Page 22 - 1961-10
P. 22
rrsTT mUMUT) mCrALlSMULVl Nr. 2110
Ca să înflorească Munca culfuraf-ediü cativa — una din
gospodăria, satul sarcinile principale ale sindicalelor
Peştişul Mare s-a aflat Întot te acestea ? De bună seamă că
deauna la doi paşi de Hune tovarăşii din consiliul de condu In regiunea Hunedoara, regiune cu anual mii de volume de cărţi, se ţin rea respectivă ci şi familiile acestoia.
puternice unităţi industriale, numă mii de conferinţe la care participă De aici reiese necesitatea muncii di
doara. Dar niciodată în trecut, cere al gospodăriei au o mare rul muncitorilor creşte an de an, lună auditori de ordinul Zecilor de mii. Ce ferenţiate cu fiecare categorie. In pro
de lună. Odată cu construcţia mari reflectă oare această impetuoasă acti gramele de activitate trebuie să se
aşezarea din lumea stearpă a vină că n-au controlat cum tre lor agregate, la fiecare sfîrşit de an vitate dacă nu făptui că revoluţia cul aibă în ve,dere tocmai acest lucru.
şcolar intră în producţie noi promoţii turală ce se desfăşoară în patria noas Rău procedează clubul din Simeria
Cernei n-a simţit dogoarea bine buie calitatea lucrărilor, dar şi de muncitori de cele mai diverse tră asigură oamenilor muncii condi sau cel din Ghelar care nu ţin seamă
profesii. Centrul şcolar siderurgic din ţiile cele mai optime şi cuprinde în de această cerinţa a vieţii şi organi
făcătoare a centrului industrial. biroul organizaţiei de bază, noi, Hunedoara, şcolile profesionale din Lu- sfera sa do activitate mase tot mai zează de multe ori activitatea în chip
peni, Brad, Deva şi din celelalte largi. şablonard, fără a se adresa direct u-
Lumina electrică a pătruns în toţi comuniştii, ar fi trebuit să centre muncitoreşti ale regiunii dau nor categorii de oameni ai muncii.
industriei în fiecare an sute de cadre Recentul concurs al formaţiilor ar
sat abia in anii marilor con ducem muncă de lămurire ca noi cairo, alături de muncitorii vîrst- tistice de amatori, puternică demon Condiţia esenţială pentru o largă
uici, participă entuziaşti la construc straţie a stadiului înaintat la care a mobilizare la acţiuni a maselor de
strucţii socialiste, adusă de co fiecare colectivist să muncească ţia socialistă a patriei. In minele, u- ajuns mişcarea artistică a amatorilor — oameni ai muncii o constituie fără
zineie şi fabricile regiunii, pe şan a dovedit că în acele întreprinderi îndoială calitatea spectacolelor, a ma-
munişti, odată cu lumina învă cum se cere. tierele de construcţii, în exploatările unde munca cultural-artistică a tost niîesiărilor cultural-educative. Dar a-
forestiere şi în alte unităţi de pro Dine organizata şi condusa rezulta ceasta, fireşte, trebuie însoţită de o
ţăturii partidului. Tovarăşul Andrei Borza a ară Observaţiile meteorologice tăcute de specialiştii Staţiunii ducţie s-au format şi se formează co tele obţinute au răsplătit cu înalte ca largă popularizare a întregii activităţi
Urmînd sfatul comuniştilor, tat în cuvîntui său că din partea expertmentale horticole din Geoagiu, sint de un real folos lective închegate de muncitori, ingi lificative strădania depusă. Colectivul cultural-educative. Greşit procedează
unor colectivişti s-a manifestai pentru cercetători neri şi tehnicieni care au dovedit si Combinatului siderurgic din Hune conducerile acelor cluburi, colţuri roşii,
223 familii de ţărani din sat lipsă de răspundere faţă de buna dovedesc în permanenţă o înaltă con doara a obţinut două premii I şi ti cinematografe, case de cultură etc.,
şi-au unit în anul 1959 pămîn- gospodărire a avutului obştesc. IN FOTOGRAFIE: Tovară şui Constantin Coriciuc, stu ştiinţă patriotică prin munca pe care tluri de laureaţi ai concursului. Acest care se mulţumesc să afişeze progra
turile într-o singură mare gos diind indicaţiile heliografulul. o desfăşoară, prin dragostea pe care lucru constituie o mare cinste pentru mul activităţii lor doar la intrare.
podărie. De atunci, faţa satului Cum s-a ocupat organizaţia o manifestă faţă de meseria aleasă, siderurgiştii hunedoreni, pentru orga Programele de activitate cultural-edu
s-a schimbat de la o zi la alta. de bază de combaterea acestor prin devotamentul cu care muncesc nele de partid şi sindicale din Hune cativă trebuie să fie cunoscute în fie
stări de lucruri negative, de pentru îndeplinirea sarcinilor trasate doara, pentru cadrele care au muncit
Gospodăria agricolă colectivă educarea colectiviştilor în spi de partid şi guvern. O puternică in- care secţie a întreprinderii respective,
a devenit o unitate înfloritoare. ritul atitudinii noi, socialiste, fluienţă pozitivă exercită munca poli în domeniul cUuralizării maselor în în fiecare grupă de sindicat, să fie
In sectorul zootehnic, numărul faţă de muncă şi de avutul tică şi cultural-educativă desfăşurată acest oraş. Rezultate bune au obţinut
taurinelor s-a ridicat la 131, de- obştesc ? în rîndurile muncitorilor de către sin şi alte întreprinderi ca E. M. Aninoasa, afişate vizibil în centrele aglomerate,
păşindu-sc prevederile pe anul dicate, sub conducerea şi îndrumarea în cele de acces intens, în cartiere, să
in curs. Colectiviştii au amena 'Aşa cum a reieşit din aduna organizaţiilor de partid. In centrul Uzina „Victoria" Gălan, Uzinele me-
jat 2 grajduri cu o capacitate muncii cuitural-educative cc o desfă fie larg popularizate prin panouri spe
şoară organizaţiile sindicale stă omul tafo-chimice Zlatna, care au prezentai
de 60 capete animale mari iar rea generală, munca politică şl nou, chemat să înfăptuiască sarcini de ciale, prin staţiile de amplificare si
mare răspundere istorică. Nu există in concurs formaţii bine orientate şi
în prezent este cultural-educati- domeniu de activitate practică şi spi- prin alte mijloace. In această privin
r'tuaîâ în care munca cultural-educa- pregătite.
pe terminate con Adunări de dări de vă In gospodărie ---------.............g, _ ---------------------------- tivă să nu-şi poată spune cuvîntui. In A crescut nivelul activităţii pe linia ţă Comitetul sindicatului I. C. S. H. şi
procesul de produ ţie, în relaţiile de conducerea clubului desfăşoară o acti
strucţia u n u i seama şi a ’egeri în a lăsat de dorit. etică ce se statornicesc între oameni, propagandei prin conferinţe. De la vitate pozitivă. t
grajd nou cu o Agitatorii nu în viaţa colectivului, în viaţa de fa
capacitate de organizaţiile de partid sint instruiţi şi Ştiri din raionul Brad milie, deci peste tot, folosind mijloa începutul anului şi pînă în prezent In alcătuirea programelor săptămî-
cele imense ce stau la îndemîna fie comitetele de sindicat în colaborare cu
100 capete. S-au a n t r e n a ţ i în cărui colectiv, se poate da un ajutor tiale sau de altă durată, trebuie să se
puternic, se poate influenţa direct, în S.R.S.G. au organizat peste 2.400 con lină seama de cerinţele practice ale
amenajat, de asemenea două muncă pe bază de sarcini con C onferinţa. ia. g u r ile «le m isia spre bine, activitatea oricărui colec ferinţe la care au participat peste
tiv cu ajutorul acestui important com producţiei, de cerinţele vieţii în gene
magazii, s au construit două pă- crete. Gazeta de perete îşi partiment de activitate. 210.000 oameni ai muncii. ral. Atît tinerii cit şi cei vîrstnici,
Deosebit de important în activita muncitori, ingineri, maiştri şi tehni
tule şi alte dependinţe. Ţinînd schimbă articolele doar la zile Cea de-a 16-a temă din pla Fetii, cit şi la uzina de prepa In ce priveşte condiţiile create în
nul de conferinţe elaborat pen rare. anii puterii populare pentru desfăşu tea cultural-educativă este faptul că cieni, gospodinele şi pensionarii, co
seamă de timpul scurt în care mari. Ultima ediţie a fost schim tru acest an de către Comitetul rarea activităţii culturale în rîndul pii oamenilor muncii — într-un cu-
au fost înfăptuite, aceste rea bată de 23 August. Organizaţia de partid al E.M. Barza, este In faţa minerilor şi muncito maselor de muncitori, ingineri, teh orientarea conţinutului ei se apropie
rilor din schimburile I şi H au nicieni şi funcţionari, nici nu se poate vînt toate categoriile — trebuie să
lizări reprezintă mult. Cu spri de bază nu foloseşte decît în intitulată „Ştiinţa şi religia“. In conferenţiat tovarăşii ingineri face o comparaţie cu trecutul. Să a- tot mai mult de sarcinile practice
jinul statului, in anul 1960 co nrică măsură lozincile, panourile ziua de 4 octombrie, această Vasile Manta, Andrei Iman şi minfim numai cîteva din construcţiile ale producţiei. Dar în acelaşi timp tre găsească în programele de activitate
lectiviştii au introdus în sat cu şi alte mijloace eficiente ale Emilian Sofian. înălţate tn anii patern populare’ in acţiuni care îi interesează.
rentul electric. Apoi, la căminul agitaţiei vizuale. conferinţă a fost ţinută la col buie încă orientată activitatea pe a-
cultural s-a deschis un cinema ţurile roşii de la gurile de mi TRAIAN PLEŞA acest scop. La Hunedoara s-au con A orienta bine programele activită
tograf sătesc. Şcoala elementară In adunare au fost criticaţi'' struit un club şi un cinematograf cest tărîm în aşa fel îneît ea să răs
a fost reamenajată, dezvoltată şi o serie de membri şi candi nă Ciinel-Ormindea şi Dealul activist al Comitetului de partid a căror valoare (inclusiv dotaţiile de ţii culturale, a le alcătui armonios, iu
şi înzestrată cu mobilier nou. daţi de partid care manifestă mobilier, costume etc.), se apropie de pundă şi să cuprindă şi mai larg sar
Pentru prima dată satul are lipsă de răspundere faţă de sar al E. M. Barza 30.000.000 lei, la Petrila, Cugir, Glin aşa fel îneît fiecare om al muncii să
cinile încredinţate. Printre ei se iar şi in alte localităţi s-au construit cinile de educare a omului contempo
Cai p la n u l lasaias9 Lbbd e p ilo It şi amenajat da asemenea cluburi, săli ran, a muncitorului, tehnicianului şi găsească în ele probleme care îi stîr-
şcoală de 7 ani. numără membrii de partid de spectacole şi alte unităţi culturale
Baza materială a activităţii culturale inginerului, a funcţionarului şi a altoi nesc interesul, a le asigura un înalt
Adunarea generală de dare de Francisc Gergely şi Nicolae Muncitorii de la cooperativa au adus-o secţiile : croitorie ca a sporit enorm în ultimii ani. Este
meşteşugărească „Moţul“ din tegoria I-a pentru bărbaţi din suficient să se arate că mai multe categorii de oameni ai muncii. nivel artistic, a veghea ca prin întreg
seamă şi alegeri care a avut loc Blaj, candidatul de partid Ni Brad au obţinut însemnate re Brad, olărie şi confecţii pentru cluburi din regiune au bugete anuale conţinutul lor să slujască nemijlocit
zultate în luna septembrie. Pla piaţă, din Baia de Criş, croito care întrec cifra de l .000.000 lei anual. Este necesar ca munca culturai-edu-
zilele trecute în organizaţia de colae Bulbucan şi alţii. Au fost nul producţiei globale pe în rie categoria I pentru bărbaţi îndeplinirii sarcinilor trasate de par
treaga cooperativă a fost rea din Gurabarza, cojocărie din In bibliotecile acestor cluburi intră cativă desfăşurată de către sindicate tid ţ i guvern — iată, în esenţă, cîte
bază a arătat că în toate aceste şi astfel de cazuri, ca cel inţîm- lizat în proporţie de 100,10 la Băiţa, tinichigerie, ceasornică să aibă un profil precis, să-şi lărgească
sută, al producţiei marfă în rie şi foto din oraşul Brad. va din sarcinile actuale ale muncii
realizări a avut un rol impor plat cu Iordan Moise, care a în proporţie de 107 la sută, pres sfera de activitate şi să cuprindă or
tări de servicii industriale — Printre muncitorii cooperatori ganizat nu numai toate categoriile cultural-educative a sindicatelor.
tant preocuparea, iniţiativa şi cercat să-şi motiveze absenţa de 110 la sută, prestări servicii ne evidenţiaţi în această lună se
industriale — 103 la sută. numără olarii loan Bociu şi de oameni ai muncii din întreprinde P. Ţ1RAU
munca neobosită a comuniştilor la o adunare de partid arătind loan Nedea, croitorii Vasile
Cea mai însemnată contribuţie Danciu, Alexandru Iancu şi
din gospodărie. că a trebuit să-şi spele în ziua la obţinerea acestor rezultate Graţian Cotişel, cojocarul Nico
lae Nicşa şi alţii.
Membri de partid ca Andrei aceea butoaiele pentru prune. . ..C oK B Sia*!X l"tB i
Borza. Alexandru Zudor, Dioni- Tovarăşii Dionisie Feher, Iosif HOREA LAZĂRUŢ
sie Feher, Ioan Marcu, Adam peâ&i.aoüB a n im a le
Raita, Elena Demeter şi alţii Aitai şi alţi vorbitori au criticat planificator la cooperativa „Moţul"
s-au situat in fruntea acţiunilor
pentru întărirea economico-or- vechiul birou al organizaţiei de Brad
ganizatorică a gospodăriei, pen bază pentru faptul că nu s-a
tru îndeplinirea planului de pro îngrijit ca toţi membrii organi
ducţie, pentru buna gospodărire zaţiei de bază să aibă sarcini
concrete şi n-a controlat în des
a satului. tulă măsură cum se achită fie
care de îndatoririle sale.
— Sintem cu toţii bucuroşi că Scoţînd în evidenţă lipsurile
socotelile noastre au mers bine din activitatea gospodăriei co Deşi tînără, gospodăria agri 8 OCTOMBRIE 1901
— a Spus tov. Samoilă Deme lective şi a organizaţiei de bază, colă colectivă din Ribiţa se dez
ter. Sint om de 30 de ani dar adunarea generală a cerut nou voltă cu paşi repezi. D ili PROGRAMUL B E DEVA: Aproape de soare; Setea; APOLDUL DE SUS:3
niciodată n-am văzut atîtea lu lui birou ales să se ocupe cu HUNEDOARA: Din nou dimi Portul fără apă.
cruri frumoase în satul nostru. mai multă răspundere de îmbu In scopul asigurării adăpostu
Dar, aşa cum s-a arătat în da nătăţirea muncii organizatorice rilor pentru animale, colectiviş neaţa : PETROŞANI: In liniş
rea de seamă, mai avem şl tii din Ribiţa au construit pină
multe de îndreptat. Pe unele şi politice de masă, să lărgeas acum un grajd pentru 80 ca 8 OCTOMBRIE 1901 tea serii; Trecerea interzisă;
răzoare ale gospodăriei, recolte LONEA : Prima zi de pace ;
le au fost foarte frumoase, dar că activul fără de partid al or pete vite mari, iar pentru de PROGRAMUL 1 : 6,00 Muzică popu PROGRAMUL II: 7,00 Melodii SEBEŞ : Generaţie salvată ; AL PENTRU 24 ORE
pe altele au fost mai slabe. De lară rominească; 8,00 Şcoala şi via populare romîneşti; 8,30 Clubul vo BA IULIA: Cerul Balticei; Mis
ce n-au fost peste tot frumoa ganizaţiei de bază, să îmbună pozitarea furajelor, un pătul, o ta ; 9,30 Teatru la microfon pentru ioşiei ; 10,30 Revista presei străine; terul fotografiei; ORĂŞTIE: Vremea uşor nestabilă cu cerul varia
se ? Unii colectivişti de-ai noş tăţească munca în rindul tine magazie şi două silozuri. copii: „Ncaslîmpăraţii“, scenariu ra M,30 Cine ştie ciştigă; 16,30 Din bil. Temperatura aerului staţionară,
tri au făcut lucrări de întreţi retului şi femeilor. ziua va fi cuprinsă între 20 şi 26 gra
nere proaste. Nici tractoriştii de In prezent, la Ribiţa se ri diofonic do Ion Mustaţă, după filmul folclorul popoarelor; 17,15 Din versu Dincolo ăe orizont; Prima zi : de, iar noaptea între 7 şi 13 grade Pe
la S.M.T. n-au făcut arăturile In hotărîrea adoptată de adu dică zidurile a încă unui grajd văi temperatura va fi mai coborîtă. Vîn-
aşa cum se cerea. Pe cine tra nare au fost prevăzute sarcini german cu acelaşi nume; 13,10 Da rile poeţilor noştri contemporani; 19,00 HAŢEG: Norii părăsesc cerul; iul va sufla potrivit cu intensificări lo
gem la răSDundere pentru toa concrete menite să ducă la in- cu o capacitate pentru 100 vite toate, pentru to ţi; 17,30 Concert de Carnet de reporter: Un milion de BRAD : In pragul fu rtu n ii; cale din sectorul sud şi sud-est.
lăturarea lipsurilor arătate. mari. muzică populară sovietică; 20,00 Tea- slujitori al scenei; 21,15 Meridiane SIMERIA : Adio copilărie ; TE-
tru la microfon premieră „Familia literaro: Moscova; 22,30 Program IUŞ: Pline şi trandafiri; ZLAT* PENTRU URMĂTOARELE
IONEL RECEANU VVanitcr“ do Frledrlch Wolff; 21,15- TREI ZILE
funcţionar la Sfatul popular raional Vremea instabilă cu cerul variabil şi
temperatura staţionară.
C. M. I Brad Concert popular; pentru iubitorii de romanţe, * NA : Foma Gordeev ; ILIA :
Lucrărilor de construcţii gional a constituit-o executarea lucră acumulat în această direcţie o bo să se folosească 85 la sută din fon pentru „Gel mai frumos apartament",
rilor edilitare, lucrări care au meni-, gată experienţă. Nu pe măsura posibi duri, pînă acum s-au folosit doar 35 „Gea mai frumoasă scară", „Gel mal
Şl întreţinerii fondului locativ rea sâ ridice nivelul urbanistic al lităţilor au muncit însă slaturile popu la sută, iar restul de 65 la sută au frumos bloc“. Comitetelor care au reu
oraşelor şi centrelor populate din re lare din oraşele Alba luiia, Brad şi fost folosite pentru reparări de faţade şit prin mobilizarea locatarilor să ob
toată atenţia giune. in cadrul planului pe anul Haţeg. şi zugrăveli. I.G.O. Hunedoara a tă ţină cele mai frumoase rezultate le-au
1961, în regiunea noastră sînt prevă cut o adevărată risipă în acest sens, fost decernate „drapele de comitet
(Urmare din pag. l-a) organizare a şantierelor. Din această Din lucrările sesiunii a reieşit că zute executarea unor lucrări de ali In acţiunile de interes obştesc, a Astfel, la o clădire din strada I. V. fruntaş“. Pînă în prezent, 17 comitete
cauză o serie de construcţii nu au o vină pentru activitatea nesatislâcă- mentare cu apă, canalizare, eleetriH- arătat tov. deputată Elena Borza, a- Stalin şi la alta din strada N. Bălces- de blocuri din Valea Jiului deţin ast
a respectat termenele contractuale de putut începe la timp, iar forţele de toare în domeniul construcţiilor de care, de modernizări de străzi în ora colo unde sfaturile populare au ţinut cu, a cheltuit sume mari pentru mon fel de drapele.
livrare a proiectelor. muncă au fost slab folosite, avîud o locuinţe revine şi comitetului execu şe. a căror valoare trece de 29 mili o strînsă legătură cu organizaţiile de tarea de placaj de faianţă şi tencuieli
productivitate scăzută. Prea puţin a tiv. Acesta nu a tras cu tărie la răs oane lei. După 8 luni din acest an masă şi le-au antrenat ia activităţile in calcio-vechio. Sînt multe cazurile Din lucrările sesiunii a reieşit însă
Sesiunea a arătat că în ce priveşte făcut conducerea trustului pentru apli pundere pe constructor şi proiectant. se executase doar 49 la sută din vo întreprinse şi rezultatele au fost dm cînd unele faţade au fost spoite de că nu peste tot se acordă atenţia cu
economicitatea unor amplasamente. carea în viaţă a indicaţiilor date de Slab s-au ocupat de modul în care lumul planificat. cele mai bune. Numai cu participa cîte 2-3 ori în acelaşi an, fără rost. venită acestei activităţi deosebit de u-
D.S.A.P.G. nu a reuşit încă să se comitetul executiv privind întărirea res sc desfăşoară munca pe şantiere şi rea largă a maselor se pot înfăptui tile. Deşi s-au înfiinţat comitete de
încadreze în sarcinile actuale. Aşa ponsabilităţii corpului de tehnicieni şi comitetele executive ale sfaturilor Printre cauzele neîndeplinirii pianu lucrări cu un volum tot mai mare. Vinovate în aceaslâ direcţie se fac blocuri şi la Hunedoara, Brad şi Că
stau lucrurile la noile construcţii dm ingineri. Aceştia nu sînt în suficientă populare raionale şi orăşeneşti. Ele lui de lucrări edilitare se numără şi pe lîngă conducerile I.G.O. şi sfatu lău, acestea nefiind îndrumate în mod
Alba iulia, Simeria şi Deva. măsură legaţi de îndeplinirea sarcini au neglijat respectarea termenelor con lipsă schiţelor de sistematizare a u- Tn cadrul sesiunii s-au dat o se rile populare orăşeneşti şi raionale. A- competent, nu-şl desfăşoară activitatea
lor de plan, desfăşurînd în marea tractuale ale lucrărilor. Astfel, Sfatul nor oraşe. rie de indicaţii privind munca de vii cestea nu au urmărit modul în care se în mod corespunzător. Secţia de gos
Dar vina principală în nerealizarea majoritate mai mult o muncă de birou popular orăşenesc Hunedoara a tergi tor. Este necesar ca proiectantul să stabileşte urgenţa reparaţiilor, lâsînd podărie comunală regională cît şi sfa
sarcinilor de plan revine constructori decît de şantier. Slab s-a ocupat versat eliberarea amplasamentului în Rău este însă, aşa cum a apreciat urgenteze predarea schiţelor de sis să se facă aceasta după cererile lo turile populare raionale şi orăşeneşti,
lor. T.R.G.H. de introducerea micii meca zona celor 1.204 apartamente, iar sfa sesiunea, că şi aici proiectantul nu tematizare, iar ta viitoarele construc catarilor şi nu după un grafic minu deşi au avut indicaţii precise în aceas
nizări. Durata de execuţie a unor turile populare Petroşani şi Lupenl au a asigurat la timp documentaţia ne ţii să înceapă munca cu elaborarea ţios întocmit. Din lipsa unor repara tă direcţie, nu au organizat consfă
E drept că în activitatea T.R.G.H. blocuri este încă departe de a se în ţinut timp îndelungat, în mod nejus cesară. Proiectele au fost date cu în- proiectelor pentru lucrările edilitare. De ţii la timp, o serie de clădiri din Hu tuiri cu locatarii privind o cît mai
au existat şi unele cauze obiective. cadra în prevederile sarcinilor de tificat, unele proiecte. (îrziere (exemplu la Hunedoara, Deva asemenea şi constructorii trebuie sâ nedoara (oraşul vechi), Sebeş, Ghelar. bună întreţinere a fondului locativ. De
Printre acestea, aşa cum a reieşit dm plan. La Deva, Petroşani, Vulcan şi şi Gălan). De asemenea nici construc ia toate măsurile în vederea asigu Deva, se deteriorează. asemenea la Brad, Deva şi Hunedoa
lucrările sesiunii, a fost şi lipsa de Gălan sînt blocuri care au trecut de Din discuţiile purtate de unii depu torul — T.R.G.H. — nu a dat atenţia rării uimi ritm corespunzător. ra o serie de clădiri cu regim co
forţe de muncă necesare tnai ales la un an de zile de cînd au fost înce taţi şi invitaţi la sesiune a reieşit că cuvenită lucrărilor edilitare. Unele sfaturi populare nu au obli mercial sînt prost întreţinute. Faţă
începutul anului. Pe şantierele de con pute. Gît priveşte calitatea construc există în construcţii suficiente forţe Fondul de locuinţe to f gat I.G.O. ca la predarea locuinţelor de această situaţie se impune luarea
strucţii se face încă simţită lipsa u- ţiilor, deşi s-au făcut progrese, mai ca pînă Ia sfîrşitul anului să se rea Comparativ cu anii anteriori, în a- mai bine gospodărit să încheie cu locatarii procese verbale celor mai urgente măsuri. De aseme
nor utilaje ca macarale turn, exca sînt încă ziduri strîmbe (la Deva), lizeze un volum sporit de muncă. In cest domeniu s-au obţinut totuşi o de inventar. Din această cauză, sim nea, experienţa bună a unor comite
vatoare şi altele. Cauze obiective a a- tencuielile de slabă calitate (Gălan) acest scop sesiunea a dat o serie de serie de succese. Au crescut mult sur In lucrările sesiunii Sfatului popu ţul de răspundere ta unii locatari lasă te de blocuri trebuie larg răspîndită.
vut şi I.G.S.H. Şi aici s-a simţit lip betoane la mărci inferioare celor din indicaţii privind luarea de măsuri co sele de apă, reţeaua de canal, s-au lar s-a dezbătut şi problema întreţi de dorit. Asemenea lucruri se mai în-
sa de muncitori. S-a întîrziat de ase deviz şi altele. De asemenea I.G.S.H. modernizat străzi şi drumuri etc. nerii fondului de locuinţe. Datorită tîmplă la Hunedoara, Gugir şi în Va -k
menea primirea unor documentaţii, li mai practică sistemul de a prezenta respunzătoare. In cadrul sesiunii, tov. grijii partidului şi guvernului, fondul lea Jiului.
nele din ele au avut întîrzieri mult la recepţie blocuri care nu au fini ing. Ovîdiu Velehorski, directorul O contribuţie importantă la îmbu de locuinţe proprietatea statului creş In urma lucrărilor, sesiunea a adop
prea mari, nejustificate. sajul exterior executat (tencuieli, spa T.R.G.H. a arătat că muncitorii con nătăţirea condiţiilor tehnico-edilitare te considerabil prin construcţia de noi O experienţă ce trebuie tat o hotărîre cu prevederi deosebit
ţii verzi, trotuare etc.). structori sînt hotărîţi să dea în folo şi-au adus-o masele de cetăţeni. Sub locuinţe. Pentru buna întreţinere şi de importante, care să ducă la îmbu
Atît raportul şi coraportul cît şi sinţă toate blocurile planificate în a- conducerea organelor şi organizaţiilor conservare a acestora statul alocă în extinsă nătăţirea muncii. Printre altele se pre
unii deputaţi şi invitaţi au scos însă Nu şi-a adus contribuţia pe măsu cest an. de partid, avînd sprijinul organizaţiilor fiecare an sume din ce în ce mai vede ca D.S.A.P.G. să predea docu
ia iveală o serie de deficienţe în ra posibilităţilor nici beneficiarul. Se de masă, al deputaţilor şi comitete importante. Numaî în acest an s-au In buna întreţinere a blocurilor de mentaţiile pe baza unor grafice. Pro
munca I.G.S.H. şi T.R.G.H. Aşa de Lucrările lor de cetăţeni, sfaturile populare au locuinţe un rol deosebit de important iectele să adopte soluţii optime şi eco
pildă, tov. deputat Viorel Stoica a ară cţiunea de gospodărie comunală a sfa tehnica-edilitare să fină alocat în scopul întreţinerii fondului it au locatarii. Dacă sfaturile popu nomicoase. Cît priveşte T.R.G.H. acesta
tat că I.G.S.H. nu şi-a realizat sar reuşit să mobilizeze la o serie de locativ 15,6 milioane lei. In 8 luni, s-a lare ştiu să-i mobilizeze la diferite ac va trebui să-şi organizeze în aşa fel
cinile de plan din cauza neritmicită- tului popular regional s-a ocupat insu pasul cerinţelor acţiuni obşteşti peste 667.000 oameni cheltuit din acest fond 68 ta sută. ţiuni, este asigurată o bună gospo munca îneît să asigure un ritm de
ficient de îndrumarea şi controlul uni ai muncii care au prestat peste dărire şi întreţinere a fondului loca muncă corespunzător pentru îndeplini
lii în aprovizionarea şantierelor cu tăţilor în subordine, privind întocmi O altă problemă care a fost anali 2.670.000 ore de muncă patriotică. In Analizînd modul în care au fost tiv. Sesiunea a apreciat că în aceas
materiale şi a unor deficienţe de or rea temelor de proiectare, lansarea zată in sesiunea sfatului popular re cadrul acestor acţiuni s-au făcut între folosite aceste fonduri pe capitole de tă direcţie o experienţă pozitivă au rea sarcinilor de plan. De asemenea
ganizare. comenzilor şi prezentarea documenta ţineri de străzi, s-au efectuat demolări acumulat sfaturile populare din Pe- se vor lua toate măsurile ca lucră
ţiilor la avizare. lucrări, sesiunea a' apreciat că nu în rile să fie de calitate tot mai bună.
La T.R.G.H., printre cauzele princi Ia eliberarea amplasamentelor noilor troşani şi Deva. Aici au fost formate
pale ale neîndeplinirii sarcinilor de toate cazurile s-au respectat propor 138 comitete de bloc. In oraşul regio Lucrările sesiunii au arătat că exis
plan a fost în primul rînd lipsa de construcţii, amenajări şi întreţineri de nal Petroşani de pildă, s-a organizat tă toate premizele create pentru ca
ţiile indicate. Astfel, în loc ca pentru o întrecere între comitetele de bloc activitatea de viitor să fie şi mal
zone şi spaţii verzi, parcuri şi multe mult îmbunătăţită.
lucrările de conservare a imobilelor
altele. Multe din sfaturile populare ca
(montări de învelitori, jgheaburi etc)
acele din Deva, Vulcan, Petroşani au