Page 18 - 1961-10
P. 18
mUMUD 'SOCIALISMULUI! N r. 2109
nnrr ¦ r, ~7"\\
In zilele noastre, neobişnuitul a de strucţia căminului cultural din Zdrapţi
venit obişnuit. Silim sau auzim în a fost alocată suma de 100.000 lei.
!Colectival de muncitori, teli- rărie, sint necesare reparaţii. Conferinţa a luat atitudine Folosind din plin timpul de lucru, echipa de fierari beto- fiecare zi veşti ca acestea: „S-a inau Astfel, construcţia căminului cultu
nirieni şi ingineri de la Atelie Aici ploaia pătrunde prin aco critică faţă de felul în care şi-a nişti condusă de Vasile Chiaburu de la grupul de şantiere gurat un nou cămin cultural“, „S-a ral n devenit obiectivul principal al
rele de reparat material rulant periş, încăperile se degradează. desfăşurat munca comitetul t ’c .M.C. Coroiesti-Vulcan, îşi depăşeşte lunar sarcinile de plan dat în folosinţă urj nou cinematograf“, munciţ ijargipUor ce|ăţeni. însufleţiţi
Deocamdată nimeni nu mişcă sindicatului. In cursul anului cu 25 la sută. „In salul X s-a deschis pn nop dis de Nicolae Moţ (un entuziast artist
din giiŢieria au obţinut, sub un deget ca să se facă repara s-au ţinut doar două consfă pensar“. amator), au muncit tineri şi vîrstnicf,
ţiile necesare. Faptul că rezol tuiri de producţie pe întregul IN, FOTOGRAFIE : Echipa, in timpul lucrului. bărbaţi şi femei. Sine s-a distins în
pppdueerea Şi îndrumarea or varea unor asemenea treburi se atelier. De asemenea, multe din Mă gîndeam la foafe acestea zile această acţiune ? „Ar trebui să vorbim
ganizaţiilor de partid, o serie de lasă de azi pe mîine, este un propunerile făcute în consfă -.m i le trecute, în drum spre Zdrapţi. dc tot satul" — spune cu mîndrie pre
spcpesp in îndeplinirea şi depă lucru dăunător. tuirile de producţie pe secţii nu şedintele comitetului de construcţie. Şt
au fost realizate. Există defi N -A M __ XI I I Satul nc-a întîmptnat înveşmîntat în totuşi, dacă vreţi cîţiva fruntaşi, re
şirea sarcinilor planului de pro In darea de seamă s-a rela cienţe in organizarea întrecerii straie de sărbătoare. De o parte şi ţineţi cîteva num e: Adămuţ Nicolae,
ducţie. Acest lucru a fost scos tat că în unele secţii există încă socialiste pe profesii, în popu Păcat că nu i-am putut afla nufiie- iiţiei. De ce-li bagi nasul unde nu-h de alta a drumului, la porţi, pe stîlpii Beta Nicolae, Tomuţa loan lui loan,
in evidenţă cu prilejul confe cazuri de indisciplină, unii larizarea şi extinderea experien de telegraf şi casc au fost arborate Ruda Nicolae...
rinţei de partid de dare de sea- muncitori mai lipsesc nemoti ţei fruntaşilor în producţie. le. De fapt, am rugat-o să-mi spună fierbe oala ? stcgulcţc, drapele roşii şi tricolore. L o -,
rpă şi alegeri care a avut loc vat de la serviciu. Se aştepta Este desigur regretabil eă o editorii din Zdrapţi îşi aşteptau oas ...Iată-nc la căminul cultural „Vasile
zilele trecute. Planul de pro deci, ca şefii acestor şecţii să ia asemenea situaţie n-a fost re cum o cheamă dar n-a vrut nici în — Ce oală ? Sări ca ars un om peţii la sărbătoarea inaugurării cămi Roaltă“ din Zdrapţi în ziua inaugu
ducţie a fost realizat în perioa atitudine autocritică. Printre a- mediată la timp şi s-au lăsat nului cultural. rării. Gămin cultural e puţin spus.
da primelor 3 luni ale acestui ceştia însă au fost şi tovarăşi lucrurile să meargă de la sine. Mai potrivit ar fi termenul „palat cul
an in proporţie de 100,5 la su care n-au pus la inimă criticile ...Idcea construirii unui cămin cul
tă. Colectivul acestor ateliere făcute. Conferinţa a criticat şi lipsa tural a prins viaţă în vara anului tural". Această denumire o justifică
a reuşit de asemenea şă reducă (ie preocupare a organizaţiilor 1957. Minerii şi ţăranii muncitori din
preţul de cost, realizînd o eco E adevărat, a spus tov. Nistor sindicale în ceea ce priveşte Zdrapţi, mobilizaţi dc organizaţia de sala de spectacole de 300 de locuri,
nomie de peste 900.000 lei. Be Grigore şeful secţiei n - a vagoa desfăşurarea muncii cultural- partid, au iiotărît să-şi construiască
neficiul peste plan realizat în ne, că la noi mai sînt lipsuri educative. Corul şi fanfara sînt din fonduri proprii un local pentru cu scaune încăpătoare şi moderne, ca
acest an se ridică la suma de acum formaţii care nu mai ac destindere şi instruire.
655.000 lei. iată doar cîteva din Alegerea noilor tivează. Pe viitor, au spus mulţi binele pentru artişti, sala pentru bi
succesele dobindite de acest participanţi la discuţii, comite Primii cetăţeni care au plătit con
harnic colectiv. comitete de partid tul de partid va trebui să acor tribuţia voluntară au fo s t: Oprea loan bliotecă, sala de jocuri sportive, ex-
de acestor problenre rnai multă Piţiguşu, Bedca Gheorghe şi Gavri-
In cuvîntul lor, comuniştii nemotivate. Dar(!) trebuie avut atenţie. icţ Traian. poziţîa-muzeu şi... tuburile fluorescen
delegaţi la conferinţă, au ară in vedere că muncitorii noştri,
tat că aici, la Simeria sînt mult Ia chemarea organizaţiei de Analizarea temeinică şi cu te care inundă într-o lumină feerică
mai mari posibilităţile de a se partid, au făcut zeci de ore simţ de răspundere de către co
înfăptui lucruri şi mai bune. de muncă patriotică. munişti a problemelor princi feţele mulţumite ale celor veniţi Ia
pale de producţie, a probleme
La noi, a spus tov. Novac Este inexplicabil desigur, să lor care preocupă colectivul ruptul capului. In orice caz, era o mai în vîrstă ? Nu-ţie ruşine să-ţi în După procurarea materialelor şi c- inaugurare.
Oarcea, există mari rezerve, ca priveşti In acest fel lucrurile. acestei unităţi, a dovedit că la fectuarca lucrărilor pregătitoare, în Găminul cultural din Zdrapţi este
re folosite, pot duce la spori Faptul că muncitorii înaintaţi Simeria sînt încă mari posibi fată tînără, brunetă şi cu nişte ochi suşeşti banii altora ? 1959 a început construcţia căminu
rea randamentului în muncă, răspund cu cinste chemărilor lităţi de îmbunătăţire a mun lui cultural. Tot satul a răspuns che iluminat cu tuburi fluorescente. Vă rog
la depăşirea sarcinilor ce ne organizaţiei de partid este lău cii. Pe viitor, aşa cum a reieşit ageri, şireţi. Să fi avut vreo 2t de ...Ge s-o mai fi întîmplat nil ştiu, mării comitetului de cetăţeni. Pe lin să reţineţi: la Zdrapţi, în inima „ţă
revin din plan. Acest lucru dabil. împotriva celor care în In conferinţa de partid, organi gă sumele votate de adunarea popu rii de piairă“, în saţul analfabeţilor
l-am dovedit. In luna iulie, în calcă disciplina în cîmpul mun zaţiile de partid au datoria să ani. 6hiar de la plecare, din staţie, căci maşina ajunsese la Simeria şi-im lară, locuitorii satului au contribuit cu de odinioară, a pătruns lumina fluo
sectorul de locomotive, planul cii trebuie însă să se ia atitu 'desfăşoare o susţinută muncă materiale în valoare de 45.391 le| — rescentă.
de producţie s-a depăşit cu dine. Este de neîngăduit să se de propagandă strips legată de strigă cît putu : era teamă să nu pierd trenul. La cue- fier beton, cuie, scindură pentru podit,
peste 50 la sută. Oamenii din tolereze absenţele nemotivate. — Taxa vă rog. lemn pentru acoperiş, scoabe etc. Getăţenil au venit Ia sărbătoare gă
acest sector au fost bine apro viaţă. Munca de partid ruptă de FSBaw vttB& Bttxxrgsrcrxz a x va zile însă am in- tiţi ca orăşenii. Rochia de mătase na
vizionaţi cu materiale, li s-au Tov. Iuliu Vernichescu s-a nevoile practice nu este eficace. Pînă la Simeria tilnit aceeaşi taxa In anul 1961, în satul Zdrapţi s-a turală, bluzele de nylon, pantoful cu
creat condiţii bune de lucru. ocupat în cuvîntul său in mod A lupta activ pentru îndeplini trei lei şi cincizeci. inaugurat gospodăria agricolă colecti toc înalt, costumul de camgarn şi cra
Dar asemenea succese nu se deosebit de grija manifestată rea sarcinilor de plan înseamnă toare pe maşina de vă. Uniţi în marea familie a colec vata nu mai constituie noutăţi în via
înregistrează In fiecare lună. faţă de avutul obştesc. In ca a spori în mod continuu pro tiviştilor, oamenii au pornit cu şi mai ţa celor din Zdrapţi. Dimpotrivă, locui
Sînt desigur multe cauze. Con drul atelierelor — a ari at vor ductivitatea muncii, a realiza Bani potriviţi da Hunedoara. Repeta mult entuziasm la muncă. Şi cămi torului din Zdrapţi i se pare firesc
sider, a arătat vorbitorul, că bitorul — s-a depăşit consumul întruna produse de bună cali nul continua să se ridice. să mănînce pe săturate, sil se îmbra
conducerea atelierelor noastre de scindură nouă. Acest lucru tate, a obţine succese jp redu că se poate. aceleaşi cuvinte: ce bine, să vizioneze un film sau
nu se preocupă în suficientă putea să nu se întimple. Ce se In sprijinul celor din Zdrapţi au un program artistic.
măsură de aplicarea unor mă petrece însă in unele secţii ? cerea preţului de cost al fiecă Apoi, trecu de la om la om cu pa — N-am rest. venit şi cetăţenii satelor învecinate
suri tehnico-organizatorice. Pe Un vagon in trat în reparaţie, rui produs. Acest lucru trebuie Cornet şi Scoruşe ii, cei din Orlşcior, Neobişnuitul a devenii obişnuit. 6eca
inginerii noştri nu-i prea vezi în loc să fie demontat cu aten chetul de bilete. Şi unde mai pui că nu este sin precum şi întreprinderea Minieră Bar ce nu puteau visa obidiţii dc odinioa
prin secţii. Unii din ei stau în ţie, să se folosească cu chibzu să-l facă comuniştii, toţi mun za. ră, se înfăptuieşte cu succes astăzi.
deosebi în birou şi aşteaptă să — N-am rest. Mai aşteaptă mata. gura care practică acest sistem. ATăl
li se raporteze. La noi s-ar ială fiecare scindură, se lucrea citorii, tehnicienii şi inginerii
putea înfăptui o serie de lu Acelaşi răspuns îl dădea fiecărui zilele trecute (marţi 26 septembrie),
crări de mică mecanizare, s-ar ză cu răngi, se rup, se distrug de la Atelierele de reparat ma
puţea rezolva la timp aprovi călător. călătoream la Hunedoara cu autobu
zionarea cu unele materiale scindurije. De curînd s-a refă terial rulant din Simeria. In
fără a se aştepta pînă în ceasul Cînd a ajuns să taxeze călătorii a- zul nr. 51.529, de la ora 7 di
al 12-lea cînd nu mai sînt de cut instalaţia electrică în ate acest scop s-au făcut propuneri
7ac în magazie. Datoria aceasta flaţi în ultimele locuri ale maşinii, mineaţa. Taxatoare, tot o Iată tinără.
o au în primul rînd conducăto lierul de montaj. Şi aici nu preţioase. Ele sînt cuprinse în
rii atelierelor. Ei trebuie să ve taxatoarea şi-a aruncat privirea spre Cînd i-am cerut restul am păţit-o râu
gheze. să ia măsuri atunci cînd există suficientă atenţie pentru planul de măsuri elaborat de
împrejurările cer. şofer. Studia feţele oamenilor. de tot. Mi-a făcut un scandal de cre
întreţinerea ei în cele mai bune conferinţa de partid. Trebuie — Tpful c în ordine, şira zis. deai că eu aş fi fost vinovatul.
Sînlem în preajma Iernii. In
cadrul atelierelor noastre, a condiţiuni. acum trecut Ia fapte. Dar iată că un flăcăiandru se luă N-ar fi rău ca tovarăşii din con?
spus tov. Nicolae Bondroaia nu Nu este mulţumitoare — a Conferinţa de partid a ales la harţă cu ea. ducerea I.R.T.A. să facă unele con
s-au luat măsuri pentru a se arătat tov. Vasile Ciobea — apoi noul comitet de partid din — Dă-mi te rog restul. troale pentru a pune capăt unor a-
pregăti cele mai bune condiţii nici activitatea ce se desfăşoară cadrul Atelierelor de reparat — Dacă nu am... semenea practici necinstite. Din bugeiul de stat pentru con 1. MÎNDRU
pentru îmbunătăţirea calităţii —Cum dacă nu ai ? Doar eşti
de lucru. Maistrul Vasile Unti- materia] rulant din Simeria şi V. PLOPEANU
lă a arătat de asemenea că la lucrului efectuat. Din această
hala de montaj, în secţia fie a delegaţilor pentru conferinţa datoare să ai. înseamnă că dumnear
cauză, mai sînt Încă defectări
de locomotive şi vagoane în ter orăşenească de partid. ta îţi însuşeşti zilnic sute de Iei.
menul de garanţie.
Ca secretar al comitetului de — Şi ce te priveşte mă rog?! spu d i vo e i
se ea pe un ton ironic.
partid a fost ales tov. Vlad
— Cum ce mă priveşte ? Să dai res
Lăscuţ.
tul oamenilor că de nu...
g h . călinesctj
Iar în timp ce se ciorovăiau, bă Comunistul Gheorghe Popa pentru a ajuta la muls. 'Astfel părţii colectiviştilor ca avans
iatul lovi cu dosul palmei în geanta
cu bilete şi bani. Se auzi un zgo s-a înscris in colectivă în fc- fiind rinduiala, oile au primit la zlua-muncă.
mot metalic. In geantă erau zeci de
lei în mărunţiş. Taxatoarea se tăcu bruarie 1959. Pe atunci gos- o îngrijire bună, fapt ce a in-
ca jarul.
poăâria colectivă nu dispunea fiuenţat pozitiv creşterea pro- Băltiţa a fo st salvată[
— Să ştii că te dau pe mîna mi- decit de 35 de oi. ducţiei de lapte.
Era o noapte întunecoasă.
La prima adunare care a Anul acesta s-a muls, pină Turma se afla atunci la stîna
avut loc, Gheorghe Popa a !a 26 septembrie, peste 10.0V0 de pe dealul '[irului.
luat cuvîntul şi a propus co- iuţi lapte, ceea ce revine clte Comunistul Gheorghe Popa
lectiviştilor ca turma să fie 4$ litri lapte de la fiecare tăcuse un ultim tur în jurul
extinsă, oaie.
oilor, după care se aşeză pe
înceta — Sint îngrijitor de oi de la Valorificlnă produsele obţi iarbă, în partea dispre pădu
virsta de 12 ani, a spus el. Mi-e nute de la turma dc oi In pri re. Lingă el, Băluţa, una din
dragă mtinca aceasta. Sper ca, mele 9 luni ale anului, colec caprele cu cea mai mare pro
împreună cu tovarăşii Stoica ducţie de lapte, dormea liniş
şi Popovici. să înjghebăm în tiviştii din Lăpuşnic au obţi tită.
scurt timp o mare turmă de oi. nut un venit de aproape
60.000 lei. Să fi trecut de miezul nop
Tovarăşul Gh. Popa a fost
(Urmare 'din pag. î-a) ?!$¦, 1 demoerat-populare, să înţeleagă să fie cuprinse mase largi de lor de bază expuneri urmate de susţinut de toţi colectiviştii. „B ăcîţa“ ţii, cînd liniştea împrejurinii
rolul hotărîtor al maselor, în intelectuali. Practica de zi cu întrebări şi răspunsuri pe prin
re ale oamenilor muncii. Munca făurirea istoriei, al oamenilor zi a arătat că una din forme cipalele probleme ale politicii Nu după mult timp, s-au cum lor a fost spartă de behăitul
Ideologică trebuie să fie strîns muncii din ţara noastră, le cele mai eficiente de studie partidului nostru, ale vieţii in părat din credite acordate de — Tovarăşe Josan, vreau să jalnic al Băluţei. Cit ai clipi
legată de îndeplinirea sarcinilor în Infătuirea măsurilor tra re a teoriei marxist-leniniste de terne de partid şi ale situaţiei stat şi din fonduri proprii, încă lucrez şi eu la stîna colectivei. din ochi, Gheorghe Popa îşi
economice, de practica construc sate de partid şi guvern, către cadrele de cercetători, internaţionale. In acest scop co 190 oi şi 24 capre. Astăzi, tur -— Tu, acolo ? Ce să faci ? luă bita şi sări spre capra ce
ţiei socialiste. Pentru a ajuta pentru continua întărire şi creatori, cadrele din învăţămîn- mitetele raionale şi orăşeneşti
propagandiştii în munca lor, înflorire a patriei noastre. tul superior o reprezintă orga de partid vor lua măsuri pen ma de oi a colectiviştilor din — Iacă... băciţă! se îndepărta văzind cu ochii
feste bine să se organizeze vizite Cursanţii trebuie sprijiniţi să-şi nizarea unor expuneri, confe tru a lărgi şi îmbunătăţi com
ale acestora în întreprinderi şi însuşească esenţialul din teoria rinţe legate de domeniul de ac ponenţa grupelor de lectori, an- Lăpuşnic, (pentru că despre Brigadierul zootehnic, Traian de lingă el. O apucă de pi
G.A.C. fruntaşe, pe şantiere de marxist-leninistă, să vadă in tivitate al acestora. Organele şi trenînd, în această muncă, un
construcţii, să se organizeze in- această teorie o călăuză în ac organizaţiile de partid vor tre număr mai mare de activişti cu ea este vorba), numără peste Josan, o privi cu oarecare ne- cioarele din faţă şi dădu stri
tîlniri cu muncitori fruntaşi, di ţiune, un sprijin concret bui să ajute mai îndeaproape munci de răspundere din apa
rectori de întreprinderi, preşe şi eficace pentru rezolvarea ca expunerile în cercurile de ratul de partid, de stat şi din 300 capete, din care 213 sint încredere. gare să se audă pînă în vale,
dinţi de G.A.C. etc. O atenţie sarcinilor politico-economice. studiu ale intelectualilor să fie economie, ingineri şi tehnicieni,
sporită va trebui acordată pre cit mai strîns legate de viaţă, cadre didactice şi alţi intelec cu lapte. - - N-ai să poţi face faţă ! în sat.
gătirii metodice a propagandiş O mare atenţie trebuie acor de problemele actuale, să con tuali cu pregătire politică-ideo-
tilor. dată studiului activiştilor de tribuie efectiv la creşterea com logică corespunzătoare. Rinduiala Şi-apoi, nici nu prea te pri — Săriţi, h o ţii!
partid, studiu ce trebuie orga bativităţii intelectualilor faţă de cepi la îngrijirea oilor. 'Miriitul fioros care străbătu
Propagandiştii de la oraşe vor nizat în funcţie de pregătirea ideologia străină marxism-leni- Desfăşurarea propagandei de După ce turma a fost înjghe imediat bezna, îl făcu să-şi.
Îi instruiţi de două ori pe lună. lor şi de sarcinile ce Ie au. Co nismului. partid, îmbunătăţirea mai ales bată, biroul organizaţiei de Utemista Rodica Ghiara i-n
Şedinţele de pregătire trebuie mitetele raionale şi orăşeneşti a învăţămintului de partid, po partid a recomandat consiliu argumentat pe loc brigadieru dea seama că ..hoţul“ era un
să devină’ adevărate şcoli unde de partid trebuie să asigure ac In ceea ce priveşte învăţămîn- litic U.T.M. şi ideologic al ca lui de conducere pe Gheorghe lui zootehnic că ea a mai lu lup ce venise să-şi astîmpere
propagandiştii să înveţe temei tiviştilor de partid, conform in tul politic U.T.M. este necesar drelor didactice, depinde în ma Popa ca să conducă treburile foamea la stina colectivei. Cu
nic marxism-leninismul, cum să dicaţiei date, cite 2-3 zile pe să se pună capăt unor tendin re măsură de felul în care co la stină. crat, că-i place această m e un efort, apucă băţul si lovi
lege tezele teoretice de activi lună pentru studiu. In progra ţe de a se organiza cercuri şi mitetele raionale şi orăşeneşti serie, că ţine neapărat să fie cu putere in locul unde se
tatea practică a construcţiei so mul de instruire a activiştilor cursuri peste posibilităţile rea de partid vor exercita contro Odată numit, el şi-a luat in
cialiste, să fie ajutaţi să în ţe vor fi asigurate lecţii şi consul le ale organizaţiilor U.T.M. lul asupra muncii în această di primire cu toată răspunderea ea numită acolo. profila corpul fiarei. Un răc
leagă în mod creator învăţătura taţii pe probleme actuale ale Cercuri şi cursuri se vor orga recţie. Efectuarea controlului sarcina încredinţată. Sfătuin- net scurt şi animalul de pra
marxist-leninistă şi cum să lupte politicii partidului, ale situaţiei niza numai acolo unde organi revine comitetelor de partid şi du-se cu ceilalţi doi tovarăşi — Bine, Rodica... O să dis dă işi luă tălpăşiţa in inima
împotriva dogmatismului şi bu- internaţionale, sau pe unele pro zaţiile U.T.M. dispun de propa in primul rînd birourilor comi de muncă, au Iiotărît ca locul pădurii, urmărit de chiotele
cherismulul. bleme teoretice ce se vor ţine gandişti bine pregătiţi, care să tetelor raionale şi orăşeneşti de cutăm in consiliul de condu- lut Popa şi ale celuilalt cio
de cei mai pregătiţi lectori, de asigure calitatea corespunzătoa partid. Acolo unde se manifes cere.
Pregătirea1 propagandiştilor cadrele de răspundere ale comi re a lecţiilor şi seminariilor. tă tendinţa de a se lăsa efec
trebuie să se facă de către oa tetelor raionale şi orăşeneşti de Pentru elevi şl studenţi, în a- tuarea controlului numai pe După cîteva zile, dorinţa ei
menii cei mal competenţi, te partid. Cadrele de conducere cest an şcolar, se vor organiza seama activiştilor care lucrează
meinic pregătiţi, cunoscători ai din întreprinderi, instituţii, cicluri de expuneri pe proble în ’domeniul muncii de propa de păşunat să-l importă în 4 a / 0si satisfăcută. Astăzi, cînd ban venit în ajutor.
hotărîrilor organelor superioare G.A.S., S.M.T., G.A.C. etc., tre me politice, ideologice şi de fe gandă şi agitaţie trebuie luate
şi locale de partid şi a probleme buie să se preocupe în mod per tică socialistă. Săptămînal vor măsuri corespunzătoare. Membrii parcele: una pe Dealul Ţiru- mergi la lăptăria stlnel, tm- — Nu ţi-a fost frică tova
lor de politică externă, Pentru manent şi sistematic de îmbo fi de asemenea organizate in birourilor, membrii comitetelor
ridicarea continuă a nivelului găţirea cunoştinţelor lor. însu formări politice. de partid trebuie să participe ne lui, alta pe Valea Morii, a treia brăcată intr-un halat alb şi cu răşe Popa ? l-au întrebat co
politic şl ideologic al propa şirea in mod temeinic a teoriei mijlocit la munca de control, să
gandiştilor va trebui să se asi economice a marxism-Ieninismu- In desfăşurarea propagandei asiste cît mal des Ia şedinţele pe Dealul Popii, iar a patra io o năframă roşie pe cap, te In- lectiviştii a doua zi.
gure participarea acestora Ia Iui, îi va ajuta pe !aceşti con de partid în rîndul oamenilor cercurilor şi cursurilor ce sînt
şcolile serale de partid şl la. alte ducători să analizeze imal apro muncii un rol deosebit de efica organizate in sistemul învăţă- ştiubei şi în Padină. timpină zimbitoare „băcîţa“ — 'Aş minţi dacă aş spune
forme superioare de studiu din fundat problemele întreprinde ce îl are propaganda prin lec mîntului 'de partid, politic U.T.M.,
sistemul învăţămintului de par rilor, gospodăriilor colective, ţii şi conferinţe. 'Asemenea con invăţămîntul ideologic al cadre Tot atunci, au hotărlt Rodica Ghiara. nu. Era însă în joc Băluţa, cea
tid. S.M.T.-urllor etc., să‘ valorifice ferinţe s-au bucurat în ultima lor didactice etc.
noi resurse locale, să-şi îndepli vreme de o mai mare amploare, ca oile să fie îngrijite la Din cele 2.008 kg. brinză pe mai bună capră din turmă.
Pentru cursanţi trebuie orga nească maî bine sarcinile ce li în Raioanele Sebeş, 'Alba şi O- Sprijinind in mod permanent păşune după ce au împărţit
nizate lecţii, expuneri care să-l s-au încredinţat. răştie. 'desfăşurarea învăţămintului de turma în două, cu rîndul. Fie care le-a pregătit de cînd lu Şi-apoi, dacă se prăpădea, nu
ajute în înfăptuirea sar partid, 'dînd mai multă atenţie
cinilor trasate de partid. Incepînd din acest an rde ln- Se va practica 'de asemenea organizării unor lecţii şl confe care trebuia să facă o zi la mîn- crează la stîna colectivei, cea era oare o pagubă adusă co
văţămînt se vor lărgi posibili metoda trimiterii în raioane a rinţe pentru oamenii muncii etc. zări, una la sterpe, iar in a tre- mai mare parte a fost vindută lectivei noastre ?
Este necesar ca Invăţămîntul tăţile cadrelor didactice de a unor brigăzi alcătuite din 2-5 vom putea sa obţinem noi suc
de partid să ajute cursanţii să studia ’diverse probleme ale teo tovarăşi bine pregătiţi care să cese în activitatea noastră de ia să fie liber şi să nu vină decit statului, iar 573 kg. s-au im- A. DAVID A
înţeleagă mai bine, în lumina riei marxist-leniniste In func facă expuneri, să ţină consulta propaganda, să' contribuim şi
ţie de pregătire şl de dorinţa ţii, să răspundă la întrebările mai mult Ia înflorirea economiei Dorinţa Rodi-
teoriei marxist-leniniste, însem lor în alegerea formelor de stu puse de oamenii muncii. Se ce şi culturii noastre socialiste, la În căi Ghiara de a
diu. In studiul propagandei de re In acelaşi timp ca, odată la tărirea continuă' a scumpei noas deveni băciţă, a
nătatea alianţei clasei munci partid trebuie ca in acest an 2-3 luni, să aibă1 loc în adu tre patrii. fost satisfăcută.
nările generale ale organizaţii- Ea lucrează azi
toare cu ţărănimea muncitoare, Ia turm a de oi a
colectivei. Coleci
sub conducerea clasei muncitoa tiviştii din LS-î
puşnic Si apra i
re — temelia puterii hoastre ciază mult m un
ca ce-o depune.
?2* &