Pină acum diviziunea tă, atunci cînd loviturile de stat ştie, stirneşte o mare nemulţu­
ţa — pe revanşarzi. muncitorilor, a democraţilor, a ţinînd seama de actuala situa­ militare, atentatele cu bombe, mire în ţară şi proteste din p a r­
asasinatul politic ameninţă în tea oamenilor muncii. Vorbind
In ce priveşte situaţia internă partizanilor păcii, întreţinută ţie politică internă, a Franţei, fiecare zi pe democraţi, de despre problema agrară care in
a Franţei se constată că cercuri prin anticomunism a dus Fran­
din ce în ce mai largi, nemulţu­ ţa la consecinţe nefaste. Dacă ca şl de problemele internaţio­ Gaulle vorbeşte despre „reînno­ ultimul timp a devenit foarte
mite de politica generalului -de. comuniştii au insistat asupra
Gaulle, critică cu asprime actu­ nale, discursul generalului de irea naţională“ şl nu găseşte acută în Franţa, primul minis­
alul regim care favorizează „re­ acestui lucru încă din 1958, cri-
naşterea fascismului“ în Franţa. ticînd regimul de dictatură p er­ Gaulle — rostit în ajunul (les­ nici un singur cuvînt pentru a tru nu a spus nimic despre ce
sonală marcat de distrugerea
Reprezentanţii cercurilor largi instituţiilor parlamentare şi de condamna pe fascişti. Dimpo­ intenţionează să întreprindă gu­
n.Ie opiniei publice atrag atenţia
asupra faptului că preşedintele alungarea democraţiei, alte p ar­ trivă, el atacă cu violenţă pe toţi vernul pentru îmbunătăţirea
de Gaulle nu a renunţat deplin
tide şi formaţiuni politice, cre- acei care manifestă o nelinişte reală a situaţiei ţăranilor mici
la prerogativele şi împuternici­ zînd că de Gaulle va aduce sta­
bilitate şi ordine, l-au susţinut legitimă pentru viitorul naţiu­ proprietari de pămînt şi mijlo­
rile puterii personale pe care şi
şi i-au acordat încredere“. „As­ nii. De Gaulle nu oferă o altă caşi.
perspectivă decît o nouă apli­ Recunoscînd indirect creşte­
rian. Ori ce aminare este în con­ craţii, se spune în declaraţie
care a articolului 16 considerat rea costului vieţii în ţară, De­ tradicţie cu interesele naţionale trebuie să se unească pentru a

drept, „garanţie supremă a p a­ bré a lăsat să se Înţeleagă clar

le-a asumat prin invocarea a r­ tăzi. cînd în locul democraţiei, triei şi statului !“. Acesta este că oamenii muncii nu pot spera ale Franţei.- salva Franţa de pericol, pentru
un mod neobişnuit 'de a saluta în viitorul apropiat la reducerea
ticolului 16 din Constituţie. continuă ziarul, Franţa cunoaş­ săptămînii de lucru. Grupul deputaţilor P. C. Fran­ a o scăpa de aventurile şi de
redeschiderea parlamentului I După cuvîntarea lui Debré lu­ cez constată că principalele ho- haosul In care o atrage clrmui-
(Acest articol pus ia aplicare te atentatele cu bombe, asasi­ tărîrl luate In baza articolului rea gaullistă şi pentru a resta-;

după puciul militaro-fascist din natele politice, comploturile şi TUDOR VORNTCU crările Adunării Naţionale au 16 din constituţie, care acordă bill şl a reînnoi democraţia“. '
Corespondent al Agerpres la Paris fost suspendate.
primăvara acestui an din Alge- încercările fasciştilor de a pune

Redacţia ţi administraţia ziarului: str. 6 Martie nr. 9, Telefon: 188; 189; 75, Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 263,320 din 6 noiembrie 194$ — Tiparul : întreprinderea Poligrafică „1 Mai“ — Deva