Page 25 - 1961-10
P. 25
PPnhPjARl DIN TOATE ŢARIKE, ÜNITI-VA I Fiecare sediu al G.A.C. să devină ian
pync! de afraefie, © m în d rie a salului!
1 O problemă importantă care stă în faţa gos luntar pentru înfrumuseţarea sediilor şi a. între- (
podăriilor colective este înfrumuseţarea sediilor
şi a terenului din junii lor. Dar de aici nu tre gului sat. $
buie să tragem concluzia că problemele esen
ţiale de care depinde dezvoltarea gospodăriei, Există in regiune multe gospodării care nu au ?
întărirea puterii ei economice slnt rezolvate şi
de acum ar putea fi neglijate. Fără a slăbi ci- sedii, avind birourile in case închiriate, la că- e
tuşi de puţin preocupările pentru înfăptuirea
ORGAN A l COMITETULUI RfO!flNAL P.M.R. HUNEDOARA Şl Al SFATULUI POPULAR REGIONAL sarcinilor trasate de plenara C.C. al P.M.R. mine culturale sau in diferite alte clădiri im- >
din iunie—iulie a.c., pentru întărirea eco
nomică şi organizatorică a gospodăriilor colec provizate. Este necesar ca aceste gospodării să-şi L
tive, organizaţiile de partid şi consiliile de con
ducere vor trebui să acorde pe viitor atenţia cu construiască cit mai repede sedii noi, iar la am- {
venită şi problemei gospodăririi sediilor, şi a
Anul Kill. Mr. 2111 Duminică 8 octombrie 1961 4 pagini 20 bani celorlalte construcţii, a înfrumuseţării lor. plasarea şi proiectarea lor să ţină seama de fru
Există numeroase gospodării care au primit mos, de estetică, de perspectivele de dezvoltare
clădiri pentru sedii ca donaţie din partea sta
tului. Unele şi-au construit sedii noi. Dacă ţinem a G.A.C., a satului şi de posibilităţile de a crea
seama că sediul este cartea de vizită a G.A.C.,
iese clar In evidenţă însemnătatea întreţinerii in jurul lor un adevărat parc.
acestuia în condiţiunile cele mai bune. Nu există
Să urgentăm recoltarea nici un colectivist care să nu fie interesat ca Dar nu numai sediile vor trebui să fie bine L
culturilor prăsitoarei gospodăria din care face parte să aibă un sediu
frumos, curat, iar In jurul lui să existe zone verzi, gospodărite, să aibă un aspect frumos şi atră- *
împrejmuite cu garduri vii, ronăourl de flori,
pomi decorativi c a : brazi, plopi canadieni, cas gător. In jurul grajdului şi a altor construcţii,
tani, tei, diferiţi arbuşti care să dea un aspect
'in plăcut şi atrăgător. A face din sediile gospodă gospodăreşti pot şi trebuie să fie plantaţi pomi
riilor colective şi din împrejurimile lor adevă
rate parcuri, care să constituie mînăria satului, şi arbuşti decorativi, să se facă zone verzi, ron-
şi totodată un plăcut loc de odihnă şl de re-
creiere, nu este un lucru imposibil şi nici costi douri cu flori etc. In faţa grajdurilor şi a altor
sitor. Fiecare gospodărie poate realiza acest lu
rAnu1 acesta au fost însătnin- tul de anevoios, aceste lucrări Pe ş a n t i e r e l e cru cu mijloacele sale proprii, fără cheltuieli, construcţii nu trebuie să existe noroi, gunoaie,
tate in regiunea noastră cu po- fiind executate numai în pro de construcţii ale sau cu unele cheltuieli neînsemnate, mai ales
r::mb pentru boabe peste 60.000 porţie de 31,3 la sută şi respec noilor laminoare de dacă ţinem seama că in multe gospodării, co paie, fin. diferite materiale şi unelte anincats
ba. tiv 0,2 la sută. la Hunedoara lu lectiviştii îşi manifestă dorinţa de a munci vo-
crările de montaj la Intimplare, ci trebuie să fie o perfectă ordine j
Deoarece pe o mare suprafaţă Recoltarea porumbului se des se desfăşoară în
Insămintată eu această plantă făşoară greoi şi în raionul Al ritm susţinut. Prin şi curăţenie. Drumurile care duc la aceste con- s
ba, unde cu toate că au fost po tre mentorii frun
se vor semăna cereale păioase, sibilităţi, pînă la 5 octombrie nu taşi de pe aceste strucţii şi locul din jurul lor pe care se circulă )
colectiviştii şi întovărăşiţi!, în se recoltaseră decit 5.84S ha. din şantiere se număra
drumaţi de organele şi orga 16.656 ha. însăm înţate cu po şi lăcătuşul meca trebuie să fie bine pietruite şi întreţinute in i
nizaţiile de partid, au început rumb. La fel de slab se prezin- nic Arcadle Balint.
munca pentru eliberarea terenu 1ă situaţia recoltării porumbu LI işi depăşeşte perfectă stare de curăţenie. j
lui de porumb. g. lui şi în raionul Sebeş. norma de produc
ţie liniară cu 30-11) Socotim că iniţiativa colectiviştilor din Silva- |
Cea mai mare parte din gos Deoarece timpul este înaintat la sută.
podăriile agricole colective au iar porumbul în m ajoritatea u- şui Inferior, raionul Haţeg, de a se poYni acţiuni
trecut la această acţiune de în nităţilor a ajuns la maturitate, Iii foto: Tova
dată ce organele tehnice agri este necesar ca organele şi o r răşul Arcndic IJa- organizate pentru înfrumuseţarea sediilor, pen
cole au dat indicaţiile necesare. ganizaţiile de partid, comitetele lint lucrind la mon
Astfel, in raionul Orăştie, unde executive ale sfaturilor populare tarea utilajului pen tru buna gospodărire a avutului, obştesc, este
au fost însămînţate cu porumb şi consiliile de conducere din tru laminorul de
9.586 ha., pînă Ia 5 octombrie G.A.C. să mobilizeze toate forţe sîrmă. foarte valoroasă. De aceea, organizaţiile de par
a.c. se recoltase porumbul de pe le la eliberarea terenului de po
5.943 ha. O atenţie deosebită au rumb. E bine ca această lucrare tid, sfaturile populare vor trebui să îndrume
acordat-o colectiviştii şi întovă să se facă în cel mai scurt timp,
răşiţi! din valonul Orăştie şi re deoarece arăturile în porumbişti şi să sprijine gospodăriile colective pentru a se
coltării celorlalte culturi prăşi-; se vor putea executa mult mai u-
toare. La aceeaşi dată se term i şor. alătura chemării colectiviştilor din Silvaş şt
nase recoltarea cartofilor şi a
florii soarelui. Lucrul acesta a Situaţia recoltării porumbului pentru a porni hotărlţi la înfrumuseţarea sedi
avut o mare influenţă asupra
mersului celorlalte lucrări din Ia data de 5 octombrie a.c.: ilor şi a celorlalte construcţii ale G.A.C.
campania de toamnă. Pregătirea
terenului pentru însămînţărl de Publicăm mai jos scrisoarea colectiviştilor din
pildă, se făcuse pînă la aceeaşi
dată' in proporţie de 68,5 la sută Silvaşul1Inferior, adresată tuturor colectiviştilor
şi se îrisămînţaseră 2.416 ha. cu
grîu, orz şi secară furajeră din din regiunea Hunedoara.
planul de 11.000 hectare.
Scrisoarea osleotivlştilor iii Siivaşu! Inferior
In acţiunea de recoltare a po
rumbului rezultate bune au HAŢEG Gospodăria noastră colectivă 5 fîntlni, iar în prezent lucrăm rul acestuia', construcţiile gospo
obţinut şi ţăranii muncitori din „Drumul lui Lenin“ din Silvaşul de zor la construcţia unei noi dăreşti şi terenul din jurul lor,-
raionul Haţeg care pînă la 5 oc ORĂŞTIE Inferior, raionul Haţeg, a luat maternităţi, a unui saivan pen drumuriie de acces la ele, întreg
tombrie a.c. eliberaseră 67,2 la fiinţă numai cu doi ani în urmă, tru 800 oi şi a unor remize. interiorul gospodăriei colective
sută din suprafaţa însămînţată BRAD 0 nouă etapă pe drumul dezvoltării dar în această perioadă s-a lăr Acestea sint doar citeva exem să fie ţinute tot timpul într-o
cu porumb. Hău este însă că şcolii de cultură generală git şi s-a întărit continuu din ple care ilusti-ează succesele ce exemplară stare de curăţenie.
aici pregătirea terenului şl însă- ILIA 54,5 % punct de vedere organizatoric le-am obţinut pe calea consoli Colectiviştii noştri ştiu că gospo
minţările se desfăşoară încă des şi economic. In prezent cuprin dării gospodăriei noastre co dăria colectivă nu înseamnă
ORAŞ HUNED. 43,9 % de întreg satul şi dispune de o lective. numai un nivel de trai material,
= însemnată avuţie obştească. A- ridicat, ci înseamnă toto
ORAŞ DEVA 40,6 vem un număr de 73 vaci pentru Odată cu întărirea economică dată şi un înalt grad de
lapte, 43 de juninci, care aproa şi organizatorică a gospodăriei, civilizaţie, tocmai de aceea,
ALBA 35,1 % Măsură de mare im portanţă pe toate sînt gestante, 50 viţele a crescut simţitor nivelul de ei fac nenumărate propu
de rasă, 96 de porci, 500 oi, o viaţă material şi cultural al co
SEBEŞ 17,7 % (Alături de întregul nostru po lă. Ea reflectă cu putere grija fermă de găini precum şi un în lectiviştilor, fapt care a deter neri pentru înfrumuseţarea se
partidului şi guvernului pentru semnat număr de animale de minat să crească pretenţiile şi
por muncitor şi colectivul de ca crearea celor mai largi posibili muncă. Pentru buna adăpos- exigenţa lor. Ei nu se mai mul diului nostru, a construcţiilor
dre didactice al Şcolii de 7 ani tăţi de învăţătură fiilor oameni tire a animalelor am termi ţumesc acum numai să obţină
lor muncii, viitoarele cadre de nat anul trecut construcţia venituri mari în natură şi bani, gospodăreşti şl a Întregului sat.
„Dr. Petru Groza“ din Deva a înaltă calificare. unui grajd pentru 100 cape numai ca să-şi introducă lumi
te vite, iar în acest an am na electrică în casă, să cumpere Ţinînd sema de cerinţele co
primit cu bucurie publicarea De Cadrele didactice de la şcoala construit unul pentru 140 ca mobilă, îmbrăcăminte, aparate lectiviştilor, organizaţia de p a r
cretului Consiliului de Stat al noastră vor munci cu şi mai pete. In afară de acestea, am
mult entuziasm pentru a pre mai construit pătule pentru po de radio, sau să-şi construiască tid împreună cu consiliul de con-
Republicii Populare Romîne cu găti trecerea treptată la învă- rumb în capacitate de 4 vagoa case frumoase.
ţămîntul de 8 ani. Sîntem con ne, am amenajat o maternitate' VASIU IOAN
privire la trecerea la învăţămîn- ştienţi că muncind cu rîvnă şi pentru 25 de scroafe, am cons Socotim pe deplin îndreptăţite
ţul general, obligatoriu şi g ra secretarul organizaţiei de bază
pricepere vom contribui activ la truit o groapă de sUoz din beton cerinţele lor ca nu numai casele
tuit cu durata de 8 ani. Ne sînt ridicarea continuă a nivelului P. Al. R.
cunoscute sarcinile măreţe ce cultural al poporului, la ridica cu o capacitate de 15 vagoane, de locuit şi curţile lor să fie
stau în faţa şcolii de cultură ge rea noilor cadre de înaltă ca MAKIŞ IOAN
nerală. sarcini trasate de Con-’ lificare necesare ţării noastre în Trumoase şi curate, dar şi se
greşul al Ill-lea al P.M.R. Una continuă dezvoltare. preşedintele G. A. G. „Domnii lui
dintre cele mai importante s a r diul gospodăriei, terenul din ju
Praf. ZOE DRAGAN Leiiia“ din Silvaşul Inferior
cini — generalizarea învăţămîn-
Şcoala elementară de 7 ani „Dr. raionul Haţeg
tului de 7 ani, a fost în linii
mari înfăptuită. Trecerea la In- Petru Groza“ din Deva (Sontinuare în pag. 2-a) ¦
văţămîntul general, obligatoriu' mmm
şi gratuit de 8 ani marchează o
etapă nouă in dezvoltarea în-
vătămîntului de cultură genera
Un moment însem nat în revoluţia
culturală
Decretul Consiliului de Stat medie „Decefîal"' iün Deva p ri
al R. P. Romîne cu privire la mesc cu entuziasm im portanta
trecerea la învăţămîntul gene măsură luată prin Decretul Con
siliului de Stat şi sînt hotărîte
ral, obligatoriu şi gratuit cu du să nu precupeţească nici un e-
rata de 8 ani este prim it cu nes fort in munca lor pentru a da
pusă bucurie şi căldură de toţi
oamenii muncii din ţara noas viaţă’ măreţului program de în
tră, de toţi lucrătorii din învă- făptuire a revoluţiei culturale,
de desăvîrşire a construcţiei so
ţămînt.
cialiste în Republica Populară
După încheierea în linii mari Romînă.
a generalizării învăţămîntului de
7 ani, prin munca harnicului Prof. DUMITRU SUSAN
nostru popor condus de partid,
Director al Şcolii medii „Decebal" —
s-au creat condiţiile trecerii la
învăţ,ămîntul general, obligato Deva
Impiegatul de mişcare Glie orghe Dreghici, şef de tură in riu şi gratuit cu durata de 8 ani.- ?/J— s® I Sediul gospodăriei colee- if
staţia C.F.R. Simeria, se numără printre impiegaţii fruntaşi. Acest im portant act al trecerii B« M ti® !! live din Silvaşul Inferior. §!
De 10 ani de clnd dirijează mersul trenurilor, nu a avut nici la învăţămîntul general de 8 ani
un eveniment de cale. se înscrie pe linia realizării sar D in t ?i <3
cinilor cultural-educative trasa
In foto: Comunistul Gh. Dreghici, la postul de comandă, te de cel de-al n i-le a Congres
dirijînd trenurile ce intră şi Ies din staţia Simeria. al P.M.R.
------------------============----------------~ SISSJis Cadrele didactice de la Şcoala
B ila n ţ r o d n ic 1 renuri m OOOOOOOOOOOOOOOO OOOOOOOOOOOOOOOO
Ia lîaiaiedoara Formarea de cit care Constantin Ju- ar fi plecat cu tre | Cărbune cccsificabii pesfe plan SPEC TAC O L 0 Iu anii regimului democrat-popular
mat multe trenuri manca, stînd de vor nul 2673, ele ar fi peniiu petroliştii din tara noastră s-au
Colectivul de muncitori, tehui marşrute şi cu to bă cu şeful de m a ajuns in staţia Si- O Dornici să întîmpine Conferinţa de partid cu realizări din " tShnbătă 7 octombrie, pe sce construit numai din fonduri centrali
cieni şî ingineri din cadrul Com naj sporit, este una nevră Vasile Făget. meria-Triaj cu 4 ore O cele mai frumoase, comuniştii de la mina Lupeni au mobilizat zate, blocuri cu peste 3.000 aparta
binatului siderurgic Hunedoara, din preocupările Obiectul discuţiei mai devreme, însă <> întregul colectiv la extragerea de cît mai mult cărbune cocsifica- na Casei raionale de cultură $ mente, cămine pentru nefaitiilişti cu
a îndeplinit planul producţiei principale ale cefe era tocmai marşru- de aici nu mai pu O bil peste plan. Astfel, numai în ziua de 5 octombrie s-au ex mai mult de 30.000 locuri, 48 cluburi şi
globale pe trimestrul III în pro riştilor din Petro tizarea. teau pleca decît. O tras peste sarcinile de plan 836 tone de cărbune cocsificabil. din Orăştie, Teatrul muncito- <> săli de spectacole, 128 de cantine. 15
porţie de 101,31 la sută, iar cel şani. Datorită unei după aproximativ g Cele mai mari depăşiri de plan au fost obţinute de minerii spitale şi policlinici şi numeroase alte
al producţiei marfă în proporţie mai bune organizări In cursul nopţii 12 ore şi după în o sectoarelor II, I-A şi IV B, evidenţiindu-se brigăzile conduse resc „Siderurgistul“ din Hune - Ş, construcţii social-culturale.
de 102,77'la sută. a încărcării vagoa sosiseră de la Pe- delungate manevre g de comuniştii Andrei Nagy, Alexandru Musta, Sabin Ghioancâ
nelor şi a interesu trila 15 vagoane de descompunere şi O şi Andrei Lucaci. doara, a prezentat drama L ® In ultimul timp sondorii din Ol
Datorită depăşirilor de plan lui depus de lucră grupa 401. In mod compunere. tenia au obţinut succese de seamă în
trimestriale, furnaliştii şi oţela- torii staţiei C.F.R normal, aceste va „Nila“ de A. Salinslci. 0 forarea rapidă şi economică a sonde
riî combinatului au dat în cele Petroşani pentru ca goane urmau să ple Datorită unor pro lor. Reducerea duratei de săpare a son
9 luni care au trecut din acest un număr cit mal ce spre Simeria cu cedee asemănătoare Fiind interpretat cu măies- o delor se datoreşte extinderii forajului
an, peste sarcinile de plan, o mare de vagoane treimi 2673. Impie cu turbina. La întreprinderea de foraj
cantitate de fontă şi oţel din încărcate să circu gatul de mişcare cu cei amintit mai trie de către artiştii aviatori 9 Qraiova de exemplu, 72,2 la sută din
care se pot construi 8.646 tra c le In trenuri marş Constantin Juman- sus, s-a ajuns ca volumul de foraj realizat de la începu
toare U.T.O.S., sau 15.560 com rute. s-a ajuns ca ca a dispus însă ca tonajul expediat in hunedoreni, spectacolul, a că- L tul anului a fost săpat cu turbina.
bine pentru recoltat cereale. in luna septembrie, cele 15 vagoane să trenuri marşrutiza-
din totalul încărcă plece cu trenul 2649, te din staţia Petro rui regie o semnează Pavel o ® In cinstea „Zilei petrolistului“ co
Lamînatorii de la cele două rilor, 36,2 la sută adică cu marşruta şani să crească in lectivul rafinăriei Teleajen şi-a îndepli
laminoare de profile au produs să circule în trenuri 401, in programul cursul lunii septem Crişan, s-a bucurat de succes. 9, nit angajamentul anual de a realiza
si livrat în perioada respectivă, marşrute, depăşin- căreia se aflau nu brie cu 20.500 tone peste plan II.100.000 lei economii la
neste plan, întreprinderilor pre du-se astfel planul, mai 40 vagoane. faţă de planificat, O ® Astăzi Ia orele 11, în sala „Fi- orele 21, în sala cinematografului Oraşul tot mal o preţul de cost. Succese asemănătoare
lucrătoare, 44.376 tone laminate de marşrutizărî cu Cele 55 vagoane au uşurindu-se astfel o au oDnmit Şi colectivele rafinăriilor
finite. 11,7 la sută. plecat astfel cu gru şi munca staţiilor din Gîmpina şi Ploieşti.
pa 401 complet uti tehnice pe unde ^ liinon Sîrbu“ din Deva, va avea loc „Filimon Sîrbu“ din Deva, un spec fru m os
S e a ră literară ,.!L-am găsit, mal lizată. aceste vagoane au ^ adunarea populară de deschidere a tacol. • Recent, constructorii de drumuri au
nopţile trecute, pe tranzitat. terminat asfaltarea şoselei ce leagă o-
Ieri, biblioteca regională a orga impiegatul de miş Dacă cele 15 va O Lunii prieteniei romîno-sovietice. o La Petroşani vor avea loc azi Din iniţiativa comitetului raşn! Fălticeni cu Suceava. Gu aceasfa
goane din Peţrila I. CRI ŞAN, O După deschiderea festivă, formaţiile executiv al Sfatului popular s-a terminat modernizarea pe întregul
nizat o seară literară care a fost pre mai multe întîlniri sportive. In jurul orăşenesc Brad, s-au început traseu, a şoselei naţionale Bucureşti-
corespondent <> artiştilor amatori de la clubul sin- orei 10, echipa de rugbi Ştiinţa Pe Suceava.
zentată la staţia de radioficare. Din troşani va întîlni pe stadionul Jiul, lucrările de introducere a ilu
9 dicatelor din Deva vor prezenta un echipa Dinamo Bucureşti, în cadrul minatului fluorescent pe stră ® Gospodăriile agricole colective din
tre poeziile citite, remarcăm „Uriaşul regiunea Dobrogea au mărit numărul de
program artistic. animale proprietate obştească, în pri
Octombrie“ de Radu Boureanu şi „Lu mele 9 luni ale acestui an, cu 27.000
• In comunele Zlatna', Meteş, (Sis- campionatului categoriei A. Tot azi zile Avram Iancu, 30 Decem taurine, 145.000 oi şi 45.000 porci.
mina Ini Octombrie“ de M. Benîuc.
tei, Ighiu şl Stremţ, din raionul la orele 11, echipa de handbal în brie, Moţilor, I. V. Stalin şi
Alba, 'precum şi la Burjuc, raionul 7 fete, a Ş.S.E. Petroşani, va înlilni Piaţa Republicii. Pînă în pre
g Ilia, va avea loc azi faza interco- pe terenul „Elevul“ echipa I.T.B. zent au fost plantaţi 73 stîlpi
O inunală de teatru. După-amiază, în jurul orei 15, de beton şi 18 banane.
O echipa de fotbal Jiul din localitate,
g • Ansamblul de cînfece şi dansuri va întîlni într-un meci amical echipa Se prevede ca la începutul
lunii decembrie oraşul Brad
^ din Baia Mare, va prezenta azi Ia Minerul Lupeni.
să fie iluminat fluorescent.
O
ooooooooooooooooooio-o >000000000000000000000000000000000000000OOOOOOOOOOOOOOOO