Page 19 - 1961-10
P. 19
Nr. 2109 DRUMUL SOCIALISMULUI p?. a
4'
Echipe de LEIPZIGUL DE AZI Pe la M in S js ie ru l
mineri fruntaşe B n v ă t& m m iu liii
Leipzigul este cunoscut pe deoarece colosul se deplasează câmpurile de aur negru, de un şl
cele cinci continente ca urmare pentru a înghiţi noi şi noi stra de cărbunele pleacă spre u-
La sectorul minus 120 Musa- a tîrgurjlor internaţionale care turi. zine ca să fie transform at în Ministerul Invăţăinîntului şi
riu al Exploatării miniere Bar Culturii comunică :
za, lucrează oameni destoinici. au loc aici cie două ori pe an. Un rol de searnă In lupta energie, după ce vizitezi între
Acest lucru este dovedit de fap Vizitatorul străin de aceste me pentru cărbune îl au mecanicii prinderile şi instituţiile în care La 9 octombrie a. c., va avea
tul că minerii din echipele con leaguri abia părăsind uriaşa de locomotive. Nu este nici o această regiune este deosebit Ioc concurs de admitere l a :
duse de Sabin Baltă, Gheorghe exagerare: de ei depinde cit de de bogată, găseşti Leipzigul mai
Muteanu, Ştefan Candin, Ioslî hală a gării, cea mai mare din rapid este transportată pro- — facultăţile de matematică
Buftea, Miron Oprean şi altele, 'ducţJia giganticului escavatar.) frumos chiar decît în străluci de la institutele pedagogice de
şi-au depăşit planul de extrac Europa, este prins de îndată toarea haină cu care se împo- 3 ani din Galaţi, — Bacău şi
ţie pe luna septembrie şi pe tr i de iureşul specific marilor — De aceea, spune brigadie beşte în zilele de tîrg. II cu Baia Mare ;
mestrul III a.c. cu 20-38 la sută. rul Hans Woiezik, ne-am an noşti aşa cum este, oraş al in
oraşe. O circulaţie intensă, mii gajat să transportăm pe fieca dustriei, centru al unei regiuni — facultăţile de fizică şi chi-
Totodată, folosind metode de de oameni pe străzi (lucru rar re schimb cîte un tren de căr înfloritoare din R. D. Germană. mie de la institutele pedagogice
muncă avansate ca puşcarea se bune peste plan. Un tren pe de 3 ani din Iaşi, Galaţi, Craio-
lectivă pe vetre podite cu ploa- întîlnit în alte oraşe germane), schimb înseamnă 20.000 m.c., Rătăcind prin vechiul centru va, Braşov şi Constanţa ;
turi, echipele respective au reu reclame luminoase, indicatoare al oraşului descoperi şi trecu
şit să reducă sterilul din mine speciale care se îndreaptă toate Prin oraşele tul lui, ca de pildă pivniţa — facultăţile de stiinte natu-
reu sub norma admisă. Auerbach, vestită pentru că ’ 97
spre un singur p u n c t: târgul, R. D. Germane aici a creat Goethe cîteva ca
Prin munca acestor echipe şl pitole din nemuritorul său rale de la institutele pedagogi
a celorlalte care lucrează în adăpostit îh zeci de palate cu în 24 de ore — 60.000 m. c., de P a u s t; pe Burgstrasse întîl-
cadrul sectorului, planul tri adevărat somptuoase. cărbune mai mult. neşti statuia lui lohan Sebas ce de 3 ani din Galaţi şi Bacău ;
mestrial pe sector a fost depă tian Bach, care a compus ope
şit atit la extracţie cit şi la lu Dar dacă vizitezi Lepzigul în Aceasta este contribuţia de re nemuritoare între zidurile a- — facultăţile de arte plastice
crările de deschidere şi pregă afara zilelor de tîrg ? Nimic seamă pe care o dau lucrătorii cestui o ra ş ; în vechea clădire şi muzică de la institutele pe
tiri, iar calitatea a fost îmbună nu ştirbeşte imaginea de mai minei de suprafaţă de la De a fostului tribunal priveşti cu dagogice de 3 ani din Bucureşti,
tăţită cu 17 la sută. sus. Oraşul acesta cu circa litzsch, pentru asigurarea ne admiraţie statuia lui Gli. Di Iaşi, Cluj, şi Timişoara ;
600.000 de locuitori, al doilea cesarului de cărbune pe pe mitrov, gestul îndrăzneţ şi mă
Tinăra Ana Ruscă lucrează la secţia bobinat a filaturii din oraş al R. D. Germane după rioada de iarnă. reţ acuzînd mîrşăvia fascistă, — facultăţile de educaţie fizi-:
Lupeni. Datorită faptului că-şi depăşeşte zi de zi sarcinile de Berlin, este întotdeauna viu, demascînd ticăloşia lui Goe- că de Ia institutele pedagogice
plan şi dă lucru de bună calitate, se numără printre fruntaşele plin de viaţă şi luminos. El nu Alături de industria extrac ring şi a bandei sale. de 3 ani din Bucureşti, Iaşi şi
filaturii. este numai gazda vremelnică a tivă, regiunea Leipzig se bu Timişoara ;
tirgurilor internaţionale ci şi cură de renume şi în domeniul Peste tot strălucesc noile con
....... ¦; ' = 3?$53.' - ..... --------------- un puternic centru industrial prelucrării metalelor. îndeosebi strucţii ridicate în anii puterii — secţia de merceologie de Ia'
şi cultural, oraş de reşedinţă sînt cunoscute turnătoriile şi populare. Blocurile sînt ale oa Institutul de Ştiinţe Economice
forjăriile sale care dau peste menilor muncii. In tot oraşul a „V. I. Lenin“ — Bucureşti.
al unei regiuni bogate şi multi 22 la sută din producţia R. D. pătruns din plin belşugul şi lu
De Ia trei laisti $© înfăpfuieşg Germane. In afară de aceasta mina socialismului. înscrierile candidaţilor se fac
la 14 zile propunerile lateral dezvoltate. în regiunea Leipzig se fabrică
La Leipzig te afli în mijlocul şi o serie de produse 'de poligra A, VELA Ia secretariatele facultăţilor res
c e tă ţe n ilo r fie, pielărie şi papetărie.
unui vast teren, bogat în căr corespondentul Agerpres pective pînă în seara zilei de
bune brun. Intre Altenburg şi Industria poligrafică din Lel-
pzig are un renume m ondial: Ia Berlin 7 octombrie. &
Borna, trecînd peste Leipzig, „Leipzi’ger Verlag“ dă peste un
(Uriffăr? lift pag. l-a) In condiţiile clasice de execu De la alegerile de deputaţi in Delitzsch şi Torgau, pămîntul sfert din totalul cărţilor 'apăru SING EU JI — H U N E D O A R A
ţie (confecţionarea cofrajelor, sfaturile populare, in comuna nu este pămînt, ci cărbune. te în R. D. Germană. „Să fie ANGrAJEAZA
fost terminată baza propriu- plantarea fierului beton, prepa Pianul de Sus s-a desfăşurat o Aici, se află circa 20 la sută frumoase, dar şi ieftine“, spun
zisă a turnului, la cota -!-9000 rodnică activitate. Mobilizind din Întreaga rezervă de cărbune lucrătorii tipografi despre pro U iO itiIT
mm., jugurile metalice, cele 68 rarea, turnarea şi baterea be cetăţenii la înfăptuirea tuturor a R. D. Germane. Pe alocuri, dusele lor.
prese hidraulice cu ulei (fiecare tonului) o asemene?, lucrare ar propunerilor făcute cu ocazia această bogăţie formează un O fe rt e le se vor adresa direct S t a f ie i de recof*
«întărind circa 3-4 kg.) prinse dura două luni şi jum ătate-trei alegerilor de la 5 martie, depu strat gros de 20 metri. Uriaşe Cine s-a plimbat printre stan
în tijele metalice de susţinere, luni. După metoda nouă, cu ade taţii au iniţiat o serie de ac maşini muşcă cu sete stratul durile de cărţi de Ia Hansa- t a re şi conservare a sîngelui din Hunedoara
eofrajul circulant înalt de 1,25 ţiuni. negru, încărcînd mii de tone in haus în zilele tîrgului a putut
ni., au început să-şl facă dato vărat industrială, operaţia du vagoane de cale ferată. Pe dru admira rezultatul muncii şi a n u n ţă p u blicul c o n s u m a to r c ă îa
ria. rează numai 14 zile. Adică, tur- Astfel, în, circumscripţia elec mul de fier aurul negru se re străduinţele lor. Lucrări ştiin d a ta de 1 o c to m b rie 1961,
nînd cîte 26 m. c. beton pe torală Jir. 9 s-a făcut electrifi ţifice, opere literare, operele
Jos, pe sol, betonierele au schimb, realizînd o viteză de carea străzii. Măcui, s-au coji- varsă în uriaşe centrale electri clasicilor marxism-leninismu- S-AH DESCHIS MUSTĂRII
prins să amestece cimentul, apa fecţionat adăpători pentru a- ce, în fabrici de produse chi lui, atlase şi hărţi, admirabilele
şi agregatele, lifturile, încorse avans de 1 m. pe schimb (mun mice, în uzine de gaze, unde produse poligrafice ale Leipzi- SKBiiKBfiaaaBKncasE^rauBnsnBiDcnuBnisDBi'araDBnBgnnBiEBnBKEisaaiGaaHBnaaEjucmaeii&aft
tate în cele două eşafodaje de ca e organizată pe trei schim nimale la păşune, s-a îndrep cărbunele se transformă în e- gului s-au bucurat de o mare
lemn, impresionante prin înăl buri) după 14 zile, drapelul roşu tat strada şi s-au curăţat co nergie, în medicamente, în mă căutare. Nu întîmplător pînă şi
ţime, au ridicat betonul sus la poate fi arborat Ia cota finală. roanele pomilor pentru a nu tase, în îngrăşăminte chimice. savanţii din Anglia îşi tipăresc
nivelul necesar, de unde a fost împiedica întinderea firului cu lucrările la planele de la „Leip-
introdus îri cofrag. Şi oamenilor Mai mult, la o asemenea lu ...Priveliştea pe care o oferă ziger Verlag“.
nu Ie-a mai rămas altceva de curent electric. Lumina electri o mină la suprafaţă este im
făcut decît să-l bată bine. După crare, în condiţiile clasice de presionantă. Colosul de oţel, a- întors dintr-o călătorie pe
prima şarjă de beton, dnpă cele execuţie ar fi fost necesar un că a fost introdusă şi in ca gregatul complex care înlocu
două ore necesare pentru priză, eşafodaj de circa 1000 m. c.
la o comgpdă, cei doi mecanici material lemnos. în condiţiile sele din circumscripţiile elec ieşte munca minerului, este o
au pus în mişcare presele şi, pe adevărată uzină pe roţi. Pe
noii metode, s-au folosit cu torale nr. 15, 16, 29 şi 30. braţele sale de oţel te simţi ca
neobservate, întreg dispozitivul aproximaţie 40 m, c. material pe o navă. Sub ea aleargă cu
a început să se înalţe. In circumscripţia electorală uruit asurzitor cupele de esca-
lemnos, pentru schela de acces. vare care smulg pământului
Şi de atunci se înalţă mereu, nr. 20, unde este deputat Si cărbunele preţios. Malul ros de
In plus, betoanele turnate după cupe rămîne’ încet în urmă,
oră de oră, fie zi sau noapte, iar metoda clasică necesită un vo mian Savu, s-a construit un
oamenilor nu le rămîne decît Bin mOGMMUkBE
lum apreciabil de lucrări de fi pod de beton prin contribuţie
să fabrice betonul, să-l urce sus, nisaj. Folosind noul sistem, voluntară şi munca patriotică 7 OCTOMBRIE 1961 în u rm ă to a re le localităţi:
tof?mai^sus, să-l bată cum tre- munca de finisaj se rezumă Ia efectuată de cetăţeni, iar in
circumscripţia nr. 5, s-a început PROGRAMUL I: 6,10 Melodii popu vietice ; 13,00 Romanţe de Giinka; • GRADINA DE VARA MINERUL PETROŞANI
bme, lucru pe care de altfel 51 văruirea, ca să zicem aşa, a construirea unei săli culturale lare romîneşli interpretate la diferite 15,00.Din folclorul popoarelor.; 16,30 ® GRADINA DE VARA CĂRBUNELE LONEA
si fac. Asta e totul. porţiunii ieşite din cofrag, oda pentru tineret. Pină acum s-a instrumente; 7/15 Gîntece din Neapole Muzică uşoară de compozitori romîni; • GRADINA DE VARA A BUFETULUI NR. 23 PETRILA^
turnat fundaţia, s-au confec de R osselini; 8,00 Din presa de astăzi; 17,30 Gârneţ de reporter: Deschiderea • GRADINA DE VARA DIN ANINOASA
De ce atunci fiecare om al tă cu apă şi apoi cu lapte de ţionat 20.000 buc. cărămidă, pe 10.30 Muzică uşoară sovietică ; 12,20 Lunii prieteniei romîno-sovietice; 18,05 • GRADINA DE VARA DIN LUPENI
şantierului te invită să vezi nea ciment, treabă pe care o fac cu plan local şi s-au procurat toa Album sporiiv; 13,05 Concert distrac Interpreţi de muzică uşoară; 19,30 Pe « CHIOŞCUL DIN PIAŢA VULCAN
o mică, cu o infimă cheltuială te materialele necesare pentru tiv ; 15,10 Din ceie mai bune programe teme internaţionale; 20,20 Noapte bună, • CHIOŞCUL DIN UEÎCA NI
părat turnul? ca înainte de sosirea iernii, sa muzicale alcătuite de ascultători; 15,45 copii: „Gele trei daruri", poveste popu
de forţă de muncă şi materiale, la să poată fi dată în folosinţă. Pagini din noua literatură germ ană; lară germ ană; 20,30 Muzică de d a n s; La mustării găsiţi în perm anenţă renumitul MUST DULCE>
Răspunsul îl găseşti atît In doi oameni. Trebuie să adăugăm 16,15 Vorbeşte Moscova !; 17,50 Ştiinţa 21,45 Album artistic; 23,15 Muzică de şi delicioasa PASTRAMA CU MAMALIGUŢA, precum şi alte^
inedit (e pentru prima dată în că Ia sfîrşitul lucrării e gata şi SIMION DRĂGAN în slujba p ăcii; 19,05 Scrisori din ţară ; dans. specialităţi c a : mititei, antrico ate, rim aţi de porc, rinichi etc.2
20.30 Emisiune literară consacrată des
regiune cînd se aplică metoda finisajul. preşedintele Comitetului executiv chiderii „Lunii prieteniei romîno-sovic- BULETINE DE ŞTIRI: 5,00; 6,00; VIZITAŢI CU ÎNCREDERE MUSTĂRIILE T.A.P.L. PETRO -
tice"; 21,30 Instantanee culturale; 7,00; 10,00; 11,00; 13,00; 15,00; ŞANI.
respectivă), cit mai ales in vi * al sfatului popular din connfiTa 22.30 Muzică de dans. 17,00; 19,00; 22,00; 23,52 (progra
teza de lucru, impresionantă mul I); 12,00; 14,00; 16,00; 18,00; 'oîSTsSaîSEEaiVEţH.t
Tovarăşul Lugojan ne invită Pianul de Sus PROGRAMUL II: 12,15 Gînfece so 20,00; 23,00 (programul II).
chiar şi pentru un cunoscător.
Pe şantier. împreună, ocolind
Sîntem datori cu cîteva expli
caţii. bălţile şi noroiul, mai mergem
odată Ia turn, să vedem totul pe
viu. Era aşa cum ni s-a spus...
e urmele anunţurilor unei uzine din Len — şi la club, şi la Planetariu, aceste cărţulii albastre. Să răs- tru activitatea culturală şi spor
şi pe „Raketa“. foim la întimplare una din el? tivă, pentru bilete la sanatorii
de V. CEREVKOV malurile rlului Oredej se în — a lăcătuşului Vădim Pagav. şi case de odihnă, pentru tabă
tinde un întreg orăşel al şan „CU PRILEJUL IEŞIRII LUI ra de pionieri.
„La sfîrşitul perioadei de douăzeci de ani sindicatul. Sudorlţa Zabelina tierelor navale ale Amiralităţii : L-am găsit intr-un auditoriu
pleca la un sanatoriu de prim cinci grădiniţe de copii, o ta LA PENSIE, VA FI al Institutului de construcţii — Dar bugetul nostru nu con
suma fondurilor sociale de consum va repre rang din Kislovodsk. Preţul în bără de pionieri, o casă de odih navale unde a dat examenul de stituie singura sursă de mijloace
zenta aproximativ jumătate din suma totală a treg al biletului — 170 ruble — nă... Pentru întreţinerea acestui SĂRBĂTORIT“ intrare. suplimentare pe care muncito
a fost de asemenea plătit de orăşel se cheltuiesc zeci de mii rii le primesc pe Ungă salariul
veniturilor reale ale populaţiei. Aceasta va da sindicat. de ruble. Pe pionierii şantiere Pe unchiul laşa, aşa ii spun — Totul a mers bine — spune de bază — spune Anna Pavlov
lor Amiralităţii îi recunoşti ime în secţie lui lakov Mihailovici el vesel. — Sînt student. na. Sume mari sînt cheltuite de
posibilitate de a se asigura pe seama societăţii : „DESPRE 1A1PRESHLE LOR diat după feţele lor rumene, Zuev, l-au înconjurat tovarăşii către direcţie din fondurile ei.
0 întreţinerea gratuită a copiilor în institu după uniforma lor frumoasă, lui de muncă. Ei îl îmbrăţişea In primul an de studii el va
DIN EXCURSIA FĂCUTĂ IN bine cusută. Pentru confecţio ză, îi string mîinile, îi oferă primi de la întreprindere o bur — Acumulările noastre, com
ţiile pentru copii şi în şcolile-internat (la do narea lor a plătit tot întreprin daruri, flori, şeful secţiei ii lu să lunară de 33 ruble. pletează V. 1. Igonin, depind
rinţa părinţilor) ; POLONIA VOR VORBI CÎŢ1VA derea. minează un bilet de onoare de exclusiv de succesele colectivu
liberă intrare la întreprindere Cărţulii albastre asemănătoa lui, de perseverenţa şi energia
° asigurarea materială a persoanelor inapte MUNCITORI Al ÎNTREPRIN „CU IAHTUL şi o diplomă de onoare în care re au primit şi alţi 16 munci sa în îndeplinirea tuturor in
de muncă ; sînt enumerate meritele vetera tori ai uzinei. dicilor de producţie. Am să vă
DERII...“ „PROFESOR RUDOVIŢ“../* nului : el a consacrat construc explic : pentru asimilarea tehni
° învăţămîntul gratuit în toate şcolile ; ţiei navale 30 de ani de muncă. INTF.RV1U CU LOCATAR UI. cii noi, pentru construirea unor
Mulţi, constructori navali fac Un iaht cu trei catarge alu nave din cele mai moderne ca,
• asistenţa medicală gratuită pentru toţi ce călătorii şi mai îndepărtate. necă lin pe oglinda apei. Cu- Zuev este em oţionat: UNEI CASE NOi de pildă, fabrica plutitoare de
tăţenii, inclusiv asigurarea cu medicamente şi Pină pe malurile Adriaticti sau rină el va porni spre ţărmurile — Acum mă fac pescar. Sta conserve de peşte „Andrei Za-
tratamentul sanatorial al bolnavilor; ale Meăiteranei... Ciţiva dintre Scandinaviei. Sportivii. uzinei tul îmi plăteşte lunar o pensie In cartierul „Krasnîi Puiilo- liarov“, in ultimul timp între
ei au vizitat timp de două săp- aflaţi in concediu se pregătesc de 87 de ruble, ceea ce îmi este veţ“ au apărut cvartaluri în prinderea a fost premiată cu
* folosirea gratuită a locuinţelor şi a ser tămîni Polonia.. Pe fiecare absolut suficient... tregi de noi case de locuit. In- sume in valoare de cîteva zeci
viciilor comunale. excursionist călătoria l-a costat de drum. De altfel, construc tr-una din acestea s-a mutat şt de mii de ruble. In fondul în
numai 70 de ruble — restul ..PLECAREA LA BAZA muncitorul de la şantierele na treprinderii au fost vărsate şt
(Din proiectul de Program al P.C.U.S.) cheltuielilor au fost acoperite torii navali au la dispoziţia lor vale Nikolai Petrovici Dubin- mijloace importante ca rezultat
o întreagă flotă sportivă. VHWORFASCA ARE LOC kin, împreună cu soţia sa, cu al reducerii preţului de cost :
In şuvoiul de lume păşeau nuite incit, cu siguranţă, prea de întreprindere. fiul şi nora lui. beneficiile s-au dovedit a fi
alături doi oam eni: bătrinul şi puţini erau aceia care se gin- „SOSEŞTE UN ANSAMBLU SÎMBĂTA LA, ORELE 17...“ peste prevederile planului. Co
încercatul montor Pavel Ser- deau ce mari înfăptuiri se as „ABONAMENTE PENTRU — Ni s-a repartizat un apar lectivul nostru a ieşit de două
gheevici Aiiibasov şi Nikolai cund în spatele acestor fapte DIN ODES'A../* Cînd s-a anunţat despre în tament separat cu patru came ori învingător în întrecerea so
Breanţev, un flăcău încă foar cotidiene, în care se conturează MESE GRATUITE...“ ceputul vinătorii de păsări săl re, baie şi bucătărie şi sîntem cialistă şi i s-a acordat un mare
te tînăr, venit la şantierele na Insă clar trăsăturile vizibile ale Uneori parcurgi afişele de batice, 200 de vinători de la foarte mulţumiţi — a spus Du- premiu. O parte din aceste m ij
vale ale Amiralităţii din Lenin comunismului de mîine. Cu jumătate de oră înainte lingă poarta uzinei şi nu ştii la uzină „au pus mina pe armă“. binkin. Eu, fiul şi nora mea loace au fost de asemenea, folo
grad direct de pe băncile şcolii. de începutul schimbului, lăcă- ce să te decizi. Să pleci cu „Ra- ciştigăm împreună 320 ruble. site pentru satisfacerea nevoilor
„BILETE LA SANATORII SE tuşul-montor Vladimir Sapoşni- keta“ pentru a face o plimbare — Ce-i cu voi, flăcăilor? De Soţia are o pensie de 70 ruble social-culturale, întreţinerea ta
Ei erau emoţionaţi, ca de alt kov s-a dus la cantină. A luat In golf, sau să porneşti în unde să iau atîtea mijloace de — in total deci 390 ruble. Dar berei de pionieri, cluburilor
fel toată acea mulţime zgomo PRIMESC LA COMITETUL loc la o masă, unde i s-a ser excursia organizată la planeta transport ? — se frâmînta pre sportive, grădiniţelor de copii,
toasă de constructori navali vit micul dejun. A mîncat şi a şedintele colectivului vînătoresc, pentru noul apartament plătim achiziţionarea de bilete la sana
plecat fără... să plătească. La riu ? Sau poate să rămii pur şi Roman Semenovici Leahovslci. lunar numai 9,70 ruble chirie. torii şi case de odihnă.
care, după terminarea schimbu DE ÎNTREPRINDERE...“ prînz a venit din nou la canti simplu la club unde un ansam Ne-am cumpărat şi mobilă nouă.
lui, ieşeau pe porţile uzinei. Cu nă. A luat masa. a mulţumit blu de estradă din Odesa pre Constructorii de nave şi-au Am fost insă curios să ştiu cit tV
cîteva minute in urmă, în sec Mergind pe urmele acestor pentru felurile gustoase şi a zintă un program artistic ? In organizat o întreagă „gospodă l-a costat pe stat apartamentul Acestea slnt rezultatele călă
ţiile întreprinderii se discutase anunţuri, am ajuns la aeropor plecat din nou fără să plăteas trarea la club este liberă, vara rie“ vinătorească: au asamblat acesta şi ce credeţi că am aflat? toriei noastre pe urmele anun
proiectul noului Program al tul din Leningrad tocmai in că... aici au dat concerte şi spec căsuţe prefabricate, au construit Cinci mii de ruble. ţurilor de la poarta şantierelor
momentul cînd muncitorul Kirill tacole compozitorul şostalcovict, luntre, au amenajat debarca navale ale Amiralităţii din Le
partidului. Discuţiile despre cum Jupina de la şantierele navale In flecare lună sindicatul plă ansamblul Universităţii de stat dere, au construit un drum prin AU CUVINTUL CONTABILII ningrad.
va fi după 20 de ani continuau ale Amiralităţii urca intr-un teşte 11,40 ruble pentru Sapoş- din Moscova, artişti de la Tea pădure. întreprinderea i-a aju Aşadar, toate aceste bunuri
şi acum. avion „TU-104“. El pleca la nikov. Două mese gratuite pe zi trul academic „A. S. Puşlcin“... tat cu mijloacele necesare. Con De unde se iau aceste mijloa de care beneficiază constructo
odihnă In Crimeea. Biletul pen primesc la cantină şi mulţi alţi Dacă te-ai hotărî totuşi să faci structorii navali — amatori de ce? Răspunsul l-au dat doi oa rii navali, cu care ei s-au de
La poartă Arţibasov aruncă o tru sanatoriu l-a primit de la muncitori şi funcţionari ai în o plimbare cu „Raketa“ — ju vinătoare, pleacă acolo in fie meni care calculează finanţele prins şi le consideră ca de la
privire pe tabelul cu anunţuri. comitetul de întreprindere. A treprinderii. mătate din costul călătoriei îl care sîmbătă. întreprinderii pînă la ultima co sine înţeles, sînt rezultatul mun
costat 110 ruble. va suporta sindicatul... peică : contabilul comitetului de cii lor proprii. Iar aceste bu
— la u ite ! Doar multe din „TOŢI COPIII ,PLECAŢI LA CĂRŢULIILE ALBASTRE întreprindere, Anna Pavlovna nuri vor fi cu atit mai multe,
prevederile Programului au in — Eu am plătit insă numai De obicei este plin peste tot Dmitrieva, şi adjunctul contabt-
trat de pe acum in viaţa noas 33 de ruble — a spus Jupina. ODIHNA SÎNT SĂNĂTOŞI!“ Un alt anunţ înştiinţa pe bur lului-şef al uzinei, V. 7. Igonin. cu cit ei vor munci şi mai bine.
tră ! Iar bani de concediu mi s-au sierii uzinei să se prezinte la
Inţr-o pădure de brazi de pe combinatul de învăţămint al Bugetul anual al comitetului (După „Ogoniok“)]
Anunţurile vorbeau despre tot calculat 135 ruble. întreprinderii. Pentru ce ? Ca să de întreprindere se cifrează la
primească adeverinţele. Iată-le, cîteva zeci de mii de ruble. Or
felul de lucruri — despre unele Jupina pleca în Crimeea, în ganizaţia sindicală cheltuieşte o
timp ce mecaragiţa Efremova mare parte din acest buget pen
manifestări culturale, despre pleca spre Piarnu. Ea nu a plă
tit nici o copeică pentru bilet,
plimbări în afara oraşului, des
pre excursii la baza sportivă,
concedii de odihnă etc. Dar
toate erau lucruri atit de obiş toate cheltuielile le-a suportat
