Page 17 - 1961-10
P. 17
PROLETARI DIR} TOATE ŢARlhE, T3N1TI-VA / Spaţiile destinate sălilor de
clasă, să fie folosite în scopuri
o Să fie folosite pe deplin şcolare !
posibilităţile existente
(pa?. Il-a) Congresul al n i-lea al P.M.R., De asemenea', Ia' grăăinlţa cu
o Pe urmele anunţurilor unei a stabilit sarcini importante cu orar redus nr. 3 din Deva, un
uzine din Leningrad privire la lărgirea bazei mate spaţiu în care s-ar putea ame
(pag. IlI-a) riale din şcoli, prin construirea naja noi clase şi un cămin de
şi amenajarea de noi clase, la zi este ocupat de cadre 'didac
o Actuala sesiune a Adunării boratoare, muzee, ateliere, i n tice cărora comitetul executiv
ternate etc. ; Înzestrarea unită a! sfatului popular le amină de
Generale a O.N.U.
Cuvîntarea tov. Gorneliu Mă* ţilor şcolare cu mobilier nou şi ani de zile rezolvarea problemei
material didactic corespunzător, locuinţei. O sală rezervată pen
nescu (pag. IV-a) îmbogăţirea conţinutului predă tru ateliere la Şcoala profesio
Anul XIIL Nr. 2109 Vineri 6 octombrie 1961 j 4 pagini 20 bani
|i^^^MiMBgBgaMMg«BWMBB^MTOBiBg^ggaţwgBg^giig^wiiwwr a g BgagMMgWM| w.r^«ua^^u^.wM»Rroagjjggim?es5ig:!agiajiMmwxix rWAVft xnrSA^SKS^^'i'dnSfSfBO^ÍSXSTSJUI/lti^íf^l^XViíiííKlISíXBCO^ÍitS^IXBSaBVÍfírS rii lecţiilor pentru o legare mai nală de ucenici-constructori este
strinsă a şcolii cu viaţa ; orga folosită ca magazie de materiale
nizarea tot mai bună a proce de către A.V.S.A.P., deşi in acest
Să îmbunătăţim neîncetat După 9 luni sului instructiv-educativ.
scop există un spaţiu corespun
în regiunea noastră, în noul zător asigurat la aerooort.
an şcolar s-au dat şi sînt în curs
conducerea învăţământului Colectivul Exploatării miniere Barza ! La Hunedoara şi Petroşani,
ie partid a pus la inimă chemarea partidului de dare in folosinţă 100 de săli
privind îmbunătăţirea calităţii produc noi de clase, 6 laboratoare şt deşi in ultima vreme s-au luat
ţiei. Pentru a realiza acest lucru, sul) ateliere şcolare, s-au amenajat măsuri pentru crearea unor con
îndrumarea organizaţiilor de partid, el diţii din ce în ce mai bune de
numeroase noi internate etc.
partid a reieşit Numai în cuprinsul oraşului Pe locuit cadrelor didactice, unii
existenţa unor profesori şi învăţători, sau chiar
lipsuri în orien au trecut în masă la aplicarea unor troşani elevii învaţă, începind
Traducerea în GH. VUŞDEA tarea şi Stabili metode înaintate de muncă cum ar î> ca acest an in 3 şcoli noi (la persoane din afara învăt;ă,nrm-
viată a Direc secretar al Comitetului puşcarea selectivă, podirca vetrelor cu Petroşani, Urleani şi Lonea) cu tului, continuă să locuiască tn
regional P.M.R. Hunedoara ploaturi metalice, trierea atentă a ste şcoli.
tivelor Congre rilului în abataje, au aplicat iniţia cite 16 săli de clasă fiecare, şi
sului al IlI-lea tiva „Nici un vagonct de minereu re- se preconizează începerea con La Şcoala de 7 ani nr. 4 rdin
butat“. strucţiei unei noi şcoli cu ace Petroşani, unele persoane din
şi P.M.R. cu privire la planul rea formelor de învăţămînt. Dc iaşi capacitate la Vulcan, iar in afara şcolii ocupă spaţiu care
s-ar putea ceda şcolilor dc mu
de dezvoltare a economiei na exemplu, la cooperativa „Spriji raza oraşului Hunedoara reţea zică şi gospodărie.
ţionale pe anii 1960—1965 şi nul minier“ din Lupeni, toţi
la schiţa planului economic de cursanţii au fost încadraţi în Rezultatele aplicării acestor măsuri ua şcolară s-a lărgit cu 3 u n i La Răcăştie, o sală a şcolii
tăţi de 4 şi 7 ani. Numai pentru 'din sat este ocupată de o soră
perspectivă pe 15 ani este strîns cercul de studiere a Istoriei si a întrecerii tot mai însufleţite se reparaţii si amenajări in şcolile medicală din... Peştişul Mic (?).
legată de imbunătăţirea pregă P.C.U.S., fără ca aceştia să aibe concretizează în îmbunătăţirea calită din cuprinsul oraşului Hune La Grupul şcolar minier din
un nivel corespunzător pentru doara s-au cheltuit în acest an Petroşani, Şcoala de 7 ani nr. 1
tirii politico-ideologică a comu a înţelege profund unele teme ţii minereului comun cu aproape 4 453.500 iei.
niştilor, a tuturor oamenilor ca : „începutul etapei leniniste la sută. După 9 luni de muncă, în din Lupeni, şcoala de ’4 ani din
muncii de la oraşe şl sate. in dezvoltarea marxismului“, fruntea întrecerii se situează colec Faptul că ţara noastră a tre Paroşeni, grădiniţa 'de copii cu
„Planul leninist de construire a
Nivelul muncii politico-ideo- partidului marxist“ etc., care tivele sectoarelor minus 120 Musariu, cut într-o nouă etapă a dezvol orar redus Petrila-Conea, Şcoa
logice, eficacitatea ei depinde sînt cuprinse în program. La fa
de felul cum organele de partid brica chimică din Orăştie s-a I Valea Morii, Ruda ţi Barza. tării învăţămîntului : încheierea la de 7 ani 'din Băniţa, 12 săli
desfăşoară munca de conducere organizat un singur cerc de eco
şi Îndrumare In acest scop, de nomie concretă deşi aici existau -O — generalizării învăţămîntului de care ar putea fi destinate sco
preocuparea lor pentru a asi posibilităţi mult mai mari. S-a 7 ani şi trecerea treptată la cel purilor şcolare sînt ocupate in
gura buna desfăşurare a propa apreciat de asemenea că unele de 8 ani, astfel incit durata şco > mod nejustificat ’de cadre* ’didac
gandei de partid sub toate as comitete raionale şi orăşeneşti Creşte conţfinufu ! Iii de cultură generală să ajun • tice, cărora în prezent comite
pectele ei. se partid au renunţat cu uşu de met®! ! gă la 12 ani. face să crească nu tele executive ale sfaturilor
rinţă la organizarea unor cercuri
In acest an, orîentîndu-se de tip superior. In oraşul Pe mărul copiilor şcolarizaţi şi al populare respective le poate
după indicaţiile Secretariatului troşani, spre exemplu, dacă anul cadrelor didactice cuprinse in asigura locuinţe în altă parte.
C.C. al P.M.R. cu privire la ri trecut au funcţionat 32 cercuri procesul instructiv-educativ, că r La Şcoala medie O. M. Hune
dicarea tot mai mult al conţi de economie politică, în acest an Concomitent cu lupta pentru a trl- j
nutului propagandei de partid, au mai rămas doar 17. S-au
Comitetul regional al P.M.R. scos în evidenţă şi unele de mite furnaliştilor minereu aglomerat j rora trebuie să li se asigure con doara, 3 cadre didactice locu
Hunedoara a luat măsuri de îm ficienţe in ceea ce priveşte se
bunătăţirea activităţii în aceas lecţionarea unor propagandişti în cantităţi sporite, colectivul fabricii § v' ,ţ í ?s diţii de muncă şi viaţa din co iesc de asemenea în încăperi
tă direcţîe prin organizarea şi şi cursanţi. In raionul Orăştie de aglomerare din Combinatul side In ce mai bune. *
desfăşurarea unei munci politi- au fost confirmaţi unii propa rurgic Hunedoara a fost în perma destinate unor scopuri şcolare,
co-ideologice mai sistematică, gandişti fără o prealabilă veri nenţă preocupat de îmbunătăţirea ca Cu tonte acestea chiar şl în iar la Batiz, două învăţătoare,
mai concretă. ficare a cunoştinţelor lor. Unele lităţii producţiei. cuprinsul unor oraşe ca Deva, dintre care una predă la... şcoa
organizaţii de bază ca acele de Hunedoara. Petroşani, Lupeni, la ’clin Băcia stau în spaţiul
Aşa cum a reieşit în recenta la şantierul 7 construcţii Lupeni, Vulcan, Petrila etc.. unde în u l şcolar.
şedinţă de analiză organizată la U.R.U.M. Petroşani, din satele
Comitetul regional de partid, Aplicând o seamă de măsuri tehnice ! 4 S K 8 S f '* •:« r timii ani s-au construit mii de Un calcul sumar arată că în
unde au participat secretari ai Veţel, Hărău, Certej, Baru Mare,
comitetelor raionale şi orăşe Sarmisegetuza etc., au încadrat şi organizatorice, respectind reţetele apartamente în blocuri, unele spaţiul ocupat nelegal în şco
neşti P.M.R. şi cadre din dome membri şi candidaţi de partid
niul propagandei, în întreaga în cercuri şi cursuri în mod me de dozare, ei au reuşit să îmbunătă Prin analizele ireproşabile, făcute la timp, laborantele Ediţii cadre didactice sînt nevoite sa lile date ca exemplu, s-ar putea'
regiune au fost făcute Intense canic, administrativ, fără a se ţească bazicitatca aglomeratului, gra- Matyaş, Octavia Scursa şi ’Aurelia Radu de la laboratorul ocupe încăperi în şcoli rezerva amenaja circa 34 laboratoare,
pregătiri în vederea deschiderii discuta cu ei şi fără a se cu nulaţia lui şi să-i ridice conţinutul fabricii chimice din Orăştie, contribuie la realizarea unei pro tot atîtea săli de clasă,
noului an şcolar în învăţămin- noaşte preferinţele acestora. de fier cu circa 5 la sută. te de fapt scopurilor şcolare.
tu] de partid. Organele raionale ducţii de calitate. ’Aceasta 'dăunează bunei ’desfă în care ăr putea învăţa
Şi orăşeneşti de partid, organi In aceste zile începe noul an şurări a învăţămîntului, elevii
zaţiile de bază P.M.R. s-au ocu de învăţămînt de partid. Esen E9 \ Carnef culfuraf fiind obligaţi să’ urmeze cursu aproape 1.360 elevi, sau s-ar
pat cu mai multă competenţă ţialul in conducerea propagan rile In aceleaşi clase şi diminea putea amenaja internate pentru
ele organizarea învăţămîntului dei constă în asigurarea unui Î i s M m ?0**$ m In înfîmpinarea peste 400 elevi. Prin eliberarea
de partid, 'dind o atenţie mai conţinut înalt, în grija deosebită festivalului regional de ţa şi după-amiază, sau să fie lip acestor spaţii comitetele execu
mare selecţionării cadrelor de Ce trebuie manifestată pentru Cercul inovatorilor siţi de laboratoarele, muzeele, tive ale sfaturilor populare oră
propagandişti, pregătirii aces calitatea fiecărei lecţii, fiecărui teatru şeneşti din Deva, Petroşani şi
tora in cursuri cu scoaterea şi seminar, pentru ridicarea nive , In scopiri antrenării unui colectiv cit mai larg în mişcareaă sălile de studii sau Internate, Hunedoara ar realiza însemna
fără scoaterea din producţie, lului discuţiilor ce se poartă în Artiştii amatori din colectivul de care se pot amenaja aici. te economii la investiţii de con
Încadrării membrilor şl candi cercuri şi cursuri. Sarcina prin >cle inovaţii şi raţionalizări, la E. Ai. Săcărîmb a luat fiinţă Ia) teatru al căminului cultural din co strucţii şi amenajări de şcoli
daţilor de partid în cercuri' şl cipală în amil 1961—1962, aşa muna Apoldul de Sus se pregătesc Deşi comitetele executive ale etc., care ar putea fi folosite în
cursuri, cuprinderii în invăţă- cum prevăd instrucţiunile Secre >indicaţia comitetului de partid al exploatării şi a consiliului Io-A intens pentru faza intercomunaiă a sfaturilor populare orăşeneşti alte scopuri social-culturale.
mîntul de partid a unui mare tariatului C.C. al P.M.R. este festivalului regional de teatru „Ani Deva, Hunedoara şi Petroşani
număr de muncitori, tehnicieni, îmbunătăţirea calitativă a lnvă- >cal al sindicatelor Ilia, cercul inovatorilor. 5 versarea Republicii", ce va avea loc Problema eliberării spatiilor
ingineri, ţărani colectivişti şi in începind cu ziua de 15 octombrie a.c. şi-au inclus în planurile de m ă ocupate nelegal în şcoli trebuie
telectuali fără de partid etc. ţămlntului de partid. , La şedinţa de constituire ce a avut loc Ia 4 octombrie a.c.,f suri (atît în cele din anii tre să preocupe în aceeaşi măsură
Figura centrală in invăţămîn- Din cele 12 personaje ale piesei cuţi cit şi în cele din acest an) toate sfaturile populare, fără ca
In organizaţiile de partid din ; a fost aprobat şi regulamentul de funcţionare al cercului — în „Soţul Leontei“, cu care se vor pre eliberarea spaţiilor din şcoli aceasta să greveze asupra condi
oraşul Hunedoara de pildă, ca tul de partid este propagan zenta la concurs, 8 roluri sînt in ocupate 'de locatari, această pro ţiilor de_ muncă şi viaţă a ca
propagandişti au fost selecţio distul. De pregătirea sa politico- tocmit după experienţa cercului inovatorilor de la Combinatul, terpretate de ţărani colectivişti. blemă n-a fost rezolvată de cit drelor didactice, cărora partidul
naţi cei mai pregătiţi membri ideologică, de priceperea sa me In mică măsură la Hunedoara şi şi guvernul le dă o înaltă anre-
de partid. In rîndul lor se gă todologică şi pedagogică depind 1siderurgic din Hunedoara. A ctivitate rodnică la Petroşani, Iar la Deva aproape eiere, înconjurîndu-i de grijă s\
sesc muncitori fruntaşi în pro în mare măsură eficacitatea ’de loc. atenţie părintească.
ducţie, ingineri şi tehnicieni, ca ILIEM^ EC«N®WÎI!SiIîr
dre cu munci de răspundere din propagandei, calitatea însuşirii Astfel, cu toate că la Şcoala pe Aşa cum într-o uzină toate
marxism-leninismului de către In acest an în fost posibilă dato de foc prin insta dagogică şi la Şcoala medie ,,De- clădirile sînt puse în slujb'a pro
ducţiei, la fel în şcoală, tot spa
cebal" din Deva se simte nevoia ţiul trebuie să fie folosit în sco
unor noi clase şi lărgirea inter puri şcolare I
natelor, 6 apartamente sînt ocu
pate de cadre didactice sau chiar
de către persoane care n-au ni
mic comun cu învăţămîntul cum
treprinderea fores rită eliminării in laţii cu cablu etc. c i n e m a t o g r a f u l din H a ţ e g este cazul la şcoala pedagogică.. IRÎMIE STRATJŢ
tieră din Orăştie, stalaţiilor de scos- Metodele folosite
pe lingă faptul că apropiat paralele, au făcut posibilă Folosind cele mai eficiente forme
a redus pierderile cit şi folosirii economisirea în a- dc popularizare a filmului, colecti I n iba im a i 7 z ile
de masă lemnoa unor procese teh cest an a unei. vul cinematografului „Popular“’ din Comunistul Marin Voinea, şo 5.700 lei eît era planificat ini
să sub 4 la sută, a nologice mai per cantităţi de aproa Haţeg a obţinut rezultate remarcabile. fer la I.G.O. Orăştie, a făcut re ţial. Dacă socotim şi timpul cit
redus şi consumul fecţionate, cum pe 5.000 m.c. ma Astfel, pe luna septembrie, planul la paraţia generală a unui motor ar fi stat imobilizată, maşina,
de lemn. s în t: canale usca să lemnoasă. biletc-spcctatori a fost depăşit cu de autobuz, în atelierul între rezultă că’ şoferul Marin Voi
te sau cu apă, 2.755 Ici, iar pianul valoric cu pcs’.e prinderii, într-un timp record, in nea a realizat economii în va
Reducerea con scoaterea lemnului ing. f. TRAIAN 5.000 Ici. loc de 18 zile cit era planificat,
sumului. de lemn a motorul a fost reparat în numai loare d e '8.000-lei.
corespondent
Un nou cinematograf sáfese Pe lîngă cele 8 premiere festive şi 7 zile. Astfel, reparaţia capi T. LĂZÂRESGU
aparatul de partid, de stat şi cursanţi, dezvoltarea interesului Nu de mult, in cadrul că La amenajarea localului, a- un simpozion la care au participat tală a costat 1.106 lei fată de corespondent
economic In raionul Brad, din acestora pentru studiu şi pen minului cultural clin Dîlja lături de lucrătorii de la 2.229 spectatori, conducerea cinemato
cei 248 propagandişti, 76 silit tru traducerea in viaţă a celor Mare (oraşul regional Petro T. L.¦ L. Petroşani, un aport grafului a organizat prezentări de fil Fier vechi oţelăriilor
muncitori fruntaşi, 37 ingineri Învăţate. De aceea este nece şani), s-a deschis un nou ci deosebit şi-au adus şi munci me pentru colectivele unor gospodă
şi tehnicieni, 51 cadre din apa sar să se acorde o deosebită nematograf sătesc. La acest torii şi ţăranii din sat, caro rii agricole colective din raion, pen Tinerii din cadrul Combinatu- 400 tone fier vechi, care a fost
ratul de partid şi de stat etc. grijă pregătirii propagandiştilor, cinematograf au rulat în pri au prestat un însemnat nu tru grupuri de excursionişti veniţi la predat oţelăriilor.
Intrucit unii propagandişti înarmării acestora în mod siste mele zile 4 filme care au măr de ore de muncă patrio cabanele Balcia, Gura Zlata etc. şi !ui siderurgic din Hunedoara şi-
aveau mai multe sarcini, ceea matic cu principalele probleme fost vizionate de peste 900 de tică ia transportarea şi procu pentru elevi. au luat angajamente sporite Aşa de pildă, tinerii dc la la
ce ii împiedica in pregătirea teoretice marxist-leniniste, in muncitori şi ţărani munci rarea materialului de zidărie. privind organizarea de acţiuni minorul de 800 mm. au colectat
lor, comitetele de partid au luat tori din acest sat. Aparatul Valoarea materialului recupe SIDONIA BĂRBII de muncă patriotică. Astfel, ci
măsuri pentru eliberarea aces formării lor cu problemele cele de proiecţie a fost primit de rat şi a lucrărilor efectuate şi-au luat angajamentul să co S0 tone, iar cei de Ia secţia I-a
tora de alte sarcini obşteşti, cu mai actuale ale politicii econo la I.C.R.H. Deva, iar pe lin prin muncă patriotică se ri corespondentă
mice a partidului nostru şi ale gă mobilierul existent, Sfatul dică ia suma de 3.664 lei. f lecteze în aceste zile 1.200 tone furnale 53 tone fier vechi. Ei
excepţia funcţiilor alese. situaţiei internaţionale. Munca fier vechi. !n mai puţin de două
propagandiştilor trebuie să fie popular al oraşului regional Printre tovarăşii care s-au i s-au situat astfel în fruntea
încadrarea cursanţilor s-a fă strîns legată ’de viaţă, de sarci săptămîni au si fost colectate acestei acţiuni.
cut ţinindu-se seama de nivelul
lor de pregătire şi dorinţele nile economice fundamentale, Petroşani a mai dat pentru evidenţiat la amenajarea a- (
acestora. de nevoile şi cerinţele arzătoa- sala de spectacole mobilier cestui local se numără depu- J
Din - analiza ce a avut (@oniînuarc în pag. 2-a) nou în valoare de 1.728 lei. tatul Adalbert Calat, Viorel >.
loc la Comitetul regional de Mucenic, Vasile Moga, Sofi- L
ca Trif, Aurica Leucă şi alţii. r
De la trei luni la 14 zile R. BÂRSANI \
corespondent \
5Sncă de cu noapte a început Sîntem pe şantierul 1 con Şi aşa a Început povestirea Medic? specialişti E frumoasă meseria de horticultoare. Ea Iţi dă multe satisfacţii dar in acest scop tre-
ploaia. O ploaie m ăruntă, rece. strucţii al întreprinderii de con pe care ne simţim obligaţi s-o bule să fi bine pregătită.
Drumurile de acces s-au desfun strucţii siderurgice Hunedoara, aşternem pe hîrtie. fa s a f e
dat şi doar terasamentele căi pe şantierul celor mai mari fu r La şcoala profesională h orticolă de la Geoagiu, Cornelia Meteşan elevă în anul III, se
lor ferate şi zgura de furnal îm nale ale siderugiei noastre, •k La indicaţia Comitetului oră pregăteşte cu multă consiliu 'iozitate pentru viitoarea-i meserie.
prăştiată cu dărnicie Ia tot p a furnalele de 1000 m.c., la unul — Totul a început de la o şenesc de partid Hunedoara, co
sul feresc pantofii de clisa li lectivul de medici de la Spita Iat-o In fotografia de faţă apieciind in cadrul orelor practice faza de coacere a fruc-
picioasă. Berihuî, uriaşa macara Progresul fehnic ¦ revistă. Nu-mi aduc bine amin lul unificat ’din localitate a luat telor.
ce domină împrejurimile, ridică te cine anume a răsfoit-o primul. iniţiativa de a organiza cara
alene o grindă metalică şi o ro fa ordinea z ile i De fapt nici nu interesează. Era vane sanitare care să se depla
teşte sus, deasupra cupolelor vorba de rezultatele excepţio seze în satele mai îndepărtate
prehicălzitoareîor, după semnele din obiective turnul de stin- nale obţinute de constructorii pentru a da cetăţenilor consul
nerăbdătoare ale imui motor1 gere. din Mamaia prin folosirea unor taţii. Astfel, în satele Dăbîca
care primeşte în faţă pieurli cofraje glisante de tip nou, în şi Hăşdat un grup de medici
mici şs reci ai ploii. Amabil ca întotdeauna, o ve construirea blocurilor de 10 specialişti au acordat consulta
che cunoştinţă, inginerul Ale etaje, din beton monolit. ţii curative şi preventive Ia un
Dacă nu priveşti în sus, la ni xandru Lugojan ne invită să număr de peste 1.000 de cetă
velul ultimei centuri a noului dăm jos pelerinele şi ne oferă Şi tovarăşul Lugojan ne po ţeni. in satele Bunila, Lelese,
furnal, şantierul pare părăsit. cîte un scaun. Apoi, ca şi cum vesteşte despre aducerea aces Cerbăl şl Nandru s-au organi
Acolo însă, la aproape 30 de me acesta ar fi fost scopul vizitei, tui dispozitiv pe şantierul noi zat acţiuni de 'depistare a a-
tri, pe schela de acces circulară cu cel mai firesc ton, ne în lor furnale. Deplasările pe te fecţiunîlor hepato-biliare, pulmo
treabă. ren ale unei delegaţii a între nare, ulceroase etc. S-au exa
a turnului de stingere, oamenii prinderii, ajutorul primit din minat cu acest prilej un mare
— Ei, ce ziceţi. Aţi văzut tur partea trustului nr. 5 construc număr de cetăţeni din localită
înveştmîntaţi în glugi protectoa nul ? ţii, şantierul din Turda... ţile respective.
re, aproape unul lingă altul, ri De fapt totul e cum nu se
poate mai simplu. După ce a
dică şi lasă ritmic în jos bătătoa
A. JURCA
rele, presînd betonul în cofrag.
(Gontinuare în pag. 3-a)
