Page 21 - 1961-10

P I O L E T A R I DIN T O A T E Ţ ARf &E, T1N I Ţ I - V Ă >

Amil XIII. Nr. 2110 Sîmbătă 7 octombrie 1981 4 pagini 20 bani

Luna marii priefeîiii Decretul C@nsiSliîtei de Stat al
R.P, Romîrîe cu priviră Sa trecere a

A devenit o tradiţie scumpă a po­ vederilor proiectului de Program cea la în vifăm m fyi general, obligatoriu
porului nostru sărbătorirea, între 7 oc­ mai înaintată ţară a sistemului ca­ şi g ra tu it cu d u ra ta d e S ani
tombrie—7 noiembrie, a Lunii prietenie' pitalist — S.U.A. — In ceea ce pri­

romîno-sovietice. veşte producţia pe cap de locuitor,

Născută de-a lungul veacurilor în şi o va lăsa considerabil în urmă în
frăţia de arme romîno-rusă, prietenia
dintre poporul tomîn şi poporul sovie­ deceniul următor. Aceasta va consti­ Consiliul de Stat a! R.P. Romînc a emis un Decret în 1c-
tic a căpătat o semnificaţie nouă după
eliberarea patriei noastre. Cot la cot tui încă o strălucită tnaniiestare a l ffătură cu trecerea la învăţămîntul general, obligatoriu şi gra­
cu ostaşii sovietici, cei mai buni fii ai superiorităţii socialismului asupra so­ tuit cu durata de 8 arii (clase!» 1—VIU).
poporului nostru şi-au vărsat singele in cietăţii capitaliste.
lupta comună împotriva fascismului. Ocupat cu munca paşnică, poporul In Decret se arată că în anii regimului de democraţie
Lpopulară, şcoala de cultură generală a cunoscut o mare dez-
Luîndu-şi soarta în propriile sale sovietic stă, în acelaşi timp de strajă / voltare ; s-a ridicat continuu nivelul ştiinţiiic al învăţămîniulm
hiîini, poporul nostru a păşit pe calea păcii şi liniştii popoarelor. Punind in ţş i s-a îmbunătăţit munca de educaţie ideologică a tineretului
construirii societăţii socialiste călăuzîn- slujba păcii întreaga sa forţă mate­
du-sc după exemplul luminos al Uniu-
nîi Sovietice, ţara în care au prins rială şi spirituală, Uniunea Sovietică ^şcolar. învăţămîntul de 7 ani, care s-a dezvoltat de la an la
\ iată, peniru prima oară în isterie, mă­
reţele idei ale învăţăturii marxist-leni- este autoarea a nenumărate iniţiative ţan, a devenit şcoala de masă menită să asigure o bază de
uiste.
şi propuneri menite să îmbunătăţească Vcult ură pentru toţi copiii de vîrstă şcolară. _KKl
Poporul roinîn priveşte cu adincă ad­ relaţiile dintre state. In probleme ca \ in urma sarcinilor trasate de Congresul al Ul-lea al Parti-
miraţie remarcabilele succese repurtate dezarmarea generală şi totală, lichi­
darea definitivă a colonialismului, so­ «dului, acţiunea de încheiere a generalizării învăţămîntului de
luţionarea paşnică a problemei ger­ >7 ani a îost în linii mari înfăptuită. In anul şcolar 1960/1961

dc poporul sovietic în construcţia des­ mane etc., pe arena internaţională iau fost cuprinşi în clasa a V-a 96 la sută din promovaţii O singură 'apăsare de Lucrărilor de construcţii
manetă şi caiele lamino­
făşurată a comunismului. Victoriile răsună cu tărie propunerile Uniunii 'clasei a iV-a. Au fost create toate condiţiile ca în actualul rului încep prelucrarea şi întreţinerii fondului locativ,
strălucite ale Uniunii Sovietice sint o Sovietice, propuneri care găsesc o fan şcolar să fie cuprinşi în clasa a V-a, circa 99 la sută din oţelului înroşit. toată atentia
imagine vie a viitorului spre care caldă aprobare în Inimile sutelor de felevii care au promovat clasa a iV-a, ceea ce însemnează de
merge cu naşi siguri poporul nostru milioane de oameni din întreaga lume. ,îapt încheierea procesului de generalizare a şcolii de 7 ani. Iată în Fotografia noa­
sub înţeleaptă conducere a Partidului stră aparatajul de coman­
Muncitoresc Romîn. Ţara noastră sprijină cu fermitate Decretul stabileşte, ca începînd cu anul şcolar 1961/1962, dă pentru acţionarea prin­
propunerile constructive ale Uniunii cipală a cajelor laminoru­
în cei 44 de ani care au trecut de la lui de 650 mm. de la C.S.
Hunedoara.
Victoria Marii Revoluţi! Socialiste din Sovietice care constituie adevărate învăţămîntul general, obligatoriu şi gratuit din ţara noastră, De curînd a avut loc cea de-a II l-a rel Stoica şi alţii — este o consecinţă
Octombrie, poporut sovietic a transfor­ programe de întărire a păcii în lume. /va avea durata de 8 ani (clasele l—VIII), In campania agricolă
mat ţara sa într-iinul dintre cele mai sesiune a Sfatului popular regional a faptului că atit proiectantul cil şi
puternice state industriale ale lumii. Pentru poporul nostru, relaţiile fră­ Trecerea la şcoala generală şi obligatorie de 8 ani se va de toamnă
Intr-un entuziasm clocotitor al muncii ţeşti cu Uniunea Sovietică, colabora­ ?îace treptat, începînd cu clasele i-V din anul şcolar 1961/1962. Hunedoara. In cadrul sesiunii, tov. constructorul şi beneficiarul nu au
creatoare, oamenii sovietici transpun vi­ rea multilaterală cu poporul sovietic Eliberează terenui
sul în realitate, făuresc minunata so­ şi cu celelalte popoare ale lagărului Şcoala de 8 ani constituie prima treaptă a învăţămîntului pentru însămînfări deputat Sabin Botici, vicepreşedinte al luat la timp toate măsurile tehnico-

Zilele trecute, colectiviştii din Gu- Comitetului executiv al Sfatului popu­ organizatorice menite să asigure o
rasada au început eliberarea terenului
în vederea însărnînţărilor de toamnă. lar regional a prezentat un raport a- ritmicitate a producţiei.
Pînă la 5 octombrie ci au recoltat 3(J
cietate comunistă. Creşterea rapidă a socialist, au o importanţă botărîtoare Ide cultură generală cu durata de 12 ani. lia. de porumb şi cartofii de pe trei lia. supra măsurilor luate de Comitetul hi activitatea de construcţii au fosl

forţei industriale a Uniunii Sovietice, în construirea socialismului. Sprijinul Această nouă măsură de mare importanţă se înscrie ca o Zilnic, Ia lucrările de recoltare a po­ executiv privind îndeplinirea planului în primul rînd deficienţe în proiectare.
succesele remarcabile obţinute în dez­ fiăţesc primit din partea Uniunii So­ ’realizare deosebită pe linia înfăptuirii sarcinilor puse în faţa rumbului, participă un mare număr dc
voltarea agriculturii socialiste, continua vietice începîtid cu primii ani de după /şcolii de Congresul al Ul-lea al P./Yl.R. colectivişti. Printre cei niai harnici se de construcţii de locuinţe, administra­ E drept că D.S.A.P.G. Deva a făcut
ridicare a bunăstării materiale şi spi­ război contribuie nemijlocit la întă­ numără tovarăşii Trandafir Benţea,
rituale a poporului sovietic, constituie rirea bazei tehnico-materiale a socia­ Deschizând o nouă etapă pe drumul dezvoltării şcolii de Teofil Oana, Lucreţia Benţa, Cornelia rea şi întreţinerea fondului locativ, unele progrese în muncă. Documenta­
victorii strălucite care aduc o contri­ lismului în ţara noastră. Cu ajutorul !cultură generală, trecerea la învăţămîntul general, obligatoriu Oana, Miron Iovan şi alţii.
buţie botărîtoare 1a întărirea întregului precum şi executarea lucrărilor edili­ ţiile predate constructorului au lost
Pînă ieri, colectiviştii din Gurasada
au însămînţat şi 26 ha. cti grîu, ur- tare şi de înfrumu­ substanţial imbuiiă-
mînd să execute arăturile şi semănatul
seţare a oraşelor. -r~ ¦~-~.-T-tr-~-~-~-~-.~ -~ -- r \ fălite, în urma ae-
după ce (crcmtl va fi eliberat de po­
Jagăr socialist, stîrnesc admiraţia între­ prietenilor sovietici am înălţat măre­ jşi gratuit de 8 ani marchează un moment însemnat în revo- rumb pe încă 86 ha. De asemenea, pe Cea de-a lli-a sesiune livizării contro,ulm
gii omeniri. ţele edificii ale socialismului, cum iluţia culturală ce se desfăşoară în ţara noastră. aceeaşi temă, tov. a sfatului popular regional tehnic calitativ al
sînt „Gasa Scînteîi", hidrocentrala ? \ (Agerpres). NAN ROMAN deputat Nicodim proiectelor cit şi
Cu deosebită bucurie au urmărit po­ „V. I. Lenin" de la Bicaz, furnale şi
poarele lumii epocalele izbînzî ale ştiin­ laminoare no» la Hunedoara, cu aju­ corespondent Roşea, a prezentat r" folosirii unor meto­
ţei şi tehnicii sovietice. Primii sput­ torul dezinteresat al Uniunii Sovie­
nici care s-au înălţat de pe pămîntul tice vom clădi asemenea giganţi cum Pregătiri intense ccraportul comisiei permanente de gos­ de noi dc muncă, de mare produc­
sovietic au vestit lumii întregi o nouă
eră, era cuceririi Cosmosului — pe care In această toamnă la G.A.G. din podărie comunală şi industrie locală. tivitate.
Miercurea se va însămînţa o suprafaţă
au inaugurat-o deja fiii patriei comu­ este Combinatul siderurgic dc la Ga­ dc 400 ha. cu grîu, din soiurile Ponca Ritmul în construcţ¦ii Gu toate acestea D.S.A.P.G. nu s-a
(265 ha.), Bezostaia (10 ha.), Sko- trebuie grăbit ridicat la nivelul sarcinilor. Sint date
nismului, Gagarin şi Titov. laţi. rospellta (10 ha) şi Gennd 117 (115 constructorilor proiecte care conţin gre­
ha). De la un an la altul, prin grija şeli. Aşa de pildă la cele 184 aparta­
Pentru întreaga omenire a devenit O expresie strălucită a prieteniei partidului şi guvernului sint alocate mente din cvartalul „O. 1. Parhon”
Terenul niai slab productiv a fost fonduri tot mai însemnate pentru con­ din Petroşani, D.S.A.P.G. a depăşit
limpede că asemenea realizări excep­ tot mai strînse dintre poporul nostru îngrăşat cu superfosfat şi cu gunoi de strucţia de locuinţe. Numai în perioa­ sarcina de proiectare aprobată cu
grajd, în care scop s-au transportat da anilor 1959-1960 au fost date în 526.000 Ici, din care cauză se întir-
ţionale pot îi posibile doar într-un şi poporul frate sovietic a constituit-o la cîrnp mai bine dc 560 tone numai folosinţa oamenilor muncii din regiu­ zie deschiderea finanţării. Intr-o si­
îngrăşăminte organice. nea noastră peste 4. IDO apartamente. tuaţie asemănătoare se află şi blocul
stat, ale cărei imense capacităţi crea­ recenta vizită în Uniunea Sovietică a din oraşul Alba Iulia ca şi etapa a
<2u ajutorul tractoarelor S.M.T., pe Din raportul şi coraportul prezentate, II-a- a centrului oraşului Deva.
toare sînt puse în slujba progresului, delegaţiei de partid şi guvernamentale măsura eliberării terenurilor de cul­ cit şi din discuţiile purtate a reieşit
turile prăşitoarc, s-a început execu­ că faţă de nivelul sarcinilor de plan Unele documentaţii cum sînt cele dc
umanităţii, iar un popor care a săvîr- a R.P. Roinîne, condusă de tovarăşul tarea arăturilor. Pînă în prezent au la Gălan, Deva şi Vulcan (lucrări
ritmul lucrărilor de construcţii este edilitare şi blocuri), au fost date
şit asemenea fapte, este capabil să Gheorghe Gheorghiit-Dej. Mereu la da­
torie — aşa
realizeze planuri şi mai măreţe, visuri Această vizită a înscris în istoria cum este înfă­
ţişat şi in cli­
si mai îndrăzneţe. Aceste idealuri sînt relaţiilor romîno-sovietice o nouă pa­ rămas în urmă. Din valoarea totală constructorilor incomplete, ceea ce nu
întruchipate în proiectul noului Pro­ gină luminoasă, a contribuit la dez­ şeul de faţă —
gram al P.6.U.S., — denumit de că­ voltarea şl întărirea pe mai departe comunistul Ioan a fondurilor alocate de sfatul popu­ a permis luarea de măsuri necesare
tre popoare manifestul comunist al a colaborării frăţeşti dintre cele două Munteanu, im ­
epocii contemporane. îndeplinind pre­ popoare, unite, prin interese şi năzuin­ lar regional pentru construcţiile de lo­ pentru organizarea şantierelor.
vederile proiectului noului Program ni ţe comune. piegat de m iş­
P.C.U.S.. poporul sovietic va instaura care la stafia cuinţe s-a realizat pînă la stîrşitul lu­ Au fost şl cazuri, a arătat tov. de­
Pacea, Munca, Libertatea, Egalitatea In aceste zile de sărbătoare, oame­ C.F.R. Simeria.
şi Fericirea tuturor oamenilor. Este nii muncii din patria noastră îşi ma­ v e g h e a z ă ca nii septembrie doar 53,5 la sută. S-au pulat Traian Blaj cînd D.S.A.P.G nii
nifestă încă o dată recunoştinţa tier- transportul să
o mîndrie legitimă a tuturor statelor binte faţă de Marea Uniune Sovie­ sc facă in con­ dat în perioada respectivă în folosin­
tică, prietena de nădejde a tuturor diţii bune. ţă doar 771 apartamente. Nivelul rea­
socialiste faptul că Uniunea Sovietică lizărilor este cu atit mai nemulţumiîor

va depăşi încă în prima etapă a pre- popoarelor lumii. (Continuare în pag. 2-a)

îSS- . ------ -— m — ¦—-

Cosmdnauful Ilfo v va fi oaspetele cu cit prin grija comitetului executiv A început activitatea
al sfatului popular regional s-au creai ia cercul de artă plastici
fării noasfre premizele necesare unui volum sporii

La invitaţia 'Consiliului 'de Miniştri al K, V. Komîuc, între fost pregătite ISO ha. şi s-au însămîn­ de lucrări de construcţii. Zilele trecute la Clubul mun­
ţat cu secară furajeră 2 ha.
14 şi 16 octombrie pilotul cosmonaut maiorul Gîierman Titov. Nerealizarea sarcinilor de plan — citoresc al sindicatelor din Lu-
VANTORSCHl VLADISLAV
ne va vizita ţara în cadrul tradiţionalei Luni a prieteniei ro ­ au arătat în cuvîntul lor tov. depu­ peni s-au deschis cursurile cer­
corespondent
mîno-sovietice. ’ (Agerpres). taţi loan Ardeleanu, Traian Blaj, Vio- i cului de artă plastică. La acest
curs s-au înscris 30 de artişti

amatori, majoritatea mineri şi

A W H E T A N O A S fR A Cam pregătiţi proHacţia anului viitor/ muncitori.
De remarcat faptul că dato­
vw vw na acestui an s-a deschis la Cugir Ele ne dau certitudinea că încă tice, care să asigure nu numai ţie a faptului că brigada noa­
o şcoală medie tehnică frecventată în această lună ne vom înde­ mărirea productivităţii muncii, stră va putea face faţă cu suc­ rită activităţii rodnice desfăşu­
/ Uzina metalurgică din Cugir va avea de realizat in anul de circa 50 elevi care funcţionează in plini sarcinile de plan pe 1961. dar şi îmbunătăţirea continuă ces sarcinilor ce le va primi in rate de cercul de arte plastice
cadrul grupului şcolar de pe lingă Experienţa acumulată în de­ a calităţii. anul viitor. De altfel, de pe în anul ce a trecut, tinerii mem­
L 1062 sarcini mult sporite faţă de 1961. Pentru a cunoaşte mă uzina noastră. cursul acestui an o vom folosi acum noi am luat iniţiativa de bri ai cercului, Gh. Bogdan, iu-
din plin în realizarea sarcinilor Cunoaşterea planurilor luna­ a învăţa să ne ascuţim singuri liu Balog şi .Viorica Bota au
f şurile ce s-au luat in vederea îndeplinirii indicilor prevăzuţi Faptul că putem cunoaşte cu mult mărite ce le vom avea în anul re de fiecare maistru, brigadă cuţitele şi burghiile, pentru a reuşit la examenul de admitere
înainte de începutul anului cifrele de 1962. şi turnător cu cel puţin 10 zile nu mai pierde timpul cu trimi­ în Şcoala medie de artă plasti­
? şi felul in care se pregăteşte colectivul pentru a asigura rea- plan, ne dă posibilitate să luăm toa­ înainte, dcfalcarea lor pe om şi terea lor la sculărie. că din Cluj, iar tovarăşul Si-
te măsurile în vederea asigurării ca­ Ca maistru în acest sector, voi echipe, ne-au fost de un real mion Costea, fiu de miner, care
^ Uzarea acestor indici, ziarul nostru a adresat cîtorva tovarăşi pacităţilor de producţie la nivelul ce­ acorda o atenţie sporită orga­ folos în realizarea sarcinilor în O atenţie deosebită vom acor­ a activat 5 ani in acest cerc, a
rinţelor planului. Toate aceste măsuri nizării muncii. De felul cum or­ acest an. De aceea şi in 1962 da îngrijirii maşinilor. La pre­ trecut examenul de admitere la
$ de la U.M. Cugir întrebarea : „Cum pregătiţi producţia anului ne dau garanţia că vom face faţă ganizăm lucrul depinde succe­ vom folosi această metodă. luarea schimbului, aşa cum fa ­ Institutul de arte plastice „Ion
sarcinilor ce ne revin în anul viitor. sul îndeplinirii sarcinilor. De cem şi in prezent, vom contro­ Andreescu“ din Cluj.
. ' viitor?“. 5 aceea, şi de acum înainte mă NICOLAE RLJTCOVSCHi la fiecare maşină inlăturind ori­
ing. NiCOLAE MAR CEA voi îngriji ca să repartizez oa­ ce defecţiune, iar la sfîrşitul R. BALŞAN
^ Iată răspunsurile prim ite: ţ< menii în aşa fel, incit să avem mustru principal in sectorul schimbului vom lăsa maşinile
director tehnic- al U.M. Cugir garanţia că vor face faţă lucră­ curate. Ne vom ocupa mai mult corespondent
VWVVW /V»«*VVVVWkL rilor ce le primim. 'Astfel, la turnătorie de tinerii nou veniţi în brigadă,
Acordînd afenfie piesele mai greu de executat, pentru ca ei să ne poată înlo­ -o -
Prin introducerea tehnicii noi vor fi repai'tizaţi turnători cu o Sfăpîmnc! mai bine cui cu succes, şi vom acorda
sporită organizării înaltă calificare. Pe lingă ei, în o şi mai mare atenţie organi­ Cerc de citit
Pentru a face faţă sarcinilor dc o freză portală cu program, trei ma­ scopul ridicării cunoştinţelor maşini ie zării lucrului.
plan pe 1962, recent, colectivul de şini de găurit radicale, şapte maşini muncii profesionale, vor îi daţi să lu­ De curînd, cetăţenii din cir­
conducere al uzinei, într-o şedinţă de universale mari de frezat şi altele. creze şi tovarăşi mai puţin pre­ In brigada pe care o conduc, De asemenea, ’<disciplina în cumscripţia electorală nr. 15 —
analiză, a stabilit mai multe obiec­ Sectorul turnătorie In care lu­ gătiţi. sîntem 10 strungari. Toţi lucrăm muncă va fi continuu întărită. Apoldul de Sus, au avut o adu­
tive, unele dintre ele fiind prevăzute Pentru creşterea productivităţii mun­ crez a întrecut lună de lună pe maşini automate. Căutind să Noi am reuşit de pe acum să nare in care au discutat realiză­
a se realiza în lunile ce au mai ră­ cii şi îmbunătăţirea calităţii produse­ sarcinile de plan, a reuşit să Pentru că în anul ce vine nu­ cunoaştem maşinile pe care lu­ reducem la zero lipsurile nemo­ rile obţinute de la alegeri pînă
mas pînă la stîrşitul anului acesta. lor acestui sector, pînă la sfîrşitul depăşească productivitatea mun­ mărul pieselor ce va trebui să crăm. am ajuns ca in momen­ tivate. in prezent, făcînd totodată pro­
Astfel, s-au luat o seamă de măsuri anului se va da în folosinţă şi in­ cii planificată cu circa 10 la le executăm este mult mai mare, tul de faţă fiecare dintre noi puneri pentru activitatea de vii­
tehnico-organizatorice privind termina­ stalaţia de călire cu curenţi de înaltă sută, iar prin reducerea rebu­ îmi voi îndrepta atenţia in spe­ să conducem cite 5 maşini. Muncind în acest fel, riâicin- tor. Cu acest prilej, deputata
rea amenajărilor şi a construcţiilor, frecvenţă. turilor şi a consumurilor spe- cial spre folosirea la maximum Pentru a scurta durata execu­ du-ne continuu calificarea, sîn­ acestei circumscripţii în sfatul
montarea de utilaje, creşterea capaci­ cificg a realizat o economie la a suprafeţei de turnare. Vom tării produselor, atunci cînd tem siguri că îndeplinim cu suc­ popular comunal, tov. Glatz Te-
tăţilor pentru tratamentul termic şi De asemenea, pentru a asigura ca­ preţul de cost în valoare de extinde turnarea în ciorchine şi schimbăm sortimentul la o ma­ ces sarcinile ce ne revin in anul reza, care este şi bibliotecară la
galvanic la sectorul maşini de cusut, drele necesare desfăşurării normale a 750.000 Iei, intreeîndu-şi anga­ etajată, vom introduce noi pro­ şină, pregătim cu o zi înainte 1962. Biblioteca comunală, a deschis
ş.a. procesului de producţie, s-a iniţiat un jamentul anual cu 400.000 lei. sculele şi verificatoarele. Munca cercul de citit pe circumscrip­
curs de calificare cu circa 200 tova­ cedee de muncă şi vom folosi brigăzii se vede din depăşirile IOAN DANA!I A ţie. Ea a prezentat în faţa cetă­
De asemenea se va amenaja secto­ răşi în meseriile strunguri, rectifica­ Succesele obţinute au făcut cuprinse între 220—290 la sută, ţenilor cartea agrotehnică „In-
rul maşini-unelte şi se va dota cn tori, şi căiifori, un curs de ridicare a să ne aflăm în prezent aproape noi reţete de pămînturi sinte­ înregistrate lună de lună. responsabil de brigadă sămlnţările de toamnă“.
utilaje, asigurindu-se ca încă dm pn- calificării cu 120 tovarăşi pentru sec­ de îndeplinirea planului anual. 'Aceste realizări sint o garan-
n r 'ţ luni ale anului 1962, capacitatea torul maşini-unelte, un curs de perfec­ în alei ierul automate
de producţie a sectorului să crească ţionare a tehnicienilor, cu circa 75
cu circa 50 la sută. Pînă în prezent, tovarăşi, precum şi un curs de perlcc-
ne-aii şi sosit o serie de utilaje cum ţionare a desenatorilor.
ar f i : o maşină de rectificat bahuri,
Pentru asigurarea pe mai departe a
necesarului de cadre tehnice, în toam­