Page 26 - 1961-10

2111y m
tiw m n m v m np:

KifWsws^riv¦nrvtSKSl

S ă arătăm lip su rile concret

şi.©.®o9 f ă r ă s e p a r ă r i ! L IB R A R I!

începe construirea unul nou obiectiv ţă de alte instituţii, primim multe bo- multe aspecte negative „la general“, fă-

industrial sau social-cultural. Şantierul bîrnace peste nas din cauza uşurinţei cînd critici fără adresă precisă. Este sem­

este bine organizat. Proiectele şi de­ cu care lucrează unii funcţionari din nificativă în această privinţă poziţia u- V —NA'Ve
vizele — puse la punct pînâ în cele mal acest serviciu — spunea în adunare to­ nuia din vorbitori, tovarăşul Soica loan,
mici amănunte—intră la timp în posesia varăşa Magdalena Sus. Şi, enumerînd o care în cuvîntul său a arătat că „unii nu BEBELT AUGUST: Femeia
constructorilor. Utilajele, forţa de muncă, parte din deficienţele care s-au mani­ s-au străduit să-şi însuşească materia­ şi socialismul, traducere din
materialele sînt asigurate conform ce­ festat în cadrul acestui serviciu, vor­ lele predate la învăţămîntul de partid*, limba germană.
rinţelor. Constructorii au astfel create bitoarea a arătat că ele afectează nega­ că „unii membri ai organizaţiei de bază
Bl.AS ROGA: Bazele socia­

condiţii pentru a munci cu întregul tiv preţul de cost pe întreprindere. refuză să se aboneze Ia ziare.“ etc. între­ lismului în Guba. Traducere din

elan pentru ca tot ce se clădeşte să — Lipsuri sub orice critică — a ară­ bat în adunare care sînt acei membri a’ limba spaniolă.
întrunească cerinţele moderne, să fie tat tov. Ludovic Novăcescu — există organizaţiei care refuză să se aboneze
trainic, frumos, ieftin şi dat în folo­ încă la serviciul pregătirea lucrului. Din Ia ziare, el a răspuns încurcat: , Nu GAROL ROMAN, .MIRCEA
sinţă la termen. partea acestui serviciu se comandă li­ ştiu. E mult de cind s-an întiniplat ase­ RAMURA : Tineretul lumii la

Cine trebuie să rezolve toate aceste neari cantităţi însemnate de materiale menea cazuri..." mijlocul secolului XX — Pagini

probleme şi încă multe altele de care fără să existe o documentare precisă. Nesocotirea criticilor, respingerea aju­ din viaţa şi lupta tinerei gene­

depinde buna desfăşurare a muncii pe Aceasta contribuie ca uneori să ducem torului tovărăşesc făcut în scopul înlă­ raţii. Forajul cu
şantierele de construcţii industriale şi lipsa unor materiale iar alte ori să a- turării lipsurilor, al îmbunătăţirii acti­ ION VĂDUVĂ:
social-culturale ale Hunedoarei ? vem stocuri supranormative pentru care vităţii, atitudinea respingăhare faţă de
plătim dobinzi şi penalizări. critica partinică, este dăunătoare în turbină.
In birourile centrale ale I.C.S.H. lu­

crează zeci şi zeci de ingineri şi teh­ Tovarăşul Carol Oltovi, a arătat in munca membrilor de partid, aduce pre­ S. T. MELIUHIN: Problema (•V/VN/W*

nicieni, economişti, cadre de specialişti Adunări de dări de seamă judicii activităţii. A privi lucrurile în fe­ finitului şi infinitului — studiu In secţia turnătoria de oţel Blti PJSOGMMUL DE
cu înaltă calificare, diferiţi funcţionari lul acesta — „Mi-ai arătat lipsurile — filozofic. Traducere din limba de Ia Uzinele de reparat utilaj
administrativi. şi al e ger i în or gan i z aţ i i l e acum să ţi le arăt şi eu pc ale taie“ — rusă. minier din Petroşani se execută ME
înseamnă a înţelege greşit roiul însem­ piese necesare întreţinerii şi re­
O bună parte dintre aceştia sînt de p a r i i d nat pe care-l are această armă minu­ *** Organizarea şi educarea parării utilajelor din exploatările 9 OGTOA1BR1E 1961 17,35 Gîntece şi jocuri populare ro-
membri sau candidaţi de partid. Cum nată a partidelor marxist-leniniste de colectivului de elevi. Sub re­ miniere aJe Văii Jiului. Comu­ PROGRAMUL I: 6,10 Muzică uşoa­ mîneşfi; 19,30 Inovatori şi inovaţii;
s-au preocupat ei de îmbunătăţirea cuvîntnl său că unii ingineri şi teh­ îndreptare a propriilor lipsuri şi greşeli. dacţia lui N. 1. Boldîrev. Tradu­ niştii Nicolac Atifieni şi Mihal ră ; 7,30 Sfatul medicului: Răguşeala; 19,40 Muzică populară din R. P. Bul­
muncii aparatului direcţiei generale, de nicieni din serviciile direcţiei gene­ Comuniştii sînt datori să arate lipsurile cere din limba rusă dc Lidia şt Mureşan, turnători - formatori, 8,00 Din presa de astăzi; 9,30 Tine­ garia; 20,30 Gârneţ de reporter: In
întărirea simţului de răspundere pen- rale participă slab la consfătuirile de celor din jur nu numai cînd aceştia Sergiu Stroganov. execută numai piese de bună reţea ne e dragă; 11,03 Scene din ope­ vizită la o universitate populară; 21,15
tru ridicarea nivelului activităţii pc producţie şi nu depun o muncă su­ îi critică pe ei şi in nici un caz pentru ra „Falstaff“ de Verdi; 12,15 Pagini Melodii populare olteneşti interpretate
şantiere, cum au luptat împotriva ca­ ficient de calitativă şi operativă în aceasta, ca o răzbunare, ci din proprie FL. MARGU, OONSTAN t calitate. Brigada din care fac din romanul „Fiii minerului“ de scri­ la vioară de Florea Cioacă; 21,30 Me-,
zurilor de birocratism şi altor aspecte îndrumarea activităţii pe şantiere. Uni; iniţiativă, socotind aceasta ca o obli­ MANECA: Dicţionar de neolo­ parte şi-a depăşit planul pe lu­ itorul englez contemporan Len Do- dalion: „Vladimir Maiakovski, poetul
negative ? d'nire ei se mulţumesc adesea să con­ gaţie tovărăşească de a ajuta la îmbu­ gisme. Prefaţă dc Al. Graur. lierty; 14,00 Muzică uşoară; 16,15 Note Revoluţiei“ ; 22,00 Festivalul muzical
stat? anumite stări de lucruri negative, nătăţirea muncii. na august cu 70 la sută. de lector; 17,30 Roza vînturilor; 19,00 de Ia Zagreb“ — 1961; 22,30 Muzică
Analizînd rezultatele activităţii desfă­ nu iau măsuri practice pentru îndrepta­ GALILF.O GALILEF - Dialo­ Almanah ştiinţific; 20,20 Noapte bu­ uşoară.
şurate în decurs de un an de către co­ rea lipsurilor. Ar li fost bine, a subli­ Pe de altă parte, este dăunătoare şi guri asupra ştiinţelor noi. IN FOTO: Tov. Nicolae Atl- nă, copii: „Vulpea şi gîscanul", po­
muniştii din birourile centrale ale aces­ niat vorbitorul, ca biroul organizaţiei poziţia pe care s-a situat în adunare Traducere şi not? de prof tieni şi Mihai Mureşan, Ia locul veste populară poloneză; 20,50 Tribu­
tei întreprinderi, adunarea de clare de de bază să tragă la răspundere mem­ tovarăşul Stoica — „Nu critic concret Victor Marian în colaborare na Radio; 21,15 GompoziforuJ săptă-
seamă şi alegeri a organizaţiei de bază brii organizaţiei de bază care au avut pe nimeni, ca să nu fiu cnFcst de ni­ cu asist. Maria Popescu. Stu­ de muncă, pregătind turnarea mînii: Rimski-Korsakov; 23,15 Con­
a răspuns — în mare măsură — po­ asemenea lipsuri. De cînd lucrez în în­ meni". Asemenea atitudini în activita­ diu introductiv de prof. Vic­ cert de valsuri.
zitiv la aceste întrebări. treprindere nu s-a analizat niciodată ac­ tea şi comportarea unor membri de tor Marian. unor noi piese.
tivitatea comuniştilor de la serviciul or­ partid duc la stagnare, la lincezirea PROGRAMUL I I : 12,40 Muzică
Din analiza făcută cu acest prilej, a ganizarea muncii cn toate că în cadrul muncii lor. uşoară de compozitorii sovietici Frad- 10 OGTOMBRIE 1961
reieşit ca bună practica folosită de bi­ acestui serviciu au existat multe defi­ kin şi Lepin; 14,30 Din folclorul po­
roul organizaţiei de bază de a urmări cienţe faţă de care ei n-au luat atitu­ finind seama de aceste aspecte ne­ poarelor; 16,30 Vorbeşte Moscova I ; PROGRAMUL 1 : 6,30 Melodii popu­
în mod sistematic — în şedinţe de bi­ dine combativă. gative. noul birou al organizaţiei de
rou şi în adunări generale — cum se bază de la birourile centrale.ale LC.S.ii. S fs e c fy x c o te *' lare romîneşti; 7,30 Sfatul medicului:
achită comuniştii din diferitele servi­ Despre lipsurile în activitatea mem­ este dator să acorde o grijă deosebită
cii ale direcţiei de sarcinile concrete brilor şi candidaţilor de partid care educării comuniste a membrilor şi can­ ¦Biblioteca fruntaşă pe raion ‘ cigEHimmncE Prevenirea bolilor de inimă; 8,00 Din
trasate de organizaţie precum şi de în­ muncesc în diferite servicii ale direcţiei didaţilor de partid, dezvoltării în n o ­
datoririle ce le revin, ca membri de generale au vorbit în adunare şi tova­ durile lor şi ale celorlalţi salariaţi ai 9 şl 10 OCTOMBRIE 1961 presa de astăzi; 9,45 Participanţii Ia
partid, pe linie politică şi profesională. răşi ca Aii Sezai, Simion Puşcaş, Flo- instituţiei a răspunderii pentru îndepli­ DEVA: A’ proape de soare ;
rea Bărburaş, Alex. Enachc, Ilie An- nirea sarcinilor încredinţate, pentru îm­ HUNEDOARA: Alba Regia; cel de-al II-Iea Goncurs Internaţional
In mod justificat a arătat în aduna­ drone şi alţii. Ei au făcut multe propu­ bunătăţirea continuă a muncii aparatu­ PETROŞANI: In liniştea serii;
re tovarăşul Francisc Folticska, direc­ neri bune care, aplicate în viaţă, vor lui tehnico-administrativ. In întrecerea dintre biblioteci­ Ia biblioteca din Luncoiul de Jos Trecerea interzisă; LONEA : „George Enescu“ — 1961; 11,45 Ra­
torul general al I.C.S.H., că îmbunătă­ duce la îmbunătăţirea muncii. le comunale ale raionului Brad, şi în ce priveşte organizarea şi Unul dintre noi; SEBEŞ: Gene­
ţirea muncii în majoritatea serviciilor Numai în felul acesta comuniştii din biblioteca din Luncoiul de Jos se desfăşurarea concursului „Iubiţi raţie salvată; Dragostea şl pilo­ dio Prichindel: „Printre prietenii co­
din direcţia generală, aportul sporit a- Ceea ce a umbrit lucrările adunării, aparatul direcţiei generale a I.C.S.H. situează pină acum pe loc de cartea". Această activitate se tul secund; ALBA IULIA : La
dus de acesle servicii la îndeplinirea a fost atitudinea unora dintre vorbi­ îşi vor aduce întregul aport la îmbu­ frunte. concretizează prin cei 130 citi­ capătul drumului; Prichindelul; piilor“; 12,30 In faţa hărţii: R. S. S.
sarcinilor de plan şi creşterea renta­ tori de a nu privi cu toată răspunderea nătăţirea activităţii pe. şantiere, la rea­ tori înscrişi la concurs, cît şi ORAŞTIE: Dincolo de orizont;
bilităţii întreprinderii, se datoresc în criticile ce le-au fost aduse. lizarea noilor obiective ale Hunedoarei, Muncind neobosit, întrebuin­ prin cei 62 de purtători ai In­ Primăvara fetelor; La ordin să Gazahă; 14,30 Lucrări inspirate din
mare măsură şi creşterii nivelului ac­ ţând cele mai adecvate metode signei „Prieten al cărţii“. trăiţi; HAŢEG; Aeroportul nu
tivităţii organizaţiei de bază, muncii Tovarăşul toan Bocănici, în discuţiile aliate în construcţie. pentru popularizarea cărţii, bi­ primeşte; BRAD: O fereastră lupta poporului nostru pentru liber­
depuse de majoritatea membrilor săi. purtate, a pus problema în felul urmă­ bliotecara Eugenia Stiopa a reu­ Cu rezultate bune îşi desfă­ deschisă spre cer; SIMERTA:
tor : „Sînt mulţumit că tovarăşii de la c, magdalin şit să atragă pină acum 851 de şoară activitatea şi cele 10 cer­ Garibaldi; TE1UŞ : Cercul; tate; 16,15 Vorbeşte Moscova!; 18,30
Discuţiile purtate în jurul dării de juridic au arătat lipsurile noastre. Vreau cititori, care au împrumutat curi de citit din această comună, ZLATNA; Palatul de cleştar;
seamă au scos însă în evidenţă că mun­ să arăt însă şi eu pe ale lor..." Tovară­ 8.121 cărţi. cît şi cele două biblioteci filiale ILIA: Hatifa: APOLDUL DE Limba noastră, vorbeşte acad. prof. AL
ca de educare a comuniştilor şi a în­ şul Petre Vodă a vorbit în acelaşi fel : din satele Podele şi Stejerel care, SUS : Fiicele partidului.
tregului aparat al acestei instituţii în „Eu nu spun că la noi nu sînt lipsuri, O intensă activitate s-a depus ajutate Îndeaproape de bibliote­ Graur; 19,00 Revista economică radio;
spiritul unei înalte răspunderi faţă de cara Eugenia Stiopa, au fiecare
sarcinile încredinţate pe Unle prolc- cîte 120 cititori şi peste 2.000 de 20,30 Goncert de muzică populară ro-
cărţi citite.
sională şi al exigenţei faţă de unele mînească; 21,15 Jurnalul satelor; 22,30
lipsuri ca indisciplina, birocratismul, CORNEL IVAN
Muzică uşoară. 1
bibliotecar şef la
PROGRAMUL II: 12,40 Formaţii
Biblioteca raională Brad corale de amatori participante la faza
republicană a celui de-al Vl-Iea con­
formalismul, nepăsarea şi alte manifes­ dar..." Şi a început să arunce vina pe curs pe ţară; 13,15 Din literatura R.
P. Mongole; 14,53 Gârneţ de repor­
tări ale moralei burgheze, atitudinea proiectanţi şi pe alţii din afară. Tovară­ ter; 16,50 Tribuna Radio: „Profilul mo­
ral al constructorilor comunismului“,
înapoiată faţă de avutul obştesc — nu şul Stere Şerbănescu, care în cuvîntul Penfru animalele
s-a ridicat încă la nivelul cerinţelor. său a căutat să tâinîieze unele activităţi, colectivei de Tache Aurelian, lector universitar;
s-a arătat vădit iritat atunci cînd i s-au 18.45 Mărturii ale unor scriitori dm
— Să nu se supere tovarăşii de la arătat anumite lipsuri personale. ' ţara noastră despre grandiosul pro­
serviciul utila !-tehnologic că vorbesc iect de Program al P.G.U.S. şi despre

despre unele din lipsurile lor dar noi. Discuţiile au fost umbrite şi de poziţia Congresul al XXII-Ica al P.G.U.S.;
21.45 „Nu, colonialismului“ — montaj
cei care reprezentăm întreprinderea fa­ unor vorbitori care au vorbit despre Gospodăria agricolă colectivă literar; 22,00 Doine şi jocuri populare
din Peşteana, raionul Haţeg, de­ romîneşti.

ţine peste 80 capete bovine. In

Fiecare apartament, fiecare bloc, scopul adăpostirii în bune con­ i.R.T.A. HUNEDOARA—DEVA,
diţii a acestor animale, colecti­
recru tea ză ca n d id a ţi peistris
viştii de aici au început cons­
ŞCOALA PE ŞOFERI
ost mai frumos trucţia unui grajd cu capacita­
tea de 100 capete. Pentru cons­ care începe în cursul lunii noiembrie, cu următoa­
rele condiţii:
trucţia lui au fost procurate
0 S ă fie abso lven t a 7 clase e le m e n ­
Este greu să redai simţămintele pe Iul de scară tov. loan Gliibu care nu La fel ca în şcolile de toate gradele, şi în şcolile profesionale nivelul 14.000 buc. ţiglă, 80.000 buc. că­ tare sau 3 clase profesionale.
care le au membrii unei familii atunci manifestă suficient interes în buna în­ învăţămîntului a crescut. Pregătirea teoretică a elevilor de astăzi — mun­ rămidă, 70 m. c. lemn şi piatra
cînd se mută într-un apartament nou. treţinere a scării. Blocul 1 Mai, oferă citorii de mîine — este la nivelul cerinţelor. necesară. In prezent s-a termi­ © Să nu fi suferit nici o condamnare
De aceea este cu atit mai greu să spui de asemenea unele aspecte urîte. Aproa­ nat fundaţia şi se lucrează din ® S ă a ib ă v îrs ta d e 17 % — 18 % ani
ce au gîndit cele 960 de familii din pe că nu există spălător unde să nu fie In fotografia noastră am surprins-o pe eleva Ioana Şerban din anul al plin la zidărie. p entru cei cu serviciul m ilitar n esatisfă­
Gugir care s-au mutat în locuinţe noi, defecte chiuvetele, pereţii şi geamurile, IH-lea al Şcolii profesionale horticole din Geoagiu rezolvând la tablă un cut.
în blocuri în anii regimului democrat- pe alocuri, sînt sparte. Tot la acest exerciţiu la ora de matematică. SIDONIA BARBU H P en tru cei cu serviciul m ilitar satis­
fă c u t p în ă la v îrs ta d e 4 0 ani.
corespondentă
Informaţii suplimentare se pot primi la Auto­
popular. Fără îndoială că gîndul lor bloc, locatarul Gheorghe David ţine bazele din Deva, Alba lalia, Petroşani, Brad, Sebeş,
si Hunedoara.
s-a îndreptat spre partid, acela care se lemnele în balcon. La subsolul blocu­

îngrijeşte zi de zi ca viaţa oamenilor lui, acolo unde de fapt ar trebui ţinute Fiecare sediu al G.A.C. să devină un punct de atracţie, o mindrie a satului!

să devină tot mai frumoasă. Grija pă­ lemnele, nu te poţi apropia din cauza

rintească a partidului au simţit-o şi ii- gunoiului. Scrisoarea colectiviştilor din Sitaşul Inferior
ncrii din Gugir pentru care s-au cons­ Locatarii blocului 4 H, care în ge­
truit 5 cămine moderne cu 1000 de pa­
neral îngrijesc blocul, întimpină greu­

turi, cămine înzestrate cu tot confortul tăţi pe motiv că nu au spălătorie. Aici (Urmare din oag. l-a). că vor da un aspect frumos şi tele. Sintem convinşi că aces­
a existat o spălătorie bună însă o par­ atrăgător, vor asigura umbra tea sînt problemele cheie în dez­
necesar. te din gospodine n-au îngrijit-o, stri- ducere al gospodăriei au întoc­ necesară în timpul verii şi vor voltarea gospodăriei. Vom avea
oc3tarii blocurilor, adevăraţi stă- mit un plan de măsuri menite
să asigure o bună gospodărire
pîni ai locuinţelor, n-au rămas indi­ cîndu-i cazanul şi soba. Blocul G a a sediului, a grajdurilor şi a inprospăta aerul. Drumul care în centrul atenţiei noastre şi
celorlalte construcţii proprieta­
ferenţi faţă de această grijă a partidu­ fost dat în folosinţă anul trecut. Gu te obştească, a drumurilor care duce la aceste construcţii, îl vom problema realizării întocmai a
duc la ele, a terenului din ju ­
lui. Ei au h o t ă r it ________________ ___ toate acestea el a rul lor, a străzilor din sat, a pietrui bine, vom săpa şanţuri sarcinilor trasate de plenara
ca apartamentele în început să „îmbă- şanţurilor, a gardurilor etc. Ast­ şi vom planta pomi de o parte C.C. al P.M.R. din iunie—
trînească“ pe motiv fel, pentru buna păstrare a in­ iulie a.c. Dar socotim că
care locuiesc să fie L o c u in ţ a e a ta ventarului se vor construi cbiar şi de alta de-a lungul lui. nu e lipsită de Importan­
păstrate şi îngrijite că unii locatari în acest an două remize. In una Pentru ca sediul gospodăriei ţă nici buna gospodărire a
în g rije ş te -o din ele vom aşeza în ordine
cit mai bine. In a- ________________ nu vor să-l îngri- toate căruţele, plugurile, grape­ noastre să aibă un aspect cît
le şi diferite alte unelte, care din mai frumos şi mai atrăgător,
ceasfă direcţie tinerii jească. Pe scara Iî cauză că sînt vechi, nu le mai vom face o. alee pietruită înce- tot ceea ce am construit sau am ANUNŢ
locatari ai celor 5 blocuri au pornit o sînt geamuri sparte precum şi murdărie. putem folosi şi care pină acum pînd din stradă şi pină ia intra­ cumpărat. Aşa după cum am
adevărată întrecere. Obiectivele princi­ erau lăsate la întîmplare prin rea în birou, iar de-a lungul ei arătat, gospodăria noastră se STAŢIA PE RECOLTARE Şl CONSERVARE
pale au fost menţinerea curăţeniei în La 1 septembrie a. c., constructorii curte. In cealaltă remiză vom vom face garduri vii şi vom mîndreşte cu realizări frumoase.
camere şi pe coridoare, înfrumuseţarea de locuinţe din Cugir au predat un păstra în perfectă ordine şi cu­ planta trandafiri. In jurul se­ Dar dacă nu ne vom ocupa de A SING ELUl — H U N E D O A R A
camerelor, păstrarea unei discipline aşa nou bloc. Este vorba de blocul E 1 cu răţenie maşinile, atelajele şi diului vom face rondouri împrej­ buna gospodărire, de înfrumu­ ANGAJEAZĂ
cum se cere unui tîuăr crescut în zi­ 32 de apartamente. Majoritatea noilor uneltele care sînt în stare de muite cu garduri vii, vom plan­ seţarea sediului şi a altor cons­
lele noastre. Ultima etapă a întrecerii locatari, cum este şi Ştefan Oostna, în­ funcţionare. Organizaţia de ba­ ta diferiţi arbuşti decorativi, trucţii, dacă ne vom complace LABORANT
a fost ciştigată de blocul nr. 5 unde grijesc noua locuinţă. Dar sini şi unii ca­ ză şi consiliul de conducere vor tei, brazi, castani, plopi cana­ in dezordine şi murdărie, aces­
locuiesc fetele. Locatarele din camerele re au provocat stricăciuni încă de pe a- lua măsuri politico-educative şi dieni etc. Ne vom strădui ca să tea ar umbri întrucîtva realiză­ Ofertele se vor adresa direct Staţiei de recol­
cele mai îngrijite au primit steguleţe cum. Locatarii lonn Dendorfer şi loan organizatorice pentru ca nici o facem în curtea sediului un ade­ rile noastre şi orice vizitator ar tare şi conservare a singelui din Hunedoara
de „Cameră model". In camere model Borş de pe scara B au spart cîte un geam maşină sau unealtă să. nu fie in ­ vărat parc în care colectiviştii putea să plece cu o impresie
locuiesc printre alţii Gabriela Bucur, de la casa scărilor (etajele 11 şi HI). trodusă în remiză fără a îi bine să-şi poată petrece în mod plă­ neplăcută despre noi, lucru ce
Vasilica Bulancea, Smaranda Bărăgan, Deşi Ii s-a atras atenţia, cei doi loca­ curăţată, iar cînd e cazul să fie nu poate să mulţumească pe
[rina Rujau din blocul nr. 5, Constan­ tari nu au pus încă geamurile. Din chiar spălată şi unsă. Colecti­ cut timpul liber.
tin Popescu, Andrei Kovâcs şi Florian această cauză, mai zilele trecute cînd In interesul unei bune gospo­ nici un colectivist.
Truţă din blocul nr. 7. Rezultatele în­ a plouat, apa s-a scurs pe pereţi şi viştii vor fi educaţi de aseme­ dăriri a construcţiilor şi a ce­ Tocmai de aceea, noi chemăm VSAAAAAA.
scări distrugînd un lucru pentru care nea în spiritul exigenţei faţă de lorlalte bunuri ale gospodăriei toate gospodăriile colective din
curăţenie atit în grajduri cit şi T.A.P.L. PETROŞANI
trecerii sînt cit se poate de bune. La s-a muncit mult. în jurul lor. mai pot fi făcute multe altele. regiune la întrecere pentru buna

orice oră din zi, camerele tinerilor din O vină o poartă şi Sfatul popular a! Pentru a da un aspect cît mai Nu am vrea să se creadă însă gospodărire a avutului obştesc,
plăcut construcţiilor gospodă­
Gugir sînt curate, primitoare. oraşului Gugir care nu a luat măsuri reşti, am mai făcut cite ceva că preocupîndu-ne de această pentru a face sediile noastre a n u n ţă p u blicul c o n s u m a to r c ă la
pină acum. Sediul a fost repa­ d a ta de 1 o c to m b rie 1961,
Şi familiştii depun eforturi pentru energice împotriva unor asemenea lo­ problemă vom neglija altele c a ­ cît mai frumoase, mai atractive,
rat şi vopsit în exterior. In inte­
menţinerea curăţeniei în blocuri. Loca­ catari. La Gugir nu s-a reuşit nici pînâ rior au fost făcute de asemenea re constituie esenţialul în dez­ In aşa fel, ca să devină o ade­

tarii din blocul 2 H, printre care Cor­ în momentul de faţă să se creieze co­ voltarea gospodăriei colective vărată mindrie a satului. Sintem

nel Oiiiga, Constantin Maxim şi Şte­ mitete de blocuri active, să se numească cum ar f i : sporirea continuă a convinşi că membrii tuturor gos­ S-AU DESCHIS MUSTĂRII

fan Hîrtopeanu s-au obişnuit ca totul peste tot responsabili de scări care să producţiei din sectorul vegetal podăriilor colective vor primi cu a¦smonwhhfţoQTonnniitubnbdiihaaHnhaknfie*xj¦nnnnbrnunbhhn*nbeBnîsa®unnuai'îinB*
si zootehnic, înfiinţarea şi dez­ căldură această chemare a noas­
în jurul lor să fie curat şi frumos. De răspundă de buna întreţinere a blocu­

aceea alit scara cît şi apartamentele rilor. Iată de ce există încă discuţii voltarea ramurilor anexe, spori­ tră şi se vor mobiliza cu tot ela­

lor au pereţii frumos zugrăviţi, fără între gospodine cînd este vorba de cu­ rea simţitoare a fondului de ba­ nul pentru a face centrele gos­ în u rm ă to a re le localităţi:
zgîriefuri sau pete. In plus, locatarii răţenia scărilor. Ar fi bine să se dea ză, ridicarea cunoştinţelor pro­ podăreşti cît mai frumoase, mai
blocului 2 II au amenajat o zonă verde în această privinţă unele explicaţii şi fesionale ale colectiviştilor şi al­ curate şi mai atractive. ® GRADINA DE VARA MINERUL PETROŞANI
• GRADINA DE VARA CĂRBUNELE LONEA
care înfrumuseţează mult locul din faţa îndrumări de felul cum să se facă cu- -ir * ir • GRADINA DE VARA A BUFETULUI NR. 23 b
® GRADINA DE VARA DIN ANINOASA
clădirii. Asemenea exemple se mai pot rălenia. Sfatul popular al oraşului Cugir o GRĂDINA DE VARA DIN LUPENI PETRILA >j
• CHIOŞCUL DIN PIAŢA VULCAN
da încă multe. are datoria să reactiveze comitetele de unele reparaţii, s-a zugrăvit şi NOTA: Comitetul raional de partid şi comitetul executiv al «> CHIOŞCUL DIN URICANI >j

Există însă, din păcate şi unii loca­ blocuri şi să înfiinţeze altele acolo unde s-a curăţat. Urmează să tencuim Sfatului popular raional Haţeg consideră că iniţiativa colecti­ V
tari care nu îngrijesc locuinţele aşa şi să vopsim şi exteriorul g raj­ viştilor din Silvaşul Inferior este valoroasă şi demnă de urmat.
cum trebuie, fapt pentru care ele se nu sînt. Deputaţii au de asemenea un durilor şi al maternităţilor, iar Tocmai de aceea o sprijină şi se angajează să îndrume şi să
deteriorează. Intrînd în blocul magazin, rcl însemnat în crearea unei opinii in interiorul lor să văruim şi să ajute toate gospodăriile colective din raion pentru a urma
pe scara A, rămîi decepţionat Scara ţinem tot timpul curat.
este murdară (se face rar curăţenie), împotriva acelora care nu îngrijesc bu­ exemplul colectiviştilor din Silvaş. La mustării găsiţi în permanenţă renumitul MUST DULCEy
pereţii zgîriaţi, iar trei geamuri sînt nurile obşteşti. Aceasta s-ar putea rea­ In jurul centrului gospodăresc Organizaţiile de partid şi sfaturile populare din raion au şi delicioasa PASTRAMA CU MAMALIGUŢA, precum şi alteL
sparte de aproape 2 ani de zile. între liza dacă şi la Cugir s-ar organiza care este compus din grajduri, ispecialităţi ca: mititei, antricoate, cîrnaţi de porc, rinichi etc.L
locatarii de aici s-au purtat lungi dis­ unele consfătuiri cu locatarii în care maternităţi, saivane, remize, si­ sarcina de a lua măsuri pentru ca scrisoarea colectiviştilor din
cuţii asupra organizării curăţeniei scă­ lozuri şi alte construcţii, vom
rii, neajungîndu-se însă Ia vreun re­ să se dezbată tocmai problema îngri­ planta pomi şi arbuşti decora­ Silvaş să fie prelucrată în toategospodăriile colective şi să se VIZITAŢI CU ÎNCREDERE MUSTĂRIILE T.A.P.L. PETRO*
zultat. O vină o poartă şi responsabi- tivi, vom face rondouri de flori întocmească răspunsuri în care să se arate măsurile ce vor fi
jirii locuinţelor. .*¦• şi zone verzi care pe lingă faptul luate de către fiecare gospodărie pentru înfrumuseţarea sedii­ ŞANI. >
lor, a construcţiilor gospodăreşti, pentru buna gospodărire a
!V, AÎjB U « W W W W X A A A A A .'W W W *>^/V\/S/V''.AyN<'V/*V/V^'V'VruV W rt V W W
avutului obştesc al !G; A. C.