Page 2 - 1961-10

fsw m um m m m zm iü m rer. zuro

r— EÜ C I N 7 i p->r-v-» r* r->/-»r* f-*r**»r~»r*»f CONFRUNTARE

\ ' ACUM, CIND ÎNFLORESC BUJORII, POŞTA CU SPECTATORII
) AS VREA SĂ-NALŢ CU MUNCITORII
L SI CU ŢĂRANII PE OGOARE, — REDACŢIEI La Hunedoara, a avut loc o cu etica de oţelar, Todor baci,

CU-NTREAGA CLASA MUNCITOARE, - EUGEN D. POPA (Lupeni). interesantă confruntare, organi­ colectivul, îl judecă aspru. To­
UN IMN MÄRF.T, UN IMN DE SLAVĂ Dintre încercările sosite la
CA SĂ-L AUDĂ TARA-NTRHAGÄ redacţie, am reţinut poezia zată de cătr8 ziarul „Munca“ şi dor baci ştie că dacă tinărului
SI-N IMNU-ACESTA SĂ SLĂVESC. „Sub purpuriul fald“, care
PARTIDUL CELOR CE MUNCESC! reuşeşte să emoţioneze prin studioul cinematografic „Bucu­ Orşa i-a intrat In slnge mese­
vigoarea versului şi sinceri­
tatea expresiei. Trimiteţi-ne reşti“. Creatorii şi o parte din ria de oţelar, acesta nu se va’
şi versuri închinate mineri­
LUP EA LIA, lor, în mijlocul cărora trăiţi. interpreţii filmului „Aproape de putea despărţi de ea. De aceea,

elevă — Orăştie ION MARINESCU (Chitid). soare“, s-au întîlnit cu siderur- nu-şl face gînduri cînd Gică
Ultimele piese de folclor tri­
— fragment din poezia cu acelaşi titlu distinsă cu mise redacţiei nu aduc ceva giştii hunedoreni. După prezen­ Pisică (un tînăr şmecheraş, fără
nou, sînt insuficient prelu­
menţiune în cadrul concursului literar regional „Sub ila -, crate, iar nota specificului lo­ tarea filmului, siderurgiştii şi un drum clar în viaţă, obişnuit
cal Ie lipseşte.
¦¦t - mura partidului“. — i alte categorii de oameni al să vagabondeze de pe un şan­
I. P. STANILEŞTI (Orăs-
V• tie), B. BARBU (Tîmpa). muncii, şi-au spus părerea des­ tier pe altul), reuşeşte să-l ade­
Versurile în stil popular sînt
Ia fel de pretenţioase ca şi pre această operă cinematogra­ menească vremelnic pe Orşa, să
cele în formă „clasică“. For­
ma nu trebuie să ducă Ia fică creată în mare parte la Hu­ plece In altă muncă unde, chi­
simplificare şi să nu dăuneze
Concursul difuzorilor rie carte căldurii, sincerităţii transm i­ nedoara. purile, covrigii s-ar afla Înşiraţi
terii sentimentelor, care tre-,
buie să se degajeze din fie-: Inspirat din viaţa oţelarilor, Pe garduri.
care vers, din fiecare imagi­
ne artistică. Trebuie să lu­ îndeosebi din munca lor eroică, Filmul se bucură de Imagini
craţi mai mult asupra viitoa­
In scopul răspîndirii cărţii în mai sus. difuzorii de carte care relor încercări poetice. filmul a fost în general bine alese cu mult rafinament, maU’ '
rînclul oamenilor muncii din în­ participă la concurs vor benefi­
treprinderi, Instituţii şi în spe­ cia de o remiză de 8 la sută din AUREL’ IFRIM (Simeria), primit. Vorbitorii au apreciat ales cele din procesul muncii, -
cial în rîndul ţărănimii munci­ valoarea cărţilor difuzate în Poeziile dumneavoastră sînt
toare, pentru stimularea gustu­ mediul urban şi 12 la sută din bogate în imagini sugestive, strădania echi- _____________ şi este însoţit de
lui de citit prin popularizarea
şi prezentarea cărţilor, U.R.C.C. valoarea cărţilor difuzate în me­ îndrăzneţe în construirea pei de filmare Filmul „ Aproape 0 muzică adec-
Hunedoara-Deva instituie un diul rural. strofelor, în alăturarea rime­
concurs între difuzorll procen­ lor, însă deseori aceasta se dmeaai pvererizdeinctma ucînt- u e s->ooaarree “ îinn daiiSfcCuUtiţcldi vştaetă>găcarseubrlelunşiee_‘.
tuali de carte din regiunea Hu­ Pentru a participa la concurs, face în dauna ideii, care nu e
nedoara. difuzorii din mediul rural tre­ întotdeauna îndeajuns de cla­ ca oţelarilor, p r o - s t d e r tir g iş t ilo r h u n e d o r e n i ze puternic şi
ră. Căutaţi să munciţi mai
La concursul pentru „Cel mal buie să realizeze o vlnzare de mult pe vers pentru ca aces­ cesul de trans- B " ildel sceneje în_
bun difuzor de carte“ pot parti­ minimum 400 lei pe întreaga ta, prin mijlocirea figurilor
cipa toţi oamenii muncii din în­ de stil, să exprime limpede! formare a tînărulul Petre Orşa, făţlşate. Rău este Insă că viaţa
treprinderi şi instituţii, ţărani perioadă a concursului, cei din ceea ce aveţi de transmis ci­
muncitori, cadre didactice etc. titorului. venit la Hunedoara dintr-un eroilor In afara uzinei esté să­
din regiunea Hunedoara, care mediul urban vor trebui să rea­
doresc să1 difuzeze cartea la lo­ ION RADU (Lupeni). In sat de munte, cu ambiţia nestră­ racă. Dacă In procesul muncii
cul de muncă. lizeze o vinzare de peste 1.200 fiecare dintre poeziile citite
lei, inclusiv prin biblioteci per­ am aflat versuri izbutite, care mutată de a fierbe oţel. De ase­ s-a reuşit să se creeze un con­
Concursul se încheie ' la data vădesc că aveţi posibilităţi de
Se 15 decembrie 1901, cînd se sonale de 50 lei şi 100 lei. a vă exprima sentimentele menea a fost apreciată fideli­ flict autentic, de oarecare In­
vor decerna un număr de 35 prin scris. Strofele sînt însă
premii în obiecte şi cărţi prin­ Clasarea difuzorilor se va face inegale, alături de cele reu- tatea Întruchipării pe peliculă a tensitate, In ce priveşte viaţa
tre c a re p re m iu l I — una bi­ ş % ţ afli unele slabe. Mai tri­
cicletă „Carpaţi“ ; premiul II — de către o comisie la fiecare ra­ miteţi. celor doi maiştri — Todor baci personală a eroilor ea este vă­
un aparat de radio „Romanţa“ ; şi Golea MIhal.
premiul III un covor de iută şi ion şi va îi verificată de către VASILE POP (Hunedoara). duvită tocmai de ceea ce este ti­
alte obiecte. Dintre poeziile „Inima mea“
comisia regională care va pro­ şi „Pomul“, cea de a doua este Interesantă In sine, Ideea fil­ pic zilelor noastre — veselie, op­
Toţi difuzorll care vor realiza ceda la decernarea premiilor. mai bogată în imagini, mai
o difuzare minimă de 150 de lei aproape de ceea ce trebuie să mului a reuşit să reţină aten­ timismul, acele amănunte care
şl nu se încadrează în condiţiile
de premiere, vor primi pe lingă exprime arta poetică. Cu ex­ ţia siderurgiştilor, iar pelicula o fac frumoasă. Episoadele de
remiza cuvenită, cîte o diplomă să fixeze pe ecran momente de dragoste dintre tinărul Orşa şi
de „Fruntaş In difuzarea cărţii". cepţia primei strofe, care este
lipsită de logică, poezia sus­ mare tensiune din munca aspră tinăra lucrătoare de pe macara
In afară de premiile stabilite
Portret de muncitoare, lino gravură de Iulian Surugiu. cită interes. V-am recoman­ a oţelarilor. îndeosebi procesul sînt reci, lipite şl neconvingă-i
Program arîisiic
dat-o pentrU culegerea lite­ de producţie, frumuseţea mun­ toare. Pe bună dreptate a fost
!Azl are loc la căminul cultu­ rară pregătită de Casa regio­
ral din satul Mintia un frumos nală a creaţiei populare din cii de oţelar, isteţimea necesară criticată această parte a fiimu-i
program al artiştilor amatori
locali. La reuşita programului Deva, cu lucrări selecţionate omului pentru a îndeplini o Iui.
vor contribui formaţiile de cor.
dansuri, teatru şl solişti vocali. IC \ R N SE T de la membrii cercurilor lite­ asemenea muncă, au fost fru­ De hună seamă că filmul ar
Intre altele se vor prezenta cîn- rare din regiune mos, realist prinse. Prin chipul H avut de cîştigat dacă ar îi
tecele „Sub al păcii stindard“, Şcoala artiştilor am atori Un nou cămin bătrinului oţelar Todor baci, In­
„Partid iubit“, o sultă de dan­ cultural I. STRAUŢ terpretat cu multă căldură şi izbutit să prindă pe peliculă mal
suri populare şl dialogul „La noi Pentru desăvirşirea măiestriei ar­ cadrul secţiei muzică, elevii, majorita­ viu şl la un nivel artistic mai
în gospodărie“. tiştilor amatori şi instructorilor forma­ tea muncitori aflaţi în producţie, pot S-au terminat ultimele lu­ autenticitate de artistul emerit înalt viaţa bogată a siderurgiş­
ţiilor artistice ale cluburilor şi cămi­ învăţa să cînte la toate instrumentele crări ele construcţie ale noului Titus Lapteş, se creează unul tilor, sentimentele, preocupările
nelor culturale din Valea Jiului, de clasice, teorie muzicală, solîegii şi cu­ cămin cultural din Şoimuş. A- din cele mal veridice portrete
8 ani funcţionează la Petroşani o noştinţe de cultură generală muzicală cesta cuprinde o sală de spec­ de maistru comunist. DIrz, as­ lor, de zi cu ai, dacă aparatul de
şcoală populară de artă. Peste 500 (istoria muzicii). De asemenea, aici se tacole, alta pentru repetiţii, pru, dar foarte apropiat de oa­ filmat ăr îi pătruns fără teme­
muncitori frecventează secţiile interne poate învăţa canto şi se pot cunoaşte bibliotecă, sală de lectură etc. ri In viaţă, ln casele şi în su­
ale şcolii şi circa 200 secţiile externe, instrumentele populare: chitara, man­ meni, Todor baci, oţelarul co­ fletele oţelarilor.
dolina, acordeonul şi saxafonul. In prezent se fac lucrările de munist este nu numai posesorul
caro îşi desfăşoară activitatea în cîte- racordare a reţelei electrice la unei priceperi bazată pe o ex­ rAlol zac încă multe comori,
Secţia de teatru cuprinde clasele de perienţă Îndelungată In ceea ce cărora pelicula nu le-a acordat
va centre importante ale regiunii actorie şi regie, iar cea de arte plas­ noua clădire. priveşte fierberea oţelului. El cinstea cuvenită. Se pare că de
tice — grafica, pictura, modelajul şi De remarcat că la construc­ este totodată un cunoscător pro­ acest lucru, scenariştii (Paul An-’
(Brad, Cugir, Şimeria etc.). ţesăturile aplicate. fund al sufletului omenesc. To­ ghel şl Savel Stiopul, ultimul
ţia noului cămin cultural s-au dor baci ştie cum se căleşte un şl regizorul filmului)’, au ţinut
La şcoala populară de artă din realizat economii în valoare de oţelar. însuşi Solea, Oţelarul mai puţin seama, lăsîndu-se fu-i

Petroşani funcţionează secţii de teatru, circa 10.000 lei, datorită unor care a Izbutit să i-o ia înainte taţi de pfeisajul industrial, de
lucrări efectuate prin acţiunile a fost crescut de el. De aceea, fazele speotaculoase ale proces
muzică, arte plastice şi aplicate. In nici tinărului Orşa (Florin Pier- sulul de producţie.
patriotice ale ţăranilor colec­
Seară de filme tivişti. sic), nu-1 îngăduie nici un fel [Aceste lipsuri ale filmului, nu!
de abateri de la legile aspre ale pot insă umbri valoarea lui e-'
Din iniţiativa comitetului sindical de din munca energeticicnilor din ţara P. SUIÎCONI
Ia I.R.E.H, Deva, avind sprijinul În­ meseriei. Şi pus la „temperatura ducativă, suflul patriotic care
treprinderii regionale cinematografice, noastră. corespondent
vineri la clubul întreprinderii a fost cea mai înaltă“, tinărul Orşa rezidă în dragostea faţă de mun­
organizată o interesantă seară de In continuare s-a prezentat documen­ că, In bătălia pentru creşterea u-
filme. Pariicipanţii la aceasfă mani­
festare au vizionat filmul „Jupitcrii zi­ tarul dc lung metraj în culori „Insula
lelor noastre“, care oglindeşte aspccic
în flăcări“, inspirat din lupta eroică a

Gubei revoluţionare. rezistă, iar cînd beţia succesu- nul tineret călit că însuşi oţelul.

N. CGSTIN lui îl împinge pe căi nepotrivite

corespondent T. PETRESCU

~n lanţul munţilor] Poiana l-am cunoscut pentru prima oară de fier, hrana furnalelor, cum Majoritatea minerilor din briga­ ei, executind-o intr-un timp re­ 1.000 tone minereu In flecare La numai ctteva minute eram
spun minerii, va creşte in mă­ da lui Bidiga sînt tineri, inşii cord. lună peste sarcina de plan. la capătul galeriei. Afară, ne-a
sura in care fronturile de pricepuţi şi vrednici. Formează tntimplnat soarele in toată puJ
lucru sint pregătite, mai repede un colectiv unit. lacob Vasile şi încercările făcute de a afla Cu „colivia“ am urcat pină terea şi măreţia sa ăe după-
şi mai bine, el a pornit între­ Schitele Bumitru, Muţea Con­ mai multe de la şeful brigăzii la orizontul Lucact. Pe ga­ amiază.,;
cerea pentru creşterea vitezei stantin şi Radu Marin, au învă­ n-au dat rezultate. Mi-a spus leria lung'ă aştepta să fie trimis
de înaintare. ţat meseria de miner ln brigadă. scurt : la „ziuă“ un şir lung de vago- MIRCEA NEAGU
Au crescut sub conducerea şefu­ vete încărcate cu minereu,
j a mai puţin de 8 luni de lui de brigadă. Comunistul — Băieţii au lucrat fain. Ga­
/ Ruscă, pe un podiş de o ln seara cind a avut loc adu­ !Li ia pornirea întrecerii, re­ Gheorghe Bidiga s-a dovedit un leria măsoară 400 metri lungi­
zultatele obţinute au fost peste bun pedagog. A calificat pină me şi face legătura dintre mina
rară frumuseţe naturală, s-a în­ narea festivă închinată sărbăto­ aşteptări. Viteza medie la îna­ acum mai bine de 50 de tineri de Vest şi mina Centrală. Este
intare a crescut cu sută la sută din care mulţi sint acum şefi de cea mal lungă galerie. Am lu­
tins şi este tntr-o continuă dez­ ririi Zilei minerului. In miinile faţă de perioada corespunzătoa­ echipă şi 'de brigadă. crat bine şt am terminat-o îna­
re a anului trecut. 'Aflând des­ inte de vreme. Era datoria noa­
voltare, comuna Ghelar. Hărni­ mici, dar aspre, ţinea o cutiuţă pre acest record, mulţi mineri Era ora primului. Minerii îşi stră de comunişti, de mineri. A
din regiunea Hunedoara, des­ desfăcuseră pachetele cu min- fost greu, dar am învins. Noi am
cia minerilor de acolo a dus ves­ deschisă, in care strălucea Or­ chizători de drumuri, cum sint care. Flăcările lămpilor de car­ fest mai tari decit stincile. Asta
denumiţi cei care lucrează la bid aruncau pe pereţii galeriei a fost tot...
tea comunei In toată ţara. De dinul Muncii. Privea cu emoţie înaintări, au plecat la Ghelar umbre ciudate.
ln schimb de experienţă să afle D ar tovarăşul Bidiga n-a
acolo se extrage minereul de şl respect distincţia primită secretele obţinerii unor viteze 'Stlnd acolo, pe un butuc gros, spus nimic de orele petre­
rapide la înaintări. minerul Bidiga părea mai înalt.
fier necesar furnalelor hunedo- pentru hărnicia şi priceperea sa. Calm, cu glas sigur, şeful de Minca şi povestea. cute ln mină şi după timpul de
rene. Era înconjurat de prieteni, de brigadă Gheorghe Bidiga dădea program. Bin modestie n-a
explicaţiile cerute. — Bespre muncă ce să vă amintit că datorită iniţiativei
Ziua, dar mal ales noaptea, ortacii din brigada pe care o spun ? ne întreabă el. Merge
— Maşinile, bine conduse de bine treaba. Noi deschidem front pornite 'de el s-a realizat o vi­
cind o linişte adlncă învăluie conduce. oameni, fac minimi. Avem în de lucru pentru mineri. Ne teză medie de 100 metri liniari
fronturile de lucru maşini elec­ luăm la piept cu sttncile. Mi­
Ghelarul, se aude pierdut, ve­ — Nu pui decoraţia pe piept? trice de încărcat şi perforatoare nerii mai vechi spun că acum la înaintări. Be fapt. despre asta
grele sovietice. Aplicăm metoda această bătălie cu stincile este
nind de departe, din adine, zgo­ — l-au întrebat ortacii. perforajulut umed. Minerii tre­ floare la ureche ! Ei făceau ga­ vorbesc cele două decoraţii pri­
buie să aibă condiţii foarte bune leriile folosindu-se numai de tîr-
motul ciocanelor de abataj. — Ba da, dar la un costum de lucru. năcop şi un troc mic cu care ln- mite : Medalia Muncii şt Ordi-.
cărcau vagonetele. Noi lucrăm
Pornit dls-de dimineaţă din nou ! a răspuns minerul Bidiga. Faţa mică, prelungă, brăzda­ altfel. Avem perforatoare grele, nul Muncii clasa a III-a.
tă de o cicatrice adîncă, se lu­ maşini electrice şt pneumatice
Hunedoara, trenul de munte Trebuie cinstită ! mina de fiecare dată cind oas­ de încărcat!. mă rog, ca intr-o La plecare ne-am intllnit cu
peţii puneau întrebări. Era un mină socialistă.
Aajunge la Ghelar după aproape m vrut să stau de vorbă cu colocviu interesant şl original, maistrul Lupu loachim, un vete­
el, după terminarea spec­ / nglnerul Fiorea Vasile, di­
două ore. PI ia pieptiş, cale de care îşi desfăşura lucrările la rectorul minei, ne spusese ran al minelor de fier Ghelar.
peste 400 metri sub pămint. că la ultima lor lucrare, săpa­
18 1<m., înălţimea dealului, trece tacolului festiv. Bar nu l-am rea galeriei direcţională, mine­ El ne-a spus că odinioară, cînd
A m rămas acolo, după ple- rii lui Bidiga s-au întrecut pe
prin văi şi prăpăstii ameţi­ mai găsit. In pauza spectaco­ r i carea oaspeţilor, pentru stăpini ln ţară erau capitaliştii,
a cunoaşte mai bine brigada.
toare. Linia îngustă merge, pe lului, tovarăşul Bidiga plecase minerul cunoştea două nopţi.
Una la suprafaţă şi alta acolo,
o porţiune întinsă, chiar pe acasă. Mal avea o oră pină cind ln adîncuri, unde cel mai mo­
dern utilaj de extragerea mi­
marginea sttncoasă a dealurilor. intra ln schimbul de noapte. nereului era... tirnăcopul.

Clnd ajunge la Retişoara, mica Putea să stea să petreacă ală­ — Urmele întunericului au
dispărut, ne-a spus dinsul. Ne­
locomotivă pufăie greoi, oprin- turi de ceilalţi mineri pină in am făurit o nouă tinereţe. Mun­
ca minerului este astăzi preţui­
diL-se in faţa unul deal înalt, zori. Bar. cum am aflat mai tir- tă. Sintem mulţumiţi că putem
raporta partidului că la chema­
pe care nu se încumetă să-l ziu. comunistul Gheorghe Bi­ rea adresată ăe a trimite fur­
nalelor minereu mai bun şi mai
mai urce. Sus — este Ghelarul. diga a vrut să cinstească prin mult, noi extragem în medie

ta să ajungi la mină. tre­ muncă decoraţia primită, chiar
buie să urci pe cărările in primul schimb.

ce se încolăcesc ca o spirală Brigada sa lucrează la îna­
sau cu locomotiva electrică ce intări. Be-a lungul celor 12 ani
transportă minereul printr-o ga­ de cind lucrează la minele dc
lerie lungă.

La Ghelar hierează mulţi mi­ fier Ghelar. Gheorghe Bidiga a

neri fruntaşi, care trimit la căpătat multă experienţă în or­
..ziuă“ minereu cu un conţinut ganizarea muncii. Beşi are nu­
mai 32 de ani. este considerat
bogat de fier. Numele unor şefi cel mal bun şef de brigadă. Şt
de brigadă ca Pal loan. Gh.
Bidiga, Jalbă Victor şi N. Bctlici

sînt cunoscute in toată ţara. pe bună dreptate. Cunoscind „înainte de intrarea ln şut“ — linogravură de Scheian Mar­
cel, miner, Lupeni.
Pe minerul Gheorghe Bidiga faptul că producţia de minereu