Page 24 - 1961-10

pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 2tîO-
fUimJMHmn*xswesr*«r*Tgr!^t!SHSKSM!^^
VWl"¦'«.T--,’mfiX&wxwK

A X ll“3 aniversare j

a Do G erm ane j

(Urmare clin pag. 3-a) N.A.T.O,, dotate cu arme nucle­

are şi rachete.

Aceste realizări sînt rodul în pregătirea planurilor lor Lucrările A dunării G enerale N. S. Hruşciov felicită colectivul
criminale revanşarzii de la Bonn sovhozului „Nadejdinski“
eforturilor creatoare ale p o ­ şi stăpinii lor acordă un rol
porului muncitor din R. li. Ger­ deosebit Berlinului occidental

mană, al marilor avantaje pe situat în inima R. D. Germane.
Aici a fost creat un puternic fo­
care le oferă construirea socia­ car de provocări împotriva p ă ­
cii în lumea întreagă. Din Ber­
lismului în cadrul comunităţii linul occidental îşi duc activita­
ţărilor socialiste bazate pe prin­

cipiile internaţionalismului so­
cialist.

R. D. Germană se bucură de tea duşmănoasă împotriva ţă ri­ i i O . N. U,
un mare prestigiu şi pe plan in ­ lor lagărului socialist peste 80
ternaţional. Ea face, de pilda, de centre de spionaj ale N.A.T.O. MOSCOVA 6 (Agerpres). — rumb' ştiuîeţi Ia ha., iar de pe
Ţinînd seama de această si­ N EW YORK 6 (Agerpres). — bilizat toate resursele m ateria­ mică. El a condamnat cu vehe­
comerţ cu aproape toate ţările tuaţie Uniunea Sovietică a p ro ­ La şedinţa plenară din după- le pentru pregătirea unui al menţă recentele acţiuni provo­ TASS transmite : o suprafaţă de 70 hă., cite 665
lumii. In cei 12 ani volumul catoare ale forţelor armate ale
pus încheierea încă în cursul j amiaza zilei de 5 octombrie a treilea război mondial. N.A.T.O. in imediata apropiere N. S. Hruşciov a felicitat pe de chintale de masă verde do
schimburilor ei comerciale cu acestui an a Tratatului de pace j Adunării Generale a O.N.U. au Guvernul Bulgariei, a spus el, a graniţei bulgare.
străinătatea a crescut dc peste cu Germania şi rezolvarea pe continuat dezbaterile de politică consideră că în viaţa internaţio­ Liuba Peregudova, şefă de echi­ siloz, din care cite 190 de chin­
5 cri. Reprezentantul Bulgariei a ce-
această bază a problemei Berli­ externă. Ministrul Afacerilor nală nu există în prezent o pro - j ut restabilirea de urgenţă a pa în sovhozul „Nadejdinski“ tale de ştiuîeţi cruzi la ha. \
Politica externă a R. D. Ger­ drepturilor legitime ale Repu­
mane, politica de dezvoltare şi nului occidental pentru a se în ­ Externe al Tailandei, Tanat Ko - blemă mai urgentă deeît proble­ blicii Populare Chineze in Or­ din regiunea Penza şi întregul In scrisoarea sa Nikita H rus-.
îmbunătăţire a relaţiilor cu to a ­ chide astfel capitolul celui de-a! man, care a luat cuvîntul prin ma încheierii Tratatului de pace ganizaţia Naţiunilor Unite. colectiv ai sovhozului pentru ciov relevă că Peregudova este
te statele, precum şi lupta el doilea război mondial şi a se mul, a propus crearea unui co 1 cu cele două state germane, că recoltele mari de porumb obţi­ o pionieră a recoltelor de po­
nec?bosită împotriva m ilitaris­ pune capăt provocărilor prim ej­ mitet special al „păcii în lume“ principala problemă a zilei este Prin exemple concrete, minis­ nute de ei.
mului şi revanşismului vest-gev- dioase la adresa păcii in Euro­ in cadrul O.N.U., care să fie fo r; problema înîrînării la timp a trul Afacerilor Externe al Bul­ rumb pentru boabe într-o zonă
pa şi în întreaga lume. Ca răs­ mat din cinci membri p e rm a ; militarismului şi revanşismului gariei a demascat declaraţiile Echipa Liubei Peregudova a în care această plantă nu se
man aduc o mare contribuţie ia făţarnice ale puterilor imperia obţinut de pe o suprafaţă de 80
cauza păcii şi colaborării inter­ puns la această propunere a nenţi şi cinci sau mai mulţi r e ­ agresiv german care îşi ridică liste referitoare la aşa-zisa
naţionale. R. D. Germană a fă ­ Uniunii Sovietice, sprijinită de prezentanţi ai Asiei. Africii. Eu - capul în R.F.G. „prosperitate“ a coloniilor lor. ha. cite 140 de chintale de po­ cultiva în trecut

cut numeroase propuneri con­ toate ţările socialiste precum şi ropei şi Americii. Koman a lă-' Reîerindu-se la planul de de­ Apoi s-a dat cuvîntul minis­ în întîmpinarea ceint de-al
structive în veî'erea asigurării de alte ţări iubitoare de pace, sat să se înţeleagă că acest co­ zarmare prezentat Adunării Ge­ trului Afacerilor Externe al Re­
condiţiilor necesare pentru re­ militariştii vest-germanî, folo- mitet va trebui să se substituie nerale de către Statele Unite, publicii Somalia, Isse, care a
zolvarea problemei germane. sindu-se de situaţia anormală Consiliul de Securitate al O.N.U. Lukanov a subliniat că acest subliniat că existenţa de baze XXII-lea Congres al P.C.U.S.
Aceste eforturi şi-au găsit ex­ din Berlinul occidental, au por ­ care, după expresia lui. întîm nlan reprezintă un serios pas militare pe teritorii străine este
presia cea mai vie în Planul po­ nit la acţiuni de provocare îm­ pină în prezent în activitatea sa înapoi în comparaţie cu decla­ una din principalele surse ale
numeroase „piedici“. încordării internaţionale. El a i—>1— f~w~'r-'r-'r^r*
porului cu privire la Germania potriva K. D. Germane. raţia comună sovieto-america i am intit că, cu toate declaraţiile K
— planul de soluţionare p &şni- Reîerindu-se la „problema adoptate cu privire la acorda­ l MOSCOVA 6 (Agerpres). — la o latitudine mai sudică 1
că a problemei germane. Acest Dar ei s-au înşelat în soco­ v ' cu privire la principiile sta- rea independenţei ţărilor şi po ­ deeît Moscova. Totuşi aici au
plan cete renunţarea la politi­ telile lor. în conformitate cu berlineză“, Koman si-a expri­ T. te de comun acord pentru poarelor coloniale, milioane de l In fiecare zi noi şi noi co­ h
ca înarmării atomice a Germa­ mat regretul că Organizaţia oameni, îndeosebi din Africa, se 1
niei occidentale, ieşirea acesteia propunerile ţărilor participante tratative referitoare la dezar­ găsesc ca şi înainte sub jugul l lective de oameni ai muncii şt început gerurile. H
din N.A.T.O. şi desfiinţarea ba­ Naţiunilor Unite nu participă la mare. El a subliniat că în ulti­ unui număr restrîns de străini. l din întreaga Uniune Sovieti­ Constructorii au de învins 1
zelor militare străine de pe te ­ la Tratatul de la Varşovia, gu­ rezolvarea ei. mul lor plan Statele Unite por ­ l că raportează despre înde­ greutăţi tot mai mari. I i însă 1
ritoriul ei, dezarmarea. înţele­ vernul K. D. Germane a luat Ministrul Afacerilor Externe
gerea între cele 'două state pe măsuri hotărîte pentru ap ăra­ Apoi a rostit o amplă cuvîn- nesc de la vechea concepţie a al Somaliei a atras atenţia dele­
bază de tratative, încheierea rea frontierelor ţării şi cu rm a­ tare ministrul Afacerilor Extern controlului asupra înarmării şi gaţilor asupra situaţiei anorma­ l plinirea şi depăşirea angaja­ îndeplinesc cu succes angaja­ 1
unui tra ta t de pace şi transfor­ rea activităţii duşmănoase duse ne al Bulgariei, Karlo Lukanov. nu de ia controlul asupra de­ le care s-a creat la O.N.U. ca mentelor lor în cinstea, celui mentele luate în cinstea Con­ Ti
marea Berlinului occidental în urmare a absenţei din această ri. !
tr-u n oraş liber şi demilitarizat. din Berlinul occidental atzt îm­ Şeful delegaţiei bulgare s-a oprit zarmării.- organizaţie a reprezentantului i de-al XXII-lea Congres al gresului.
potriva R. D. Germane cît şi pe larg asupra problemei înche­ Ministrul Afacerilor Externe Republicii Populare Chineze. i P.C.U.S. , î!
Militariştii şi revanşarzii care
sc află la putere în Germania împotriva tuturor ţărilor socia­ ierii Tratatului de pace cu Ger­ al Bulgariei a sprijinit cu căl­ Dezbaterile de politică gene­ l Constructorii hidrocentra­ ¦r.- ^ i
occidentală se opun cu înver­ listo. Ca urmare a acestor m ă­ mania şi a reglementării situa­ dură propunerile de dezarmare rală continuă.- L ? LENINGRAD 6 (Agerpres).
şunare rezolvării paşnice a pro prezentate 1« sesiunea în curs C lei de la Votkinsk au înce­ i
blemei germane. Ei îşi propun a O.N.U. de către delegaţia so • Uzina metalurgică din Le­ T
drept scop modificarea cu aju­ suri s-a pus capăt acţiunilor de ţiei anormale care s-a creat în vietică. t put zăgăzuirea fluviului Ka- ningrad a terminat construi­ T
torul ’forţei a rezultatelor ce­ subversiune pornite din acest Berlinul occidental. El a arătat L rea primei turbine de 100.000 T
focar dc război. că în prezent militariştii şi re­ Lukanov s-a pronunţat din l ma. 120 de autocamioane bas­ kW. pentru centrala atomo- T
nou pentru transformarea Bal­ l clcctrică de la Beloiarsk. ‘J
Politica Partidului socialist vanşarzii vest-germani, cu sp riJ canilor şi a regiunii Adriatîcii t culante' puternice descarcă în
unit «lin Germania si a guver­ intr-o zonă liberă de arma ato- L Centrala de la Beloiarsk
nului R. D. Germane se bucură jinul activ al S.U.A. şi al alia­ l albia fluviului piatră şi (Urali), va fi una dintre cele
l mai mari din seria centralelor
ţilor lor din N.A.T.O., şi-au mo­ l blocuri din beton. atomoelectrice care vor fi
l
r Pe şantierul hidrocentralei construite in Uniunea Sovie­

de un uriaş sprijin din partea ¦ '' ---- 1¦ de la Bratslc de pe fluviul si­
----------------------------------------.«»socri.................................................

hii de-al doilea război mondial. maselor de oameni ai muncii. berian Angara se toarnă în

Astfel, în cursul recente! sale Aceasta o dovedesc cei mai bine Presa americană despre aşa-zisa prezent la baraj cel de-al
x'izite Ln S. U. A., ministrul de ultimele alegeri pentru organe­
doilea milion de metri cubi

Război al R. F. Germane, Stra- le locale ale puterii de stat în de beton. Bratskul este situat tică.
uss, a declarat cu cinism : „Al cursul cărora pentru politica
doilea război mondial încă nu partidului şi guvernului au vo ­ ..criză a O.N.U.“ Iv J U u /t

s-a term inat“. tat 99,96 la sută din alegători, NEW YORK 6 (Agerpres). — States News and World Report“ — telor '!bere", al cărui nucleu princi­
Profiţiud de inexistenţa unui Oamenii muncii din R. D. Ger­ Comentînd lucrările celei de-a 16-a S.U.A. şi aliaţii lor puteau aduna cu pal ar fi constituit de către blocul
sesiuni a Adunării Generale a Orga­ uşurinţă voturi pentru a controla agresiv Nord Atlantic. Meritul linei
T ratat de pace german milita­ mană sărbătoresc cea de-a 12-a nizaţiei Naţiunilor Unite, presa ame­ Adunarea. In prezent lucrurile nu mai asemenea organizaţii, subliniază se­
riştii şi revanşarzii fac intense aniversare a republicii lor în

pregătiri pentru realizarea sco­ atmosfera unui puternic avînt ricană recunoaşte că evenimentele se stau astfel“. natorul Fulbright, constă în aceea că

pului propus. Astfel, din anul de luptă pentru realizarea obiec­ desfăşoară în cadrul sesiunii într-o Cunoscutul ziarist american C. ca ar reprezenta „o adaptare realistă

1958 încoace Germania oceiden- tivelor planului septenal de direcţie contrarie intenţiilor cercurilor Sulzberger, scrie în „New York li­ a nevoilor noastre la posibilităţile

iălă a cheltuit pentru în arm a­ dezvoltare a economiei naţiona­ conducătoare din S.U.A. Intrarea în mes", că în problemele importante, ini noastre“. După părerea sa, O.N.U.
re 108 miliarde mărci, în timp le, pentru întărirea statului lor O.N.Ú. a unor state noi — în trecut număr tot mai mare de state din „nu a putut să-şi îndeplinească sar­
colonii ale puterilor imperialiste —
ce HitlCr a avut nevoie de 90 socialist, pentru încheierea Tra­ a făcut în ultimă instanţă ca domi­ O.N.U. votează împotriva Statelor Uni­ cinile“ şi de aceea S.U.A. „trebuie să
miliarde mărci pentru pregăti­ tatului de pace german. naţia nelimitată a S.U.A. în această te. Această tendinţă — scrie el — caute în altă parte un sistem asemă­
rea celui de-al doilea război organizaţie să înceteze. Tocmai acest va continua. nător...“.
mondial. Potrivit planurilor Poporul ţării noastre se bucu­ lucru provoacă profunda nemulţumire
agresive ale imperialiştilor, R. ră sincer de realizările oameni a propagandei americane şi stă Ia Lucrurile nu se limitează la sim­ Completînd ideea propusă de Ful­
F. Germană urmează să aibă lor muncii din R. D . Germană liaza afirmaţiilor despre existenţa unei ple apeluri şi recomandări de „reexa­ bright, revista „United States News
încă în anul 1962 cele mai p u ­ şi Ie urează cu ocazia sărbăto „crize“ în O.N.U. „Avertizez — de­ minare“ a atitudinii S.U.A. faţă de and World Report“ scrie că membrii
ternice forţe militare în cadrul rii lor naţionale noi şi noi vic­ ciara de pildă senatorul Humphrey — O.N.U. In S.U.A. sînt elaborate pla­ unei asemenea organizaţii ar putea
torii. nuri concreie care prevăd crearea unei fi toate ţările care fac parte din blocu­
organizaţii internaţionale proprii, în rile militare create de Occident. Re­

: B33 ===== că Organizaţia Naţiunilor Unite se care, după cum scria „United States vista arată de asemenea că această

apropie, poate de sfîrşduî existenţei Ne.vs and World Report", nu vor exis­ organizaţie s-ar bucura de un sprijin

Preşedintele Nasser recunoaşte sale...“. ta „neutri". Un asemenea plan a pro­ militar şi financiar din partea S.U.A. f Lă Combinatul chimic dc la Sia iinogorsk, regiunea Tuia, în preajma
independenţa Siriei Este deosebit de interesant faptul pus, de pildă, în numărul din octom­ Apariţia unor asemenea planuri stau
brie al revistei americane. „Foreign celui de-al XXII-lea Gongues al P.C. I.’.S.
DAMASC 6 (Agerpres). — că îu contextul acestei propagande, Affairs“, preşedintele Comisiei Sena­ în mod evident mărturie faptului că
După cum transmite corespondentul din Damasc al agen­ unele organe influente ale presei ame­ toriale pentru Afacerile Externe, se­ S.U.A. sînt conştiente că mai devre­ In clişeu: In secţia dc îngrăşăminte complexe a acestui Combinat
ţiei Associated Press, noii conducători ai Siriei au salutat recu­ ricane descifrează cît se poate de natorul Fulbright. In locul Organiza­ me sau mai tîrziu O.N.U. va înceta
noaşterea independenţei ţării lor de către preşedintele R.A.U , exact accepţiunea noţiunii de „criză ţiei Naţiunilor Unite el propune crea­ să mai fie un instrument al realizării în curs de extindere, care va da agriculturii sovietice îngrăşămînt complex
a O.N.U.“. „Pînă nu de mult — scrie rea unui aşa-numît concern al sta­ politicii sale imperialiste.
influenta revistă americană „United de azot, fosfor şi potasiu. .

Nasser. WW'Î

Comentînd declaraţia radiodifuzată a preşedintelui Nasser sarul săli. Căştile albastre au fost bă­ Noîre. Astăzi, totuşi, un transport ma­
că nu va împiedica admiterea Siriei în O.N.U. sau în Liga Ţă • tute mâr şi acum vor pleca". siv de arme incluzînd şi mortiere este
iilor Arabe, arată corespondentul, primul ministru Kuzbari a blocat. O.N.U. a descoperit se pare
„Teza lui Chornbe, arată Pierre Vi­ această combinaţie in urma denunţului
declarat ; „Sîntem bucuroşi că preşedintele Nasser înţelege si­ Criza imperiului Macleod, s-a străduit miercuri să de­ bră a S.E.A.T.O. şi nici nu are in­ cent, este repetată de o mie de ori pe unui francez.,, care dirija o altă filieră
tuaţia reală. Ii întindem lui şi poporului egiptean o mină prie­ păşească impasul care ameninţa con­ tenţia de a se alătura acestei organiza­ zi de radio Katanga. postul cel mai pentru livrarea de arme, de data acea­
tenească pentru a stabili noi relaţii prieteneşti pe ba-m liber britanic ferinţa pentru Uganda din momentul ţii. De aceea Alarea Britanie arc per­ puternic, din Africa centrală, instalat sta italiene. Armamentul n-a încetat
tăţii şi legalităţii“. cînd mai mulţi delegaţi africani impor­ spectiva de a pierde înlesnirile milita­ de belgieni la sfîrşifuf anului I960 şi nici o clipă să se înmagazineze in K".-
Sub semnătura lui Arthur Gavsbon, tanţi au părăsit-o în semn de pro­ re de care se bucură la Singapore, condus de europeni. Sloganurile care fanga. O.N.U. n-a reuşit niciodată să
în timp ce Nasser vorbea la Cairo, adaugă corespondentul, agenţia Associated Press transmite test împotriva anumitor prevederi con­ dacă nu va fi dispusă să se anga­ proclamă victoria lui Chornbe sint re­ controleze cu adevărat aerodromul dc n
postul dc radio Damasc cerca să se stabilească relaţii priete­ următorul comentariu: stituţionale propuse de Macleod. 8e jeze că în eventualitatea unirii Singa- dactate şi scrise de albi". Kolwezi de pe teritoriul Kataugăi, ac­
neşti şi să înceteze războiul propagandistic între Siria şi Egipt. relatează că se fac eforturi pentru l'ortlui cu Malaya, această bază nu tualmente baza de pornire a avioane­
„Un torent de noi dificultăţi poli­ a se ajunge la un compromis. va fi folosită pentru nici o operaţiune Iată şi un amănunt interesant des­ lor de vînătoare cu reacţie franceze şi
MOSCOVA — Nil,'!ta Hruşciov a jia Prcnsa hutina, la 4 octombrie po­ tice a zdruncinat şubredul imperiu bri­ a S.E.A.T.O. Macmiitan şi premierul pre relaţiile dintre Chornbe şi Mobutu, mai cu seamă punctul de sosire pen­
adresat primului ministru al guvernu­ triv it hotăririi Confederaţiei muncitori­ tanic, slăbind influenţa engleză în re­ 3. — In Africa Centrală, Atarea despre care „L'Express“- arată că s-a tru armele de provenienţă belgiană şi
lui regal al haosului, prinţului Suva- lor din F.cuador in întreaga ţară a fost giunile oceanelor Atlantic, Indian şi Britanie dansează pe sîrmă între în- nialayez Rahman sînt în coresponden­ împotrivit măsurilor preconizate de gu­ italiană.
mia I-uniîiia, o telegramă de felicitare organizată o grevă generală de 24 de Pacific. De la Marea Caraibilor şi pi­ căpăţînarea primului ministru al te- ţă în legătură cu aceste probleme. Li­ vernul de. la Leopoldville împotriva lui
(u prilejul aniversării a 60 de auî de la ore. Greviştii au cerut desfiinţarea noi­ uă la Marea Chinei s-au ridicat pro­ deraţiei, Roy Welensky de a menţine derul asiatic, a propus să vină in Chornbe: „Ei sînt buni prieteni şi ulti­ Cei 11.000 de soldaţi katanghezi sînt
naşterea sa. lor impozite directe stabilite recent. bleme de diverse categorii. Liderii mai dominaţia albilor şi dorinţa africanilor curînd la Londra pentru a discuta mul copil al lui Mobutu a fost bote­ înarmaţi pînă în dinţi datorită acestei
multor colonii şi-au manifestat dorin­ din Rhodesia de nord de a se auto- întreaga chestiune. Oficialităţile bri­ zat acum două luni Aloise, pentru a se aprovizionări continue. Ei dispun de
HAVANA. — In seara zilei de 5 oc­ LIMA. — Congresul Extraordinar a! ţa de a se elibera de sub tutela Ma­ conduce. Problemele par foarte depar­ tanice au declarat că data vizitei va numi la fel ca Ghombe. De altfel, iot arme dmire cele mai moderne, în orice
tombrie s-a înapoiat la Havana Osval­ Studenţilor din Peru ţinut recent ia rii Britanii şi de a obţine cît mai re­ te de o reglementare. Intre timp, f e­ li anunţată probabil săptăr.iîna vii­ generalul Alobutu este cel care l-a pus caz. mult mai moderne şi mai perfec­
do Dorticos, preşedintele Republicii iluancayo. a publicat o rezoluţie in pede independenţa de stat. Conducă­ deraţia Africii Centrale este sub ten­ toare. în libertate pe Chornbe cînd acesta era ţionate deeît materialul sărăcăcios mi­
Cuba. ha aerodromul din Havana, Doi- care cere imediata abolire a tuturor torii britanici au de făcut faţă acum siune din cauza luptelor care se des­ prizonier la Leopoldville şi se spune n u t de căştile albastre".
legilor represive dictate de guvern. Re­ unor situaţii dificile în Indiile de făşoară între forţele poliţieneşti ale lui Există indicii în sensul că ent’.e’zii că' în schimb, Ghombe. imitîndu-1 pe
iicos a fost întîmpinat cu căldură de zoluţia condamnă imperialismul nord* vest, în Africa occidentală, centrală şi Welensky şi naţionaliştii negri. nu doresc să piardă dreptul de a Aga Khan, a oferit propria sa greu­ Pierre Vicent arată în continuare că
membri ai guvernului cuban în frunte răsăriteană şi în Asia. dispune îu mod absolut de bazele tate in aur". ar fi o iluzie periculoasă să se creadă
cu primul ministru Fidel Castro, de. ainerican pentru blocada economică in­ 4. — In Africa de vest a izbucnit lor la Singapore şi de aceea sînt că în armata katangheză n-ar mai exis­
reprezentanţi ai organizaţiilor revolu­ stituită împotriva Cubei revoluţionare 1. — In ludiile de vest, populaţia o astfel de criză, de data aceasta a- foarte puţin entuziaşti faţă de planu­ Pierre Vicent demască în continuare ta mercenari. „Mercenarii, scrie el, n-au
ţionare din ţară. In piaţa din faţa pa­ ş,i protestează împotriva amestecului din Jamaica a votat pentru părăsirea fectînd viitorul relaţiilor dintre Atarea rile de unire“. substratul complicităţii dintre Ghombe capitulat. Mai sînt încă vreo 20ft ve­
latului prezidenţial a avut loc cu acea­ S.U.A. în treburile interne ale ţărilor f ederaţiei alcătuită din 10 teritorii ca­ Britanie şi Ghana care este membră şi preşedintele Republicii Congo cu ca­ niţi din jumătate din ţările Europei in
stă ocazie un mare miting. Americii hatine. re, urmează să obţină independenţa a- a Commomvealthlui. Preşedintele Kwa- Cine a capitulat pitala la Brazzaville, Youloti. „Youlou, special din Belgia şi din Franţa. Sint
nul viitor pe baza unui statut ase­ me Nkrumah, care proclamă o poli­ în K atanga se spune în articol, are totul de pier­ nişte „desperados“ adesea urmăriţi tle
VARŞOVIA. — După cum anunţă PARIS. — Ziarul „h’Mumanité“ re­ mănător cu cel deţinut în Common­ tică de neutralitate, a îndepărtat pe dut în cazul dispariţiei lui Ghombe. El justiţie, nişte oameni fără conştiinţă.
agenţia PAP, conducerea generală a latează că ministrul francez al Aface­ wealth de Canada. Jamaica doreşte să ofiţerii britanici din posturile lor de Pierre Vicent semnează în „L’Ex- a rupt toate punţile, certindu-sc din Unul dintre cei mai „duri“ este un
Uniunii poloneze a luptătorilor pentru rilor Interne, râspunzînd la interpela­ devină un stat separat. Marea Urita- comandă in armata ghaneză. Ministrul pres" un reportaj conţinînd noi amă­ cauza lui Ghombe. cu vărul său, pre­ veteran de la Dien Bicn Fu. maiorul
libertate şi democraţie a adresat pre­ rea unui deputat, a făcut cunoscut că nie mai speră să convingă Jamaica englez Duncan Sandys încearcă în nunte cit se poate de edificatoare des­ şedintele Kasavubu şi cu majoritatea Faulques. Prieten cu Ghalle şi cu colo­
şedintelui R.F.G. o scrisoare deschisă în să rămînă în federaţie. acest moment să pună la punct lu­ pre situaţia din Katanga. Iată în pri­ conducătorilor naţionalişti africani.
care protestează împotriva represaliilor în prezent 4.800 de cetăţeni de naţio* crurile în cadrul unor convorbiri cu mul rînd, potrivit lui Vicent, cum vede Dacă secesiunea katangheză reuşeşte. nelul Trinquîer, el este implicat în dis­
la care sînt supuşi îil R.F.G. luptăto­ nulitate algeriană sînt deţinuţi în la­ 2. — In Africa răsăriteană mişcă­ Nkrumah. Ghombe această situ aţie: „încetarea fo­ Youlou va avea toţi banii pe care îi pariţia iînărului savant algerian Mau-
rii antifascişti. găre de internare de pe teritoriul Fran­ rile de independenţă s-au intensificat. cului de la Ndola, spune Ghombe, a doreşte pentru că Ghombe i-a promis rice Audin. Faulques impune la Elisc-
ţei Protectoratului Tanganica î s-a pro­ 5. — In Asia s-a ivit o complica­ constituit o capitulare fără condiţii a că va finanţa construirea barajului de bethville acelaşi spirit ultrareacjionur
1STANGUL. — Nu departe de Istan- mis că va deveni un stat indepen­ ţie în legătură cu drepturile militare căştilor albastre. la Kouilou-Nîari. De aceea, Youlou, va­ care domneşte în armata franceză din
bul, în localitatea Geairova, a intrat ATENA. Ea 4 octombrie ziarul dent la 20 decembrie, este probabil ale Alarii Britanii la Singapore. ulti­ sal al Franţei a făcut act de supunere Algeria. Alături de el se află un alt
îr> funcţiune o fabrică de sticlă con­ „Avghi“ a publicat un reportaj al co­ că anul viitor vor avea loc noi tra­ ma ei baza mare la dispoziţia flo­ ITammarskjoeld a murit în timp ce şi faţă de Ghombe. Colaborarea sa este francez, căpitanul Lasimone. care îna­
struită cu ajutorul Uniunii Sovietice si respondentului din Thessalia cu privire tative asupra constituţiei cu Kenya, tei din Pacific. Instalaţiile militare te­ venea să capituleze. In locul lui Khiarî activă. Bravazillul este locul prin care inte de aceasta î-a servit în Kasaiul cîe
utilată cu maşini şi mecanisme sovie- Ia situaţia economică extrem de grea dar s-au ivit dificultăţi cu prilejul restre şi navale ale Angliei din aceas­ a fost acela care a venit la locul fixat
1ice moderne de înaltă productivitate. a ţăranilor greci. In regiunea Kardita convorbirilor referitoare la viitorul po­ tă colonie au fost puse la dispoziţia de mine pentru semnarea armistiţiului, spionii katanghezi pătrund la Leopold­ sud pe regele Albert Kalonji, omul
In ziua de 5 octombrie producţia ei a nu există nici o singură familie de ţă­ litic al Ugandei. Ministrul coloniilor, S .E .A .m Malaya nu este însă mem- învinsul este cel care vine să semneze ville şi tot acolo sînt recrutaţi unii care şi-a mîncat şase adversari printre
început să fie desfăcută pe piaţa turcă. rani care să nu aibă de mulţi am da­ un armistiţiu la locul desemnat de advet- dintre mercenarii francezi şi consilieri care doi miniştri. Acum vreo trei săp-
torii la banca agrară. ca celebrul Delarite (Delarue a fost ad­ tătnîni căpitanul Lasimone vroia să sc
II WANA. — După cum anunţă agen- junctul exprefectuluî de poliţie Baylot întoarcă în Franţa. In drum spre Pa­
care astăzi este deputat la Paris şi pre­ ris a debarcat la Elisabcthviile in mo­
zidează „Asociaţia de prietenie frauco- mentul în care începea marea luptă cu
katangheză"). Tot prin capitala lui căştile albastre. Faulques l-a înrolat
Youlou trece materialul de război de de îndată dovedind astfel că recrutarea
fabricaţie franceză debarcat mai mult mercenarilor, contrar afirmaţiilor
sau mai puţin clandestin la Poînte- O.N.U., nu a luat sfirşit".

Redacţia şi administraţia ziarului: str. 6 Martie nr. 9, Tefefon: 158; 189; 75. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 263.320 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul: Întreprinderea Poligrafică ~ Ş eXa 4