Page 20 - 1961-10

pag.
Actuala sesiune a Adunării Generale a Q=N.U.
este chemată să examineze si si contribuie
la soluţionarea problemelor de excepţională
imporfanfă pentru eYolufia sifuafiei internationale dangătului clopotelor care să a- Republicii Mali a cerut ca poporului algerian şi sprijină e-
— Cuvîntarea tovarăşului Cornelia Mănesca la O.N.U. —
NEW !YORK 5 (Agerpres). —
După cum s-a mai anunţat, în şedinţa din dimineaţa zilei
de 4 octombrie a Adunării Generale O.N.U. a luat cuvântul mi­
nistrul Afacerilor Externe al 1?. P. Komîne, Corneliu Mănescu.
Guvernul Republicii Populare
Romîne — a spus el — acordă
o mare importanţă actualei se­
siuni a Adunării Generale a Na­
ţiunilor Unite, care este chema­
tă să examineze şi să contribuie
la soluţionarea problemelor de
excepţională Însemnătate pentru
întreaga evoluţie a situaţiei in­
ternaţionale, înscrise pe ordinea
de zi.
In Împrejurările actuale, cîn'd
un nou război ar pricinui pierderi
şi distrugeri incalculabile, apă­
rarea şi consolidarea păcii con­
stituie sarcina primordială a
popoarelor lumii, obligaţia im­
perioasă a tuturor guvernelor.
Guvernul romîn este convins
că problemele internaţionale li ­
tigioase actuale nu sînt insolu­
bile, că ele pot şi trebuie să fie
rezolvate pe singura cale raţio­
nală — calea tratativelor, a
chibsuinţei şi înţelepciunii. Tre­
buie condamnate şi respinse cu
hotărîre concepţiile care preco­
nizează războiul ca mijloc de so­
luţionare a divergenţelor dintre
state.
Evenimentele care au trecut
de la sesiunea a 15-a a Adună-'
rîi Generale au arătat că pute­
rile imperialiste nu se dau in
lături de a recurge la aventuri
militare pentru promovarea sco­
purilor lor egoiste.
Examinaţi documentele Con­
siliului de Securitate din acea­
stă perioadă şi veţi găsi că în
toate cazurile acuzatul este o
putere aparţinînd blocului
N.A.T.O.
Situaţia' internaţională — a
spus C. Mănescu — s-a înrău­
tăţit în ultimele luni considera­
bil, cînd la noile propuneri so­
vietice de a se încheia Tratatul
de pace cu cele două state ger­
mane şi a transforma Berlinul
occidental într-un oraş liber,
"demilitarizat, puterile occiden­
tale au răspuns prin măsuri mi­
litare, prin intensificarea la ma­
ximum a cursei înarmărilor,
prin ameninţări războinice.
Guvernul Republicii Popularg
Romîne este' convins că încheie­
rea Tratatului 'de pace cu Ger­
mania, cu participarea tuturor
statelor cointeresate, ar aduce
o contribuţie din cele mai im ­
portante la destinderea încordă­
rii internaţionale în Europa. în ­
cheierea Tratatului de pace cu
Germania ar curaţi calea pen­
tru îmbunătăţirea relaţiilor din­
tre state, ar lichida definitiv
rămăşiţele celui de-al doilea răz­
boi mondial, ar crea o barieră
in calea forţelor militarismului
Îşi revanşismuîui din Germania
occidentală şi ar deschide în ­
tregului popor german calea
'dezvoltării paşnice şi democra­
tice.
'Abordarea realistă a rezolvă­
rii Tratatului ide pace cu Ger­
mania nu poate porni 'decît de
la recunoaşterea faptului că în
lume există azi două state ger­
mane V Republica Democrată
Germană şi Republica Federală
Germană.
Republica' Democrată’ ’Germa­
nă — primul stat cu adevărat
democratic şi paşnic din isto­
ria Germaniei — duce în mod
consecvent o politică conformă
cu interesele naţionale ale pc
porului german, ale păcii şi
securităţii internaţionale.
Revanşarzii vest-germani şi
susţinătorii lor nu se pot împă­
ca cu existenţa unui stat g er­
man ataşat ideii de pace şi de­
mocraţie,- care luptă pentru ca
întreaga Germanie să promove­
ze o politică 'de pace, şi invocă’
în sprijinul politicii de înghiţi­
re a R.D.G. principiul nobil ai
autodeterminării. Trebuie să re­
cunoaştem că aceasta este un
recor de acrobaţie politică. Cum
se împacă principiul autodeter­
minării de pildă, cu acordurile
"de la Paris. încheiate în 1954 de
S. U. A., Anglia şi Franţa cu
:R. F. G., care prevăd în mod
practic ca Germania occidenta­
lă va ramine ocupată; rde arm a­
te străine pî’na la sfi’ şitul se­
colului nostru ? Se poate oare
concepe ca un popor să consi.r; ¦ trugerea tuturor mijloacelor de A sosit timpul să se tragă tea să facem ca Adunarea Ge­
tă să-şi 'dea de buna-voie soar­ transport a armelor nucleare şi concluziile cuvenite şi să se nerală să aducă încă în această
ta pe seama ocupanţilor străini
pentru trei generaţii ? Se ştie,
de asemenea, că în ceea ce prî -
veste Berlinul occidental, State­
le Unite', Anglia şi Franţa înţe '
leg prin autodeterminare acelaşi
lucru? menţinerea regimului de
ocupaţie militară în oraş.
Dacă la aceasta se adaugă Discutarea separată a proble­ xecutiv fără ca să existe cea prinse în memorandumul guver­ J. Kennefly, sc va întîlni cu mi­ telui.
faptul că Olanda vorbeşte des­
pre autodeterminarea Irianului
de Vest, în timp ce trimite acolo
noi trupe, iar guvernul francez
consideră că poporul algerian
are dreptul la autodeterminare
numai în prezenţa trupelor
franceze şi că în multe state de­
venite independente se menţin
baze şi garnizoane ale puterilor
colonialis'te, constatăm că a a p ă ­ re şi vehiculele lor de trans­
rut in Occident o nouă doctri­
nă, potrivit căreia autodetermi­
narea poate avea loc numai port.
Redacţia şi administraţia ziarului: str. 6 Martie nr. 9, Telefon: 188; 189; 75. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale R.T.T.R. nr. 263.320 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul: Întreprinderea Poligrafică „1 Mai“ — Deva
sub regimul ocupaţiei militare
străine, in astfel de condiţii, re­
prezentaţii puterilor occidentale
nu trebuie să se mire că acea­
stă doctrină este întîm pinată cu
răceală şi neîncredere legitimă.
Multe ţări reprezentate în acea­
stă adunare cunosc din propria
lor experienţă ce înseamnă
dreptul la autodeterminare sub
călcîiul ocupaţiei militare stră­
ine.
In ce priveşte guvernul r o ­
mîn, — a spus vorbitorul, pozi­
ţia noastră este clară: dorim să
semnăm Tratatul de pace cu
cele doua state germane îm pre­
ună cu puterile occidentale. Dacă
însă aceste puteri vor refuza să
participe la încheierea T ratatu­
lui de pace, Romînia va semna
Tratatul de pace numai cu Re­
publica Democrată Germană,
împreună cu statele socialiste şi
cu celelalte state care vor dori
să facă aceasta.
Noi considerăm, de asemenea,
că admiterea Republicii Demo­
crate Germane şi a Republicii
Federale Germane in Organiza­
ţia Naţiunilor Unite ar fi de
natură să limiteze libertatea de
acţiune a militariştilor şi revan­
şarzilor vest-germani, — să con­
tribuie la apropierea între cele
două state germane şi la mic­
şorarea încordării In Europa şi
în întreaga lume.
Ocupîndu-se în continuare de
problema dezarmării generale si
totale ministrul afacerilor ex­
terne al R. P. Romîne a arătat
că singura cale pentru a pune
capăt odată pentru totdeauna
cursei înarmărilor şi pericolu­
lui unui război nuclear pustii­
tor este dezarmarea generală şi
totală.
Delegaţia romînă a luat re­
cent cunoştinţă cu satisfacţie de
faptul că în urma schimburilor
de vederi bilaterale care au avut
loc in ultimele trei luni între
iU.R.S.S, şi S.U.A. s-a realizat un denţei ţărilor şi popoarelor co­
acord asupra unor principii ale
tratativelor relative la dezarma­
rea generală şi totală. Un astfe!
'de rezultat nu poate fi aprfeciat
decît ca pozitiv şi dătător de
speranţe.
Dar speranţele trezite de pu­
blicarea Declaraţiei comune so-
vieto-americane cu privire la
principiile dezarmării generale
şi totale sînt umbrite de faptul
că guvernul S.U.A., aşa cum re­
zultă din propunerile saie pre­
zentate la actuala sesiune, se
situează pe vechea poziţie a con­
trolului fără dezarmare, urmă­
rind instituirea unui vast sistem
de spionaj. Această poziţie, in­
spirată de cercurile agresive —
militariste, arată că vor fi nece­
sare în continuare eforturi stă­
ruitoare din partea Statelor iu­
bitoare de pace pentru a face
să progreseze cauza dezarmării
generale şi totale.
Aşa cum a arătat de la acea­
stă tribună la sesiunea a 15-a
a Adunării Generale preşedin­
tele Consiliului de Stat al Repu­
blicii Populare Romîne, Gheor-
ghe Gheorghiu-Dej, cel mai si­
gur criteriu pentru a aprecia
sinceritatea şi eficacitatea unui
program de dezarmare este efec­
tul pe care aplicarea lui l-ar
avea asupra cursei înarmărilor
şi a pericolului de război.
Noile propuneri americane,
care lasă pentru o perioadă ne­
definită intact sau aproape in­
tact potenţialul militar al sta­
telor, la dispoziţia cărora vor
continua să rămînă armele nu­
cleare şi mijloacele pentru tra n ­ me.
sportara lor la ţintă — adică
rachete, avioane, vase de răz­
boi, submarine etc. şi nu preve ­
de desfiinţarea bazelor militare
de pe teritorii străine, sînt de­
parte de a corespunde acestui
criteriu si cerinţelor dezarmă­
rii generale şi totale.
Delegaţia romînă consideră
că programul de dezarmare ge­
nerală şi totală prezentat de gu­
vernul U.R.S.S., care începe cu
o reducere substanţială a forţe­
lor armate şi armamentelor tu ­
turor statelor, însoţită de dis­
de desfiinţarea bazelor milita­
re de pe teritorii străine, esta
tocmai un astfel de program
care poate opri. încă din prima
etapă a aplicării lui, cursa în ar­ către aparatul executiv.
mărilor şi micşora considerabil
pericolul agresiunii şi al războ­
iului.
mei încetării experienţelor nu­
cleare nu diminuează pericolul
războiului nuclear şi nu poate
constitui o garanţie eficace pen­
tru asigurarea păcii, deoarece
stocurile de bombe atomice şi
cu hidrogen rămîn intacte. Ca
atare această problemă nu poa­
te să fie soluţionată decît în ca­
drul aplicării unui program de
dezarmare generală şi totală,
care ar elimina armele nuclea­
Ca participant în Comitetul
celor zece state pentru dezar­
mare, guvernul romîn îşi dă, de­
sigur, seama că problema dezar-
gării generale şi totale este o
problemă complexă şi că rezol­
varea ei trebuie să fie rodul
unor negocieri amănunţite şi a-
profundate. Aceste negocieri
trebuie să aibă loc într-un ca­
dru corespunzător, care să per­
mită exprimarea punctelor de
vedere şi participarea cu în­
treaga răspundere Ia rezolva­
rea problemei a reprezentanţi­
lor celor trei grupe de state
care există azi în lume, şi ale
căror popoare sint toate, deo­
potrivă, interesate în realizarea
cit mai grabnică a dezarmării
generale şi totale.
In continuarea cuvlntării sa­
le şeful delegaţiei R.P.R. ia se­
siunea O.N.U. s-a oprit asupra
problemei acordării independen­
ţei tuturor ţărilor şi popoarelor
coloniale.
La începutul anului 1961 —
a spus el — se mai aflau sub
dominaţia colonială 88 teritorii,
cu o suprafaţă de aproape 15
milioane km. pătraţi, totaiizînd
peste 71 milioane locuitori.
Priviţi ce se intimplă în Al­
geria şi Angola, în Africa de
sud-vest, în Kenya şi Oman şi
vă veţi convinge că sistemul co­
lonial nu este mort.
Guvernul şi poporul romîn se
pronunţă pentru abolirea ime­
diată a ruşinosului sistem colo­
nial, in toate formele şi mani­
festările sale- j tarea problemei Tratatului de
Delegaţia romînă’ consideră că
în interesul păcii şl securităţii
popoarelor. Adunarea Generală
trebuie să ia măsuri eficace
pentru traducerea în viaţă în cel
mai scurt timp a Declaraţiei cu
privire la acordarea indepen­
loniale. Ea susţine propunerile
prezentate de delegaţia sovieti­
că in această problemă, apre­
ciind că ele conţin şi cadrul
corespunzător şi măsurile efi­
ciente pentru realizarea preve­
derilor rezoluţiei O.N.U. nr. 1514.
Trebuie să facem în aşa fel,
incit anul 1962 să devină anul
sfîişitului definitiv şi total al
aservirii coloniale, să avem aici,
la sesiunea 17-a a adunării ge­
nerale, pe reprezentanţii tuturor
popoarelor ce mai sînt încă a-
suprite.
Principiile coexistenţei paşni­
ce — a spus în continuare C.
Mănescu —- cuceresc o adeziu­
ne tot mai largă in lumea în­
treagă. Acesta este un fapt in­
contestabil. Ar fi insă greşit şi
dăunător pentru cauza păcii să
se ignoreze că mai sînt încă
forţe care se împotrivesc înfăp­
tuirii acestor principii, opunîn-
du-le o politică ce nu are ni­
mic comun cu pacea şi colabo­
rarea internaţională.
O expresie a acestei politici
nerealiste şi lipsite de perspec­
tive o constituie împiedicarea
Republicii Fopuiare Chineze de
a-şi ocupa locul ce i se cuvine
in Organizaţia Naţiunilor Unite.
Republica Populară Romînă
cerc cu hotărîre restabilirea
imediată în drepturi a Repu­
blicii Populare Chineze la
O.N.U. şi izgonirea impostori­
lor ciankaişişti din organizaţie.
Ne vom opune categoric orică­
ror manevre menite să tergiver­
seze soluţionarea acestei proble­
Referindu-se in continuare la
problema secretariatului O.N.U.,
vorbitorul a arătat că delega­
ţia romînă consideră că ea tre ­
buie să fie rezolvată in confor­
mitate cu interesele tuturor gru­
purilor dc state care alcătuiesc
organizaţia.
pună capăt situaţiei în care ho-
tărnile Consiliului de securitate
şi ale Adunării Generale erau
deformate în aplicarea lor de
Este limpede că propunerea
făcută de a se numi un şef e-
mai elementară garanţie că vor
fi evitate greşelile trecutului
este menită să ducă din nou la
o situaţie care poate reduce la
minimum capacitatea de ac­
ţiune a O.N.U.
Delegaţia romînă consideră
necesar să atragă atenţia asu­
pra unui aspect extrem de se­
rios al problemei şi anume res­
pectul faţă de prevederile Car­
tei O.N.U.-
lUMUL SOCIALISMULUI
Pentru ca O.N.U. să joace un
rol activ în reducerea încor­
dării internaţionale şi să-şi în­
deplinească sarcina majoră pres­
crisă în Cartă de a fi „un cen­
tru de armonizare al acţiunilor
naţiunilor“, este neapărat ne­
cesar ca aparatul executiv al
O.N.U. să fie constituit astfel
îneît să prezinte garanţii de o-
biectivitate şi să reflecte in
mod corespunzător interesele tu ­
turor statelor membre.
Republica Populară Romînă
— a spus în continuare vorbi­
torul — este sincer ataşată cau­
zei păcii, a creării unui climat
de destindere şi încredere, de
dezvoitarea relaţiilor de bună
vecinătate între state, bazate pe
respectul reciproc, înţelegere şi
colaborare.
Politica de pace a ţării noas­
tre reflectă aspiraţiile şi inte­
resele fundamentale ale poporu­
lui romîn care îşi consacră efor­
turile construirii unei economii
înaintate şi ridicării bunăstării
materiale şi culturale.
Romînia este în prezent an­
gajată in realizarea planului de
dezvoltare economică de şase
ani, conform căruia în 1965 se
va dubla producţia industrială
a anului 1959 şi se va ridica
considerabil producţia agricolă.
Poporul romîn doreşte să con­
tinue această construcţie paşni­
că şi să culeagă roadele mun­
cii sale in condiţii lipsite de a- externe a ţării.
meninţarea unei catastrofe nu­
cleare.
Relaţiile Republicii Populare
Romîne cu numeroase ţări din
Europa, Africa, Asia şi cele două
Americi s-au dezvoltat atît în
interesul reciproc, cit şi al co­
laborării internaţionale. Din par­ Danemarcei", „Nu — pieţii co­
tea noastră vom face totul pen­
tru ca această evoluţie favorabi­
lă să continue pe acelaşi făgaş.
Vom continua de asemenea
să promovăm ideea unor înţe­
legeri interstatale de pace şi
bună vecinătate pe plan regio­
nal, în care vedem o contribu­
ţie efectivă în direcţia însănă­
toşirii atmosferei internaţionale.
Guvernul romin a acordat a-
tenţle, în primul rînd, regiunii
geografice în care este situată
R.P.R., regiunea balcano-adria-
tică.
Ecoul stîrnit de propunerile
noastre în ţările acestei regiuni
dovedeşte că există condiţii
pentru înfăptuirea unei zone de
pace. Guvernele statelor N.A.T.O.
din această parte a Europei
continuă să respingă propune­
rile guvernului romîn şi desfă­
şoară in ultima vreme o cam­
panie de aţiţare împotriva ţă ­
rilor socialiste, însoţită dc in­
tense pregătiri militare.
Convins fiind de faptul că
crearea în Balcani şi in regiu­
nea Adriatică a unei zone fără
arme nucleare şi arma rachetă
ar duce la Întărirea păcii şi
securităţii Europei, ceea ce s-ăr
răsfringe pozitiv asupra ansam­
blului vieţii internaţionale, gu­
vernul romin îşi menţine pro­
punerile şi va milita şi în vii­
tor cu perseverenţă pentru pro­
movarea în relaţiile dintre sta­
tele balcanice a principiilor
coexistenţei paşnice.
Delegaţia romînă ţine sa-şi ex­
prime şi în acest an părerea că
problema educării tineretului in
spiritul păcii, respectului reci­
proc şi prieteniei între popoa­
re dezbătută la sesiunea a 15-a
a Adunării Generale, prezintă o
importanţă deosebită şi atrage
atenţia asupra urgenţei măsuri­
lor pentru traducerea ei in viaţă.
Problemele care stau în faţa
noastră nu sînt deloc uşoare.
Considerăm însă ca prin efortu­
rile comune, perseverente ale tu ­
turor statelor membre, vom pu­
sesiune o contribuţie la slăbi­
rea încordării internaţionale.
Delegaţia romînă — a spus
in încheiere reprezentantul R.P.
Romîne — consideră că, în a-
ceastă privinţă, sînt de o impor­
tanţă deosebită propunerile cu­
nului sovietic privind măsurile
pentru slăbirea încordării inter­
naţionale şi întărirea încrederii
între state.
Ne exprimăm speranţa că A- ministrul Afacerilor Externe al
dunarea Generală va depune U.R.S.S., l-a primit pe cunoscu­
toate eforturile pentru a răs­ tul financiar şl om politic ame­
punde încrederii popoarelor şi
nobilei misiuni care revine Or­
ganizaţiei Naţiunilor Unite —
salvgardarea păcii şi securităţii I unui număr dc 50 de persoane
internaţionale.
Y IEIL IEG R A NI IE E X T SER WSE
w—f n u m v n g i g — B H B B W W iW W B H B— H » ¦V-? 'MISCCTJ»L»UU1-1J 11 ¦ — — W — — M — C T H C 3 W H — — ! W BB—
Lucrările Adunării Generale a O. N. U.
NEW YORK 5 (Agerpres). — O.N.U. nu poate fi instrumentul scop un aparat corespunzător.
A 16-a sesiune a Adunării Ge­ vreunul bloc.
nerale trebuie să fie asemenea Ministrul Afacerilor Externe al sa este cu hotărîre de partea
nunţe sfîrşitul colonialismului, O.N.U. să-şi îndrepte greşelile şi forturile sale de a obţine o in­
a declarat în şedinţa plenară să restabilească drepturile legi­ dependenţă totală.
din după-smiaza zilei de 4 oc­ time ale R. P. Chineze la Referindu-se la problema con­
tombrie, ministrul Afacerilor O.N.U. Este absurd, a spus el, ducerii Secretariatului O.N.U.,
Externe al Republicii Mali, Bo-
cum. El a cerut ca O.N.U. să
stabilească In mod concret pen­
tru fiecare ţară termene preci­
se de eliberare a popoarelor lor
de robia colonială. Evenimen­
tele tragice din Congo, a con­
tinuat ministrul Afacerilor Ex­
terne al Republicii Mali, au do­
vedit că în legătură cu sporirea
numărului membrilor organiza­
ţiei este necesară modificarea
structurii O.N.U. precum şi lăr­
girea componenţei Consiliului de
Securitate, Consiliului Economic
şi Social, a organelor adminis­
trative ale O.N.U. El a arătat că
este inadmisibilă situaţia în ca­
re în O.N.U. o putere atît de co­
losală este concentrată în mii-
nile unui singur om. Secretarul
general, a spus Bocum, trebuie
să aibă ajutoare. In această or­
dine de idei el a subliniat că
Oamenii muncii danszi
ser schimbarea politicii
externe a ţârii
COPENHAGA 5 (Agerpres).- -
In legătură cu deschiderea se­
siunii ordinare a Folketingului
(parlamentul danez) la Copen­
haga a avut loc o demonstraţie
a oamenilor muncii care csr
schimbarea orientării politice
In piaţa din faţa parlam en­
tului demonstranţii au aşezat zeci
de pancarte pc care se putea
c iti: „Jos comandamentul mixt
danezo-vest-german 1“, „Dane­
marca trebuie să iasă din
N.A.T.O.“, „Jos dominaţia econo­
mică a vest-germanilor asupra
mune „Cerem ca Danemarca
să ducă o politică comercială
independentă".
Demonstranţii au cerut de
asemenea să se renunţe la ma­
jorarea impozitelor şi să se in­
staureze controlul asupra mo­
nopolurilor.
~Q -
Conferinfa partidului
laburist
BLACKPOOL 5 (Agerpres). —
Conferinţa Partidului laburist
care-şi desfăşoară lucrările la
Blackpool, a adoptat două re­
zoluţii care cer naţionalizarea
invăţămîntului. condamnă ,.a-
partheidul şcolar" — adică sis­
temul în vigoare în care copiii
din clasele avute au o situaţie
privilegiată — şi cer sa se asi­
gure posibilităţi egale de învă­
ţătu ră pentru copii tuturor ce­
tăţenilor.
După dezbateri furtunoase au
fost adoptate de asemenea ca­
pitolele din programul partidu­
lui referitoare la politica eco­
nomică. Ele sînt impregnate de
ideologia reformistă a conduce­
rii de dreapta a partidului care
renunţă la principiul proprietă­
ţii obşteşti asupra mijloacelor
de producţie, prevăzut în arti­
colul 4 al statutului partidului,
şi încearcă să înlocuiască acest
principiu prin formula oportu­
nistă a „economiei mixte".-
Dezbateri parlamentare înfr-o
sală aproape g o a lă
PARIS 5 (Agerpres). —
La 4 octombrie, în a doua jumătate
a zilei, în Adunarea Naţionala a Fran­
ţei a început discutarea discursului pri­ de problemele sociale şi economice de
mului ministru Debré despre politica
social-economică a guvernului. O tră­
sătură extrem dc semnificativă : dez­
baterile sc desfăşoară intr-o sală aproa­ lul de simplă cameră dc înregistrare.
pe goală. Pe bănci nu se văd nici mă­
car membrii partidului de guvernâmint,
U.N.R., (Uniunea pentru noua republi­
că?, care se autointitulează partidul fi­ cheia prin nici un fel de vot
delităţii necondiţionate faţă de genera­
lul de Gaulle.
WASHINGTON 5 (Agerpres). plot antiguvernamental, în sco-
TASS transmite :
Casa Aibă a anunţat că la G vernului constituţional legal al
octombrie preşedintele S. U. A„ Ghanei şi al asasinării preşedin­
nistrul Afacerilor Externe al
U.R.S.S, A. A. Gromîko,
NEW YORK 5 (Agerpres). —
TASS transmite :
La 4 octombrie, A. A. Gromîko,
rican, B. Baruch.
; AGORA 5 (Agerpres). — un
Guvernul Ghanei a emis a cinstite în problema germană şi
ordin tic arestare imediată
t pentru participarea la un com- iu problema dezarmării.
Nr. 2109
El a confirmat din nou că ţara
ca in această organizaţie să nu Menon a recomandat ca secre­
fie admisă o ţară a cărei popu­ tarul general să fie ales nu in
laţie reprezintă o pătrime din Adunarea Generală, ci în Con­
populaţia globului. In absenţa siliul de Securitate, unde este
Republicii Populare Chineze es­ in vigoare principiul unanimită­
te imposibilă rezolvarea defi­ ţii marilor puteri.
nitivă a problemelor păcii şi înainte de închiderea şedin­
dezarmării. ţei plenare, au mai luat cu-
Referindu-se la situaţia din vîntul reprezentanţii Noii Zee-
Algeria Bocum a declarat că lande şi Hondurasului.
O.N.U. nu trebuie să rămînă ¦Ar
indiferentă in faţa genocidului NEW YORK 5 (Agerpres)’. —
din Algeria. El a cerut ca O.N.U. In şedinţa din dimineaţa zilei
să nu se limiteze la recoman­ de 5 octombrie a Adunării Ge­
dări platonice, ci să tindă spre nerale a O.N.U. a continuat dis­
acordarea independenţei Alge­ cuţia politică generală. Primul
riei, inclusiv a Saharel. a iuat cuvîntul reprezentantul
Republicii Togo.-
Problema „autodeterminării“
poporului german, formulată de Africa, a declarat Paulîn Frei-
tas,- ministrul de stat pentru
unele ţări este o problemă fal­ Afacerile Externe al Republicii
să, a continuat Bocum. Pe te­ Togo, este interesata în pace
ritoriul Germaniei există două mai mult ca orice alt continent.
state concrete, două guverne Reprezentantul Republicii Togo
concrete, există parlamente şi
alte organe eligibile. El a pro­ a subliniat uriaşa importanţă a
pus ca cele două state germa­ rezolvării problemei dezarmării.
El a recunoscut, db asemenea,
că încheierea Tratatului de pace
ne să fie invitate la O.N.U. şi cu Germania este o problemă de
să fie lăsate să-şi reglementeze mult stringentă deşi a încercat
singure relaţiile dintre ele. să lege această problemă de ţ i ­
nerea unor aşa-numite „alegeri
Referindu-se la problemele libere" în Germania.
dezarmării şi păcii, Bocum a re­
comandat ca toate ţările nean­ Reprezentantul Columbiei.
gajate să participe la tratative­ Tiirbay Avala, s-a opus ca
le referitoare la dezarmarea O.N.U. să se ocupe de examina­
rea plingerii Cubei împotriva
generală şi totală. acţiunilor şi planurilor agresive
In intervenţia sa, Krishna ale S.U.A.
Reprezentantul Greciei, Fa-
Menon, ministrul Apărării al in ­ naiotis Pipinelis, şi-a exprimat
diei a arătat că deşi Adunarea satisfacţia în legătură cu tra ta ­
Generală a declarat că trebuie tivele care au loc in prezent în ­
să se pună capăt colonialismu­
lui, astăzi ea trebuie să tindă tre ministrul Afacerilor Externe,
spre realizarea declaraţiei re­
Gromîko, şi oamenii de' stat din
feritoare la acordarea Indepen­
S.U.A. cu privire la reglemen­
denţei ţărilor şi popoarelor co­
loniale şi să creeze în acest
pace cu Germania şi a proble­
mei Berlinului occidental.
------' ....... . _-------------------------------------------
Hoţi în straie de... p o liţişti
Recent, in oraşul american Denver a fost descope­
rită o bandă alcătuită In întregime din... poliţişti.
Printre aceşti „păzitori“ ai legii se află şeriful Ro-
bert Roberts, fost agent al F.B.I.-idui, care se
cu... anchetarea spargerilor.
— Repede, colega, vin gangsterii !
(Desen de V. MIHAILESCU)
Sentinţa în procesul
spionilor olandezi
judecaţi la Kiev
Aceasiă atitudine a parlamentarilor
faţă de actualele dezbateri nu se ex­ KIEV 5 (Agerpres). TASS tr.rr-
plică de fe! prin lipsa de interes faţă mite:
cca mai mare actualitate ci prin fap­ La 5 octombrie Tribunalul militar
tul c.ă în condiţiile celei de-a cincea al districtului militar Kiev a pronun­
republici parlamentul este redus Ia ro­ ţat sentinţa în procesul celor doi spi­
oni, „turiştii“ olandezi Ewert Reydon
Este suficient să se spună că aceste şi Low de Jaeger. Ei au fost condam­
dezbateri, la care s-au înscris aproxi­ naţi la cîte 13 ani detenţiune, după
mativ 40 dc vorbitori, nu se vor în­ ce şi-au recunoscut in întregime vina.
—O—
7rnpelor yankee
li s-a spus „Nu l iC
LA PAZ 5 (Agerpres). —
pul răsturnării prin forţă a gu­ Opinia publică din Bolivia a
obţinut o victorie însemnată ză­
dărnicind. planul de organizare
a unor manevre comune ale tru ­
pelor nord-americane, argenti-
niene, ecuadoriene şi boliviene
pe teritoriul acestei ţări. După
cum transm ite corespondentul
BRUXELLES 5 (Agerpres). — din La Paz al agenţiei Prensa
Biroul Politic al Comitetului
Central al Partidului Comunist Latina aceste manevre, progra­
din Belgia a dat publicităţii o mate să înceapă peste cîteva
declaraţie în care cere semnarea
neîntârziată a unui pact de nea­ zile, au stîrnit un val de protes­
gresiune între ţările N.A.T.O, şi te în întreaga ţară. In zilele do
statele participante Ia Tratatul
de la Varşovia. Această măsură, 3 şi 4 octombrie în Camera De­
se arată în declaraţie, ar asigu­
putaţilor au avut loc dezbateri
ra posibilitatea unor tratative in această problemă. Cu m ajo­
ritate de voturi Camera Depu­
taţilor a adoptat o rezoluţie in
care sosirea trupelor nord-ame-
ricane în Bolivia este calificată
drept „un atentat la Constitu­
ţie“.