Page 27 - 1961-10

Nr. 2111
D IN F R U M U S E Ţ IL E R E G IU N II
Ş T I Ţ I CE®S A I B U M Î f A?
Cit de înzestrată este ţa ra
noastră cu bogăţii şi frumuseţi
naturale I Regiunea Hunedoara
dispune de cea mai mare re­
zervaţie naturală din ţ a r ă :!
Parcul naţional Retezat, întins
pe o suprafaţă de peste 10.000
ha., cu o floră şi o faună deo­
sebit de îmbelşugată şi im por­
ta ría din punct de vedere ştiin-:
tifie, economic şi turistic.
Puţini ştiu însă că şi raionul
Alba cuprinde rezervaţii deose­
bit de frumoase, ca : iezerul-
Ighiel, calcarele orbitoline de la
Văile Corbului şi Ampoiţa, dar
mai ales rezervaţia cu albumiţe
(Leontopodium alpinum) de la
cheile Intregalde.
Această floare este denumită
mai frecvent floare de colţ, de
localnici cunoscută însă sub nu­
mele de albumiţă. Este o plan-
.ă alpină crescută pe stîncile’
calcaroase ale munţilor înalţi,
Iubită şi căutată de turişti. F ru­
museţea ei este dată de porozi •
tatea albă argintie şi catifelată
a bracteilor mari de lingă ca­
pitúlele dublu compuse. In re­
giunea noastră floarea de colţ
sau alb’umiţa, cum e numită în
raionul Alba, creşte la altitu­
dini mari în Retezat, Parîng,
Şurianul şi, foarte rar, în mun­
ţii Vulcanului.
In rezervaţia de 20 ha, de la'
cheile Intregalde, această plan­
tă creşte însă pe circa 2 ha.,
la cea mai mică altitudine cu­
noscută pînă acum (530-550 m.)’,
pe stînci calcaroase, printre tu ­
fe de mojdrean sau exemplare
spovadice de pin silvestru şi lá­
rice.
Noutăţi in lum ea ştiinţei şl tehnicii vet“.
Cenfrafă felefodcă
electronică
La Leningrad a fost creat un
nou lip de centrală telefonică
electronică, pentru 10.000 de
abonaţi. Centrala are dimensiuni
mici şi nu comportă nici o pie­
să mobilă, spre deosebire de cen­
tralele^ actuale, care au o ca­
pacitate'"sîMlară dar numără
peste 60.000 piese care trebuie
să fie întreţinute şi curăţate.
Această centrală nu numai că
va putea să funcţioneze mult
timp fără reparaţii, dar funcţio­
nează cu un personal redus.
F o to g ra fie re a
p la n e te i Vers&as
Cu ajutorul unul aparat per­
fecţionat, astronomii de la Ob­
servatorul din Pulkovo (U.R.S.S.)
au obţinut 50 de fotografii ale
planetei Venus. Fotografierea
s-a realizat cu ajutorul unui as-
trograf normal înzestrat cu un
aparat de fotografiat special fa­
bricat la Pulkovo.
O !novajie în d răzn eaţă
In oraşul Oneşti au fost mon­
tate pentru prima oară în ţara
noastră rezervoare sferice pen­
tru butan. După părerea specia­
liştilor crearea acestor instala­
ţii constituie o iniţiativă îndrăz­ Pe*fm a m o îo n a v ă u a o id ă
neaţă şi cere de Ia constructori
multă măiestrie.
Cel mai m are lam inor
sem iconîinuu din fă ră
Uzina de construcţii de m a­
şini din Novo-Kramatorsk a
terminat construirea celui mai
mare laminor semicontiniui din
Uniunea Sovietică. El are o lun­
gime de C00 metri şi este com­
pus din două grupuri de utila­
je care permit obţinerea tablei
subţiri de oţel şi a unor plat-
benzi.
Laminorul este prevăzut cu
maşini şi mecanisme pentru tă-
— Pînă se satură tăticu şi ne cedează nouă leagănul, .vino
să-ţi citesc articolul „Educaţia copiilor; noştri“,,
Aceasta plantă rară a fost
pusă pe drept cuvint sub scu­
tul ocrotirii legii, devenind ast­
fel, monument al naturii.
Iată în clişeul de faţă două'
îrumoase exemplare de albumi­
icrea, curăţarea, sortarea şi îm­ Marea Gorki, comisia de stat a puizabile de elemente aflate în
pachetarea automată a lam ina­ dat o înaltă apreciere motona­ apa oceanelor, cu timpul vor fi • n,nsu!el Kamcatka.
telor. In procesul tehnologic
sînt incluşi cei mai noi contro­
lori automaţi de calitate. Urmă­
rirea proceselor din cuptoare se
face cu ajutorul televiziunii.
Acest laminor semicontinuu
va intra în exploatare la uzina
metalurgică din Celiabinsk.
Un m odern a c c e le ra to r
de profem
La Institutul unificat de cer­
cetări nucleare de lingă Mosco­
va se pune Ia punct un accele­
rator de protoni de 7 miliarde
electroni volţi.
Acest aparat este mai modern
aecît celelalte aparate deoarece
la proiectarea sa a existat po­
sibilitatea de a folosi ultimele
cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii, sei pe fundaţie.
în special principiul focalizării
stabile a particulelor.
Acceleratorul are un diame­
tru de 80 m. In acelaşi timp se
crează şi se verifică aparatele
necesare, inclusiv una din cele
mai mari camere de bule din lu­
me, construită de specialiştii in-
, stitutului unificat.
La studierea clişeelor făcute
în camera de bule se vor folosi
anul acesta maşini de calcul
construite de savanţii institutu­
lui.
cu zbaturi subacvatice
Prima motonavă rapidă din
lume cu zbaturi subacvatice
„Sputnik“ cu 300 de locuri, con­ t cliimişti sovietici şi străini au
struită la uzina „Krasnoe Sor- ur vădit progresele simţitoare in-
movo“ a fost predată întreprin­
derii de navigaţie pe Volga.
•ENoua motonavă de pasageri poa­
Lte dezvolta o viteză de pînă la
80 km_ pe oră. Prin forma sa,
nava se aseamănă cu avionul
cu reacţie sovietic „TU 104“.
In urma încercărilor de pe
mumm socm im m n vvmatanaeantf^i3V*imr.v.iTrraa:Bapa;Tg3^Lsa,fl57o^aoct^^ pn<r. o
iisssjSxaiEza^^JSSSfSS^
M areele — surse
de energie electrică
A’ fost aprobat proiectul pri­ dar însemnătatea ei constă în
mei centrale electrice experi­ aceea că va permite să se fo­
losească cu mare randament
mentale din Uniunea Sovietică
care va folosi energia mareelor. energia cosmică pe Pămînt.
Cosmoteca astronomului in golful Motovsk din Marea Inginerii au biruit greutăţile
Barenţ (la nord-vest de Mur- caro se iveau în trecut la pro­
mansk), unde se va ridica cen­
iectarea de centrale pe baza
R ojkooskiA /W W W W \A | trala, au fost terminate cerce­ energiei majeelor. Centrala din
tările,
/VVVVVVVVNAA. golful Motovsk va furniza ener­
Proiectul centralei electrice a
Astrofizicianul Dmitri Roj- astrofizicâ a Institutului de fost elaborat la Moscova sub gie indiferent de fazele Lunii şi
astrofizica din cadrul Acade­ conducerea lui Lev Bernştein, de neuniformitatea mareelor.
miei de Ştiinţe a R.S.S. Ka- cunoscut specialist sovietic în
kovski de la Observatorul as- zahe, a fost adunată în de­ domeniul folosirii energiei ma­ Din punct de vedere tehnic acest
cursul a mii de ore de ob­ reelor.
!ţ trofizic de altitudine al Aca- servaţii nocturne. Cele mat lucru a devenit posibil datorită
grele şi interesante au fost Puterea centralei din golful combinării funcţionării unor
S demiei de ştiinţe a R.S.S. Ka- căutările de urme ale proce­ Motovsk nu este mare — 1200
selor de formare a stelelor. kW. — a declarat Bernştein —
1 '•> zahe, situat în apropierea hidrocentrale fluviale cu o cen­
} oraşului Alma 'Ata, po- După cum a relatat Roj­ Stabilirea vîrstei roci
lcovski corespondentului agen­ trală care foloseşte energia ma­
ţ seda. o cosmoteca care nu- ţiei TASS, acum a fost înche­ Oamenii de ştiinţă din Da­ reelor şi- instalării la aceasta din
iată prima etapă a lucrării al ghestan au pus la punct o nouă
ţ mără aproximativ 3.000 de cărei obiectiv l-a constituit metodă pentru cunoaşterea vir- urmă a unor hidroagregate spe­
studierea particulelor solide stei rocilor, metodă care constă
fotografii de diverse obiecti­ din nebuloasele gazoasc-pul- în determinarea conţinutului a- ciale, reversibile. ,
verulente. S-au obţinut rezul­ cestora în elemente radioactive.
ve cosmice, luate noaptea cu tate care au permis să se sta­ Cu ajutorul aparatelor se fac In orele de vîrf centrala ma-
bilească dimensiunile acestor măsurători foarte complicate in­ reecă va livra curent sistemului
ajutorul unui telescop cu particule, să se caracterizeze tr-o oră şi jum ătate sau două energetic comun, iar cînd pute­
linele din proprietăţile lor. ore, pe o bucată de rocă care nu
menise. 'Aceste date permit să se for­ depăşeşte o greutate de cîteva
meze o nonă concepţie des­ grame.
O deosebită valoare ştiinţi­ pre materia gazoasă-pulve­ rea hidrocentralelor fluviale va
rulentă dispersată în Ccsmot. fi folosită incomplet, surplusul
fică prezintă cele 500 de fo­
tografii ale nebuloaselor ga- lor de energie va fi folosit la
pomparea apei de mare în ba­
L zoasc-pulverulente. Cu afuto- zinul centralei care foloseşte
< rul unora dintre aceste foto-
^ grafii a fost confirmată ipo- energia mareelor. Apoi, cînd va
fi necesar, se va produce ener­
)> teza emisă de astronomul so-
^ vietic Vasili Fesenlcov, potri- gie pe baza acestor rezerve de
< vit căreia stelele se pot forma apă. Astfel se realizează o so­
ţ şi in prezent din nebuloase licitare uniformă a întregului
sistem energetic.
> fibroase care se destramă.
s Colecţia lui Rojkovski, care In mod original au fost re­
^ conduce de zece ani “secţia de zolvate şi problemele legate de
N .. * ' ^ A A .A A A ' construirea propriu-zisă a cen­
tralei. Construirea acesteia di­
rect pe malul stîncos al Mării
lSciroe!em enţe... Investigarea craterului
Barenţ este legată de mari greu­
Ea Leningrad s-au obţinut cu­ vulcanului Avacinsk tăţi. Aici clima este aspră, nu
pru, nichel şi cobalt direct din...
ţă (floare de colţ) din rezer­ apa Mării Negre. Soluţii albăs­ există drumuri, în general locu­
vaţia naturală de la cheile Ir.- trii, verzui şi violete din aceste
tregalde. elemente pot fi văzute în la­ rile acestea sînt puţin populate.
boratorul problemelor în dome­
ing. IAICGB TRAIAN niul microelementelor şi sub­ Henrich Steinberg, colaborator ştnn- în partea sa cea mai adîncă craterul De aceea s-a hotârît ca clă­
ţilic al Observatorului geologo-ştiin- are o suprafaţă plană nisipoasă, avînd direa centralei electrice să fie
cercetător ştiinţific al Academiei stanţelor do o înaltă puritate al ţific din Karnciatka al Academiei de temperatura de 200-240“ 0. Savantul
Institutului tehnologic „Lenso- Ştiinţe a U.R.S.S., a stat timp de două a coborît in crater purtînd o mască de construită sub forma unui bloc
r'p.r. ore şi jumătate în craterul vulcanului gaze. In acea zi, vulcanui era foarte
Avacinsk (Karnciatka). activ. plutitor, pe malul Dvinel de
nord, lingă oraşul Arhanghelsk.
De aici blocul va fi remorcat
Savantul Henrich Steinberg conduce Goborîrea în crater a permis obţi­ pînă în golf şl fixat pe funda­
nerea unor materiale preţioase pentru
| Cercetările teoretice şi prl- expediţia unui grup de cercetători care studierea structurii geologice în adîn- ţiile dinainte pregătite. Astfel
cime şi starea vulcanului de Ia Ava­ durata lucrărilor de construcţie
J mele rezultate practice permit şi-au propus să studieze craterul unuia cinsk. Potrivit părerii savantului, aces­
să se afirme că rezervele 1ne- te materiale vor permite să se stabi­ se reduce de două ori, totodată
dintre cei mai activi vulcani ai pe- ele vor costa mult mai ieftin.
lească prognoza erupţiei vulcanului.
Sînt în^ curs de elaborare pro­
vei „Sputnik“. folosite de către omenire în SCO- | Goborîrea în crater a durat 40 de iectele altor trei centrale care
Com bina co n sfru cîo are puri practice. I minute. După cum a declarat savantul vor folosi energia mareelor şi
de casa
......... . ........ —--- :¦ = ------- -------- care vor furniza curent siste­
mului energetic de pe peninsu­
la Kola. Una din ele cea de la
Specialiştii din Uzbekistan au
proiectat o combină păşitoare Şasiu cu moîor Mezeni, va avea o putere de 1,3
constructoare de case. Combina
înaintează pe o suprafaţă netedă Pe baza combinei autopropulsate milioane kW.
iăsînd în urma sa case de trei
etaje. .,SK-3" s-a construit la Novosibirsk un Specialiştii consideră, de ase­
şasiu autopropulsat. El poate lucra cu
Combina este formată din 5 maşini agricole remorcabile: pluguri, menea, absolut reală posibilita­
secţii. In 4 din ele se produce grape, semănători ; poate fi folosit pen­
partea monolită a viitoarei clă­ tru transportarea îngrăşămintelor, ri- tea de a construi in viitor o
diri. Acest element al casei, care zocarpilor, materialelor lemnoase şi a
cîntăreşte pînă la 43 de tone, ¦...Larvele unor specii de insecte pot suporta temperaturi altor încărcături. mare centrală de acest fel pe
este culcat. Prîntr-un transpor­ foarte joase ? Astfel, în urma unei experienţe s-a constatat că
larvele muştelor tropicale din Nigeria şi Uganda au rămas vii d e g h iz a r e ţărmul Mării Albe — cu o pu­
tor cu role el este îndreptat spre după ce au petrecut 77 de ore în oxigenul lichid (la o tempe­
o instalaţie turnantă care pune ratură de minus 190 grade Celsius) sau 5 minute în heliu li­ tere de 14 milioane kW. — cea
în mod lent această piesă a ca­ chid (la o temperatură de minus 270 grade Celsius).
mai mare din istoria energe­
...Locuitorii insulei Martinica se tem mai puţin de vulcanul ticii.
Pentru fabricarea şi aşezarea Mon-Pele decît de şarpele veninos Jararea? Băştinaşii sînt în­
unui element sînt necesare 7 ore. groziţi de această vietate fioroasă, mai mult decît de jaguar n e r e u ş it a
In decursul unui an combina
poate da aproximativ 38 de case sau crocodil,
cu mai multe apartamente — ...Primul aparat cinematografic se folosea şi pentru filmări
în total 35 000 — 40.000 m.p. de
suprafaţă locativ;!. şi pentru proiecţii ?
..;ln Oceanul Pacific, Ungă coastele 'America de Nord, tră­
Specialiştii consideră că folo­
sirea combinei va provoca o a- ieşte peştele eulahon, cu ajutorul căruia indienii îşi luminează
locuinţele? Peştele, foarte bogat în grăsime, se pune intii la
devărată revoluţie In construcţii. uscat, apoi prin el e trecut un fitil. După ce se fixează verti­
cal, i se dă foc părţii de sus a fitilului şi astfel luminarea-i
gata!
z «••»•*»<•:
¦ogrsse in domeniul biochimiei
Recent la Moscova şi-a în­ tor hormoni şi a hormonilor dul de repartiţie a aminoaci- 3
cheiat lucrările cel de-al V-lea mediatori, sint generate sub • zilor în proteină. Pentru pri­ 3
3
Congres internaţional de bio- stanţe noi, al căror efect poate ma oară oamenii de ştiinţă au 1
chimie. Numeroasele referate deveni în ultima analiză dia- pus în discuţie structura tridi­ 3
prezentate la congres de bio- metral opus. Astăzi sarcina mensională a moleculelor pro­ 3
1
constă în a se găsi forme sta- teice. 1
bilizate în care hormonii vie ¦ La congres s-au recunoscut •3>
t regístrate în diferite ramuri ale ăiatori cu proprietăţi noi, ar pentru prima oară importanţa i
l acestei ştiinţe care se află în 3
putea fi puşi la dispoziţia me- şi vastitatea problemei alimen­
3
legătură strînsă cu alte dome- dicilor. tării cu energie a celulelor or­ 3
r nii ştiinţifice importante.
Printre alte probleme discu- ganismului, Prof. Britton Chan-
Omul de ştiinţă Daniel Ar- tate la congres, un loc impor- ce, care conduce un laborator
[ pentru studierea problemelor
L non, a expus o nouă teorie lanţ a revenit problemelor resurselor energetice ale creş­ 3
care interpretează folosinteza structurii proteinei şi a sub- terii celulei, a comunicat că el
»r, stanţelor proteice. După cum a reuşit să stabilească rever­ 1
[ ca proces de absorbţie a ener- s-a constatat la congres, ac- sibilitatea reacţiei de oxidare 1
L giei solare de către compuşii tualmente biochimiştii cunosc 1
organofosforiei. Pînă în pre-
zent se credea că fotosinteza structura a trei proteine : a din celula vie. Dacă intr-o ce­ 1
lulă vie se introduce in pro­ 3
ar fi un proces al nutriţiei unui hormon — insulina, a cesul de oxidare o rezervă de }
plantelor cu carbon. unui ferment — ribonuclează energie sub formă adecvată, :i
procesul de oxidare poate de­ i
In teoria sa, prof. Arnon a şi a unei proteine care este
consacrat o atenţie principală parte componentă a virusului curge în sens invers, transfor- ~]
mîndu-se în proces reducător. i
^ fotofosforilării care, după pă- mozaicului tutunului. La con­
[ rerea lui, constituie procesul gres s-a arătat că biochimiştii La congres a fost de aseme­ :)
nea dezbătută pe scară largă i
( esenţial comun pentru toate din întreaga lume au făcut un
(. organismele care execută foto - mare pas înainte în elucidarea problema reglării nervoase şi i
umorale. După cum rezultă
sinteza (vegetale şl bacterii). structurii nu numai a acestor
In acest proces energia lumi- trei proteine. In referatele oa- din lucrările prezentate la i
noasă se transformă in ener- menilor de ştiinţă din U.R.S.S., congres, intr-un viitor apropiat
biochimiştii vor putea spune
gie chimică. Conform acestei S.U.A., Franţa, Cehoslovacia şt ultimul cuvint asupra activi­ 3
tăţii scoarţei cerebrale.
teorii, sinteza materiei celu- ? j an e ţ^ rţ s_a vorbit despre 1
3
C lare se efectuează pe seama cercetările care dezvăluie mo-
energiei chimice acumulate in. 3
L cursul reacţiilor fotochimice. LJ »—f «ÎtJuJuJWvJi ,7
t Teoria lui Arnon este apre- ţ iarnă „caldă" la Polul frigului
ciată In diferite ţări ale lumii, L
inclusiv în Uniunea S..o..v..i.e..t.ic.ă. *- ;ivul staţiei 1959 s-a înregistrat P o trivltpăreriispe-
Prof. Aron Uterski (U R S S ) r sov^e^ ce „Vostok din aici cea mai scăzută cialistilor, încălzirea
f. a comunicat despre ~i iicMenieMio ri.A*m**na4*is3arcasugticiiaec’rucnicae*rzece a«arDcăoo*-- >eliomubupe--o8roa8,.to3u“r»făio.. de pe fînrigruelguiiunfatreattfiîi Polului
Ccauzată
^ cercetări in domeniul Z>zoc7zi- ^i0j a comunicat că De Ia 22 august în de schim bările_în__c_ir-
- miei hormonilor, efectuate iarna trecută în An- regiunea staţiei tim- culaţfa atmosferică
Zilele trecute s-a judecat la Kiev procesul spionilor „tu­
oameni de ştiinţă ucraineni. [ tarctica termometrul pul este senin. La 31 deasupra Antarcticii. rişti“ olandezi Evvert Regdon şi Lovv de Jaeger. Sub masca ne­
vinovată de „turişti“, aceştia au încercat să culeagă de pe teri­
Studiind adrenalina şi a l ţ i l n ' a coborît nicioda- august, ultima zi a Acest lucru s-ar dato- toriul U.R.S.S. informaţii de spionaj pentru organizaţia agre­
i. „î r... „pî su1j -W C . iernii calendaristice, , ,, sivă N.A'.T.O. Trucul, însă, n-a reuşit. Pretinşii „turişti“ au fost
t hormont> ci au arătat că f n i Această staţie este timpul a fost extrem ra unor slăbiri a actl- prinşi şi condamnat.] la cîte .13 ani detenţiune.
J. procesul de modificare a aces^. t situată în regiunea de „cald“, numai .-60° vităţiî proceselor care
Polului frigului. In Ç. se produc în Soare,