Page 23 - 1961-10

Mr. 2110
bwîsjesgî
A N IV E R S A R E A
P R O C L A M Ă R II
R . ©o G E R M A N E
 Xfî-a aniversare
a R. D. Germane
La 7 octombrie se împlinesc
12 ani de Ia crearea primului
stat muncitoresc-ţărănesc din
istoria poporului german —
R. D. Germană, care face parte
din marea familie frăţească a
ţărilor socialiste. Acest act isto­ 1936 producţia de fontă pe te ­
ric a marcat sfîrşitul domina­
ţiei marei burghezii şi iunkeri-
mii prusace pe o treime a teri­
toriului Germaniei, unde plute-
rea a trecut în mîiniîe clasei
muncitoare în alianţă cu ţărăn i­
mea muncitoare şi cu toate p ă ­
turile populaţiei unite în Fron­
tul Naţional al Germaniei De­
mocrate.
Apariţia în îîuropa a unui stat
german muncitoresc - ţărănesc,
democrat şi iubitor de pace are
o mare,importanţă nu numai
pentru destinele poporului ger­
man ci şi pentru toate popoare­
le europene. Prin aceasta a fost
dată o lovitură de moarte im ­
perialismului şi militarismului
german şi creată o bază puter­
nică pentru dezvoltarea viitoa­
re a naţiunii germane.
îî. D. Germană este adevărata
moştenitoare a iot ce este mai
bun din istoria poporului ger­
man — tradiţiile revoluţionare
ale lui M arx/ Engels, Karl Li­
ebknecht şi Ernst Thälmann,
umanismul lui Goethe, Heine şi
Beethoven, capacităţile creatoa­
re nesecate ale poporului. în
R. D. Germană visurile şi idea-:
îurile celor mai buni fii ai po­
porului german se transformă
în realitate.
în cei 12 ani oamenii muncii
din R. D. Germană, shb condu­
cerea Partidului socialist unit
din Germania, au obţinut suc­
cese remarcabile în opera de
construire a socialismului, în
V pi
- ¦
. 1^1
i< < n
y/.y.F*-;-;-;-;*;-:;-;;;
Intre Travemünde şi Oder-:
baff, valurile Mării Baltice se
izbesc cu putere de litoralul
R. D. Germane. întinderile ne-
sfîrşite albastre-plumburii, a-
pa şi ţărm ul se pierd undeva
la orizont, dincolo de care stă­
ruie ca un miraj legenda des­
pre Vikingi. Pe vremuri, navi­
gatorii distingeau portul Ros-
tok după silueta zveltă a Tur­
nului Petri. Acum, punctul de
reper s-a schimbat. Pe ţărmul
golfului Warnow se înalţă as­
tăzi semeţe construcţiile meta­
lice ale noului şantier naval.
Abia a apărut litoralul la ori­
zont şi matelotul a şi zărit
profilîndu-se pe cer silueta
uriaşei macarale funiculare —
cea mai mare construcţie de
acest fel din Europa. Ea este
simbolul noului în Rostok şi
pe litoralul Balticii.
In trecut, regiunea Rostok
era săracă şi înapoiată. Pe în­
tinsele păminturi ale junkeri-
lor se practica agricultura, iar
12 «NI DE MUNCA PAŞNICA Şl VICTORII MĂREŢE
dezvoltarea industriei, transfor­
marea socialistă a agriculturii,
ridicarea nivelului lor de trai
material şi cultural.
Iată cîteva exemple care ilus­
trează marile realizări în dez­
voltarea economiei naţionale a
acestei ţări. în timp ce în anul
ritoriul actual al R. D. Germane
reprezenta doar 0,2 milioane
tone, în anul 1960 ea a ajuns 1a
2 milioane tone; producţia de
fontă în lingouri a crescut în
aceeaşi perioadă de la 1,2 mili­
oane tone la 3,3 milioane tone,
iar producţia de laminate — de
la 0,9 milioane tone la 2,3 mili­
oane tone. R. D. Germană ocu­
pă astăzi locul 5 în Europa şi
locul 9 in lume în ceea ce p ri­
veşte volumul producţiei indus­
triale. Asemenea ritm de creş­
tere a producţiei nu-1 cunoaşte
nici o ţară capitalistă.
O mare victorie a fost obţi­
nută în transform area socialistă
a satului. Anul trecut s-a în­
cheiat colectivizarea agricultu­
rii. Toţi ţăranii din R. D. Ger­
mană s-au unit de bună voie în
cooperativele agricole de pro­
ducţie.
Nivelul de trai al oamenilor
muncii creşte în permanenţă.
Statul muncitoresc ţărănesc alo­
că pentru consumul social şi in ­
dividual peste 80 la sută din ve­
nitul naţional. în oraşele dis­
truse <le război, în centrele in ­
dustriale şi Ia sate au fost con­
struite numeroase locuinţe mo­
derne şi confortabile. Salariul
real al muncitorilor şi funcţio­
narilor a crescut în ultimii 5
ani cu '41 Ia sută.
(Continuare în pag. 4-a)’
Aspecte din mun­
ca colectivului între­ cele producţiei industriale era de 265
prinderii constftie-
toare de cazane de
abur Hohenthurnn
(R.D.G.).
IN FOTO: mun­
ca la un cazan de
220 tone destinat
termocentralei de Ia
Lubbenau (R.D.G.).
H» :
de A. VELA
corespondentul Agerpres ia Berlin
in apropiere de ţărm — pes­
cuitul. In anii puterii popu­
lare, în Rostok ca şi la S trai-
sund, Wismar, Wolgâst, au
luat un puternic avînt cons­
trucţiile navale. Locul vechi­
lor ateliere de reparaţii a fost
luat de şantiere navale moder­
ne. Ele dau astăzi 78,5 la sută
din toată producţia acestei
ramuri importante a econo­
miei naţionale a R. D. G er­
mane. Ca urmare, producţia
globală a şantierelor navale
din regiunea Rostok a crescut
între anii 1958-1960 de la 752,5
milioane mărci la peste un
miliard.
La ciţiva km. mai la nord
de Rostok se află şantierele
navale „Warnow“. De departe
te întîmpină scrîşnetele asur­
zitoare ale şantierelor pe care
se nasc giganticele nave. Pe
cablurile puternice ale maca-
ralei-îuniculare alunecă sec-
DRUMUL SOCIALISMULUI
Noi construcţii în Berlin Cea mas mare fabrică
In centrul Berlinului şi în su­ dament, maşini semiautomate de lapte condensat
şi automate care vor contribui
burbiile oraşului se desfăşoară la ridicarea productivităţii m un­ din Europa
cii în întreaga industrie cons­
mari lucrări de construcţii. l i ­ In oraşul Schwerin va intra în
tructoare de maşini. curînd în funcţiune cea mai ma­
nul dintre cele mai im portan­ In raionul Weissensee din Ber­ re şi modernă fabrică de lapte
condensat din Europa, obiectiv
te obiective industriale în curs lin, pe o suprafaţă de 108.000 prevăzut în planul septenal al
m. p., se construieşte un parc R. D. Germane.
de construcţie la Berlin este o auto pentru autovehicule în ca­
re vor putea fi garate şi între­ InCbpînd din aprilie 1962, fa ­
mare hală de producţie la Uzi­ ţinute 250 de autobuze de dife­ brica va produce zilnic 433.000
rite tipuri, precum şi alte 200
na de cabluri „Oberspvec“ diii de autovehicule. In apropiere cutii şi sticle de lapte conden­
de marile hale pentru spălatul,
Berlin — Oberschoneweide. Prin revizia şi reparaţia autovehicu­ sat cu şi fără zahăr, cremă de
lelor, se construieşte un atelier
construirea acestei hale capaci­ pentru lăcuit, un depozit de cafea cu lapte sterilizat, în am­
benzină, o clădire în care vor fi
tatea de producţie a uzinei va instalate cantine şi birouri ad­ balaje de cîte 100-500 grame.
ministrative.
spori considerabil. In afară de aceasta, fabrica va
produce zilnic 18.500 kg. de
In Berlin — Marzahn se re­
co n stru ieşy te fabrica de maşini lapte praf.
*
unelte — unul din cele mai
importante obiective ale aces­
tei ramuri industriale prevăzu­
te în septenal. întreprinderea
va produce aproape exclusiv
masini-unelte cu un înalt ran ­
Tineretul — participant activ
la Sănrlrea vieţii ii®a
niunea „Tineretului Liber Tinerii au^ construit centrala e- Z eci de mii de grupe de pio­ Automatizarea asamblării condensatorilor electrolitici la uzina
German“ numără în pre­ lecţrică „Artur Becker” din nieri din R. D. Germană au de condensatori din Freiberg (R. D. Germană). Un colectiv de
zent 1,7 milioane membri, care Trattendorf, barajul din Sosa, plantat prin muncă colectivă muncă socialistă alcătuit din tineri ingineri de la această
participă activ la construirea pista lungă de 3 km, de pe ae­ 4.750.000 de pomi, au cultivat uzină înpearcă să reducă ciclul de fabricaţie a condensatorilor
socialismului în R. D. Germană. roportul Berlin — Schbnefeld şi 0 îngrijit 2.850 ha. de electrolitici de la 14 zile la 3 zile. Colectivul speră să poată
Atenţia de care se bucură ti­ şi alte sute de obiective. împărţi producţia, folosind acelaşi personal, pînă în 1965.
neretul este ilustrată de faptul porumb, au adunat 23.194 to ­
că în Camera Populară, orga­ / n regiunea Magdeburg, bri­ ne de fier vechi şi IN FOTO: în secţia condensatorilor de hîrtie. Intr-un sin­
nul reprezentativ suprem al R.D. găzile de tineret, după o mun­ 2.665.837 de sticle vechi. Mij­ gur ciclu se procedează aici la măsurarea, verificarea şi num ă­
Germane, Uniunea „Tineretului loacele realizate prin munca rarea condensatorilor. Şi acest dispozitiv creat în uzină va fi
Liber German“ este reprezenta­ că de doi ani, au reuşit să tran ­ pionierilor au fost folosite la perfecţionat.
tă prin 29 deputaţi. In total, sforme o întreagă regiune de ridicarea monumentelor dedica­
din cel 400 de deputaţi ai Ca­ pe Elba, aşa-numita regiune te victimelor fascismului, la Im portante saseeese a le iiadnstelet
merei Populare, 43 sînt sub vîr- Wische, făcînd-o aptă pentru construirea portului transocea­
sta de 30 de ani. creşterea vitelor. De altfel şi nic Rostock şi construirea’ chim ice
n industria şi agricultura marele combinat pentru prelu­
R.D.G. lucrează aproxima­ crarea produselor petrolifere din transoceanicului de mărfuri Industria chimică este una R. D. G., uzinele chimice de Ia
tiv 13.348 brigăzi de tineret. In Schwedt pe Oder, autostrada din ramurile principale de pro­
ultimii 10 ani, tineretului 1 s-a Rostock — Berlin, precum şi al­ „Thälmann-Pionier“. ducţie ale R. D. Germane. In Leuna, Schopau, Bîetterfeld,
încredinţat numeroase şantiere. te importante şantiere ale pla­ Wolfen, sînt cunoscute în lumea
nului de şapte ani slnt încre­ Cluburile tineretului din R.D. anii puterii populare ea a cu­
dinţate tineretului. Germană constituie adevă­ noscut o dezvoltare puternică. întreagă pentru produsele lor
rate centre de organizare in de bună calitate.
In lumina cifrelor mod util a timpului liber. In Producţia celor mai importante
cele 200 de cluburi tinerii pot chimicale a crescut cu sute de Uzinele chimice „Waltcr Ul-
« In R.D.G., în amil 19G0, indi­ învaţă la diferite şcoli de specialitate, să se dedice ocupaţiei preferate: bricht“ din Leuna produc anul
atunci la 10.000 de locuitori revin 170 foto, aeromodelism, muzică in­ procente. între 1950-1960, de
(luînd ca bază pe cel din 1938, egal de tineri care studiază la diferite ti­ pildă, s-a dublat producţia de acesta 370 produse diverse în va­
cu 100) ; în Germania occidentală el puri de şcoli. In Germania occiden­ strumentală, să discute noile acid sulfuric, sodă caustică, a- loare totală de un miliard mărci,
se ridica doar la 233. tală la 10.000 de locuitori revin nu­ cărţi apărute, ori să joace şah. cid acetic, acetonă; s-a triplat
mai 37 de studenţi. iar uzinele chimice „Buna“ din
o In timp ce producţia pe cap de P entru a stimula talentele şi producţia de sulfat de magne­ Schopau dau anul acesta 80 de
locuitor a crescut în R.D.G. de 2,6 o In R. D. Germană există 88 tea­ aptitudinile tineretului, în ziu, iar producţia de sodă calci­
ori, în R.F.G. ea se afla abia Ia ni­ R. D, Germană se organizează produse chimice. In primul rînd
velul de 1,7. tre. In stagiunea teatrală 1959-1960 nată, îngrăşăminte fosfatice, su-
au fost date 30.621 de spectacole, din anual un „tîrg de mostre al perfosfaţi, a crescut de 5-6 ori. cunoscutul cauciuc sintetic
• In perioada 1950—1958, cheltuie­ care 4.321 spectacole pentru tineret. In maiştrilor de mîine“. Tinerii in­ „Buna“, carbid, clor, butanol şi
lile necesare pentru asigurarea mi­ stagiunea trecută, teatrele au fost ventatori şi „cluburile tinerilor Giganţii industriei chimice a
nimului de trai al unei familii de 4 tehnicieni“ îşi expun aici lucră­ materii prime de bază pentru
persoane a scăzut în R.D.G. cu 59,9 frecventate de 16.020.908 persoane. rile lor, selecţionate dintre a- material plastic.
ta sută. In R.F.G. ele au crescut cu celea care au fost prezentate
peste 1,5, ca îirmare a urcării pre­ o In 1960, în R. D. Germană au la expoziţiile de acelaşi fel, or­ S55> o n o v izo r - -
ţurilor, impozitelor, cursei nebuneşti a ganizate în regiuni şi raioane.
înarmărilor etc. fost editate 1.317 cărţi de literatură La întreprinderea „Zeiss-We rke“ din Jena a fost construit
'Anul trecut, în R. D. Germa­ un instrument de măsură, la n ivelul tehnicii mondiale, folosit
© In anul 1961 guvernul R. D. Ger­ beletristică într-un tiraj total de nă a fost organizat pentru pri­ la descoperirea defectelor în masa pieselor metalice cu aju-
mane a alocat 40,4 la sută din buge­ ma oară un concurs al tinere­ torni ultrasunetului fără a se distruge integritatea piesei. A-
tul de stat pentru scopuri culturale, 18.217.000 exemplare, 457 titluri de lor talente, în cadrul căruia s-au cest instrument denumit „Sono vizor-2“ cîntăreşte 12 leg., poa-
ştiinţifice, ocrotirea sănătăţii şi pre­ cărţi pentru copii şi tineret, îriti-un întîlnit cei mai buni pictori, te lucra cu ajutorul bateriilor şi poate fi conectat la o reţea
vederi sociale. In aceleaşi scopuri în tiraj de 13.175.000 exemplare. sculptori, cîntăreţi şi drama­ de curent electric. LI este mult mai ieftin decit dispozitivele
Germania occidentală se cheltuiesc nu­ turgi, care îşi dezvoltă aptitu­ similare din Germania occiden tală, care sînt inferioare lui
mai 13 la sută din venitul naţional. Toate cele G.103 titluri de cărţi edi­ dinile creatoare, paralel cu mun­ „Sonovizor-2“.
tate anul trecut în R.D. Germană au ca în producţie. (Agerpres).
o In R. D. Germană revin 60 de apărut într-un tiraj total de 91,8 mi­
studenţi la 10.000 de locuitori. Dacă lioane exemplare.
ia aceştia se mai adaugă şi cei ce
« In prezent, în R. D. Germană se
află 5.804 biblioteci sindicale de în­
treprinderi, cu un fond total de cărţi
de 5,4 milioane volume.
din Wismar, la cele două şan­
tiere navale de la Stralsund ca
şi la micile ateliere de reparat
din orăşelele de pe litoralul
ţiuni de navă de cite 50 de tone. Balticii, — pretutindeni, in
Ele sînt asamblate în ritm r a ­ toată ţara succesele în produc­
pid pe cale, unde chiar sub ţie sint închinate vieţii noi,
ochii tai se conturează for­ socialiste care se dezvoltă
mele unui viitor cargobot de trium fător în R. D. Germană.
11.000 tone sau ale vreunei Ele constituie răspunsul po­
alte nave cu un deplasament porului muncitor al R. D. Ger­
de 15.000 tone.
mane la pregătirile războinice
— Apropierea zilei de 7 oc­ ale militariştilor de la Bonn,
tombrie, aniversarea Republicii încă o lovitură dată celor care
Democrate Germane, spune refuză să accepte existenţa
brigadierul Voss, dă un nou Republicii Democrate Germa­
avînt întrecerii socialiste. Am ne, primul stat muncitoresc-
intrat în etapa cînd încheierea ţărănesc pe pămînţul german.
Tratatului de pace devine p ro ­ In noul port de lingă Rostok
blema zilei. De aceea în acest stau ancorate vase sosite din
moment istoric noi, ca şi în ­ cele mai îndepărtate colţuri
treaga ţară, vrem să fim la ale lumii, alături de cele care
înălţime.
se pregătesc pentru călătorii
întrecerea socialistă a deve­ In alte ţări. Prezenţa lor în a- NOUA CLĂDIRE A FACULTĂŢII DE TEHNICĂ ATOMICĂ DIN DREZDA.
nit cu adevărat o mişcare do cest port subliniază faptul con­
masă, o manifestare a adeziu­ firm at de v ia ţă : Republica
nii totale a oamenilor muncii Democrată Germană este un
din R. D. Germană faţă de po - stat recunoscut de facto în lu­ MUNCITORII PE SCENA
litica guvernului lor. La uzi­ mea întreagă şi vasele care
Echipa de artişti amatori,
nele constructoare de maşini» pornesc spre toate colţurile compusă din muncitori şi func­ de Günter Beier şi Walter Friedrich multor echipe de propagandă şt
ţionari ai uzinei de armătură agitaţie ale tineretului, a Intrat
Diesel din Rostok, ca şi la globului şi trec prin Rostok şi de instrumente de măsurat rea vocile, l-am întîlnit pe Wer- ulterior în trupa uzinei.
„Karl Marx“ din Magdeburg ner Topf, în vîrstă de 27 de1ani,
şantierele „Mathias Thesen“ confirmă această recunoaşte­ are trac. Premiera piesei „Co­ de meserie şlefuitor. — Dar după succesul de a-
pilul străin“ de Şkvarkin, pe cum? — l-am întrebat noi.
re. 63 de ţări fac comerţ cu care o vor interpreta membrii Ne-a întimpinat cu un zîm-
tinerei trupe de actori-munci- bet care parcă li lumina faţa a- — Vom continua pur şi sim­
Republica Democrată Germa­ tori, va încununa oare cu suc­ coperită cu un praf cenuşiu. plu să dobîndim noi cunoştinţe
ces munca intensă şi perseve­ In prima clipă am recunoscut profesionale şi să învăţăm ro­
nă. Vin aici blocuri de minereu rentă din ultimele luni ? cu greu în acest tinăr înalt, lurile. Una o condiţionează pe
blond şi modest pe artistul ama­ cealaltă, iată reţeta succesului!
din Japonia, baloturi de ceai Publicul soseşte. Curînd sala tor, aplaudat cu căldură cu cî­
de spectacole a uzinei este ar­ teva sen în urmă. De şapte ani Ultima vizită am făcut-o lut
din India, zahăr din Cuba. hiplină. Această comedie sovie­ activează cu entuziasm in echi­ Roşi Rothenburg, fiica unui lu­
tică, cu subiect luat din viaţa pă. crător de la secţia de ambalaj
Macarale puternice de cite de toate zilele a atras 400 de a uzinei. Ea lucrează la Poşta
persoane. In sala de spectacol — Joc, pentru că îmi face plă­ centrală din Magdeburg şi ne
2.500-3.000 de tone ridică ma­ răsună hohote de ris. Aşa cum cere — ne spune el. Dar şi informează că joacă in echipa
îşi doreşte orice actor, artiştii şi pentru că sînt convins că prin de aviatori de zece ani. Acum
şini destinate Republicii Ara­ publicul formează un tot indi­ aceasta contribui la educarea este in vîrstă de 39 de ani.
vizibil. Aplauzele însufleţite răs­ publicului in spiritul socialis-
be Unite, Ghanei, Argentinei, plătesc pe muncitorii de pe sce­ mului şi al dragostei de pace. — Această pasiune pentru
nă, stimullndu-i pentru alte teatru este o foarte bună Cori-
Canadei. între 1955-1960 vo­ spectacole... — L-am întîlnit apoi intim - trapondere pentru meseria mea
plător pe Horst 'Kresse, un fost cotidiană de stenodactilografă.
lumul comerţului exterior al Cîteva zile mai tirziu, la in­ turnător, care lucrează acum în Nu am avut nici o dată ambi­
trarea unui mare atelier, unde biroul inovatorilor. Deşi este ţia să ajung artistă de meserie,
R. D. Germane aproape s-a zgomotul motoarelor ne acope­ grăbit, ne vorbeşte pe scurt des­ vroiam doar să învăţ să joc. Şi
dublat. pre activitatea sa actoricească găsesc că este foarte frumos să
~ la început membru al mai aduci puţină bucurie altora, şi
Navele construite la Rostok totodată să-i educi.
poartă cu mîndrie peste mări
şi ţări pavilionul R. D. ? e r-
mane, vestind existenţa şi
forţa unui stat socialist pu­
ternic şi înfloritor pe pămîn-
tul ce se întinde între Oder şi
Elba, între Marea Baltică şi
Erzgebirge.