Page 28 - 1961-10
P. 28
pag. 4 DRUMUL'! SOCIALISMULUI Ni*. 2111
•W*
gggggggggwagm
Cn prilejul celei <te-a 12-a aniversări a R. D. Germane xU Ü m eiß ş ti pi • .a lţimele şjUmi. • ixlturveXe şliri • ştiri
Marele miting al oamenilor
muncii din Berlin
BERLIN. 7 (Corespondentul Bruno Leuschner, membru al Bi"
'Agerpres transmite :) roului Politic al C.C. al P.S.U.G.,
La 7 octombrie, oamenii mun vicepreşedinte al Consiliului de Dezbaterile Ifciîrii Generate a 0.0 . întrevedere Gromlko-Kennedy
cii din R.D. Germană, au săr Miniştri al R.D. Germane. El a
bătorit cea de-a 12-a aniver NEW YORK 7 (Agerpres). — tă. Amintind de lupta împotriva co iitari. Reierindu-se la planul de de WASHINGTON 7 (Agerpres).— J. Kennedy a durat două ore şi
sare a Întemeierii primului stat felicitat pe toţi cetăţenii ţării cu După cum s-a anunţat, la şedinţa tropitorilor străini în diferite părţi zarmare prezentat în actuala sesiune TASS transmite : La 6 octom-, 35 minute-
german al muncitorilor şi ţăra prilejul celei de-a 12-a aniver plenară din dimineaţa zilei de 6 octonv ale Asiei, Africii şi Ameridi Latine, a Adunării Generale de către dele brie Ia ora 17 (ora Nerv Yorku-
nilor. sări a R. D. Germane. Vorbito biie a Adunării Generale a Q.N.U., Jawad a cerut să se acorde indepen gaţia americană, ministrul Afacerilor lui), la Casa Albă s-au întîlnit După cum s-a anunţat, in tim
rul a exprimat mulţumiri gu primul a luat cuvîntul Jawad, minis denţă tuturor popoarelor înrobite. Externe al R.S.S. Bieloruse a amin A. A. Gromîko, ministrul Afa pul intîinîrii au fost discutate,
Sîmbătă dimineaţa, din toate vernului sovietic şi în mod spe trul Afacerilor Externe al Irakului. Ke- tit că propunerea S.U.A. este nede cerilor Externe al U.K.S.S. şî pre -
cartierele Berlinului democrat cial Iui N. S. Hruşciov, tuturor ferindu-se la problemele dezarmării, Delegaţia mea, a continuat minis finită în timp. şedinţele S.U.A., J. Kennedy. La problema încheierii Tratatului
au pornit în acelaşi timp, spre oamenilor sovietici pentru cola Jawad a amintit că încă la cea de-a trul Afacerilor Externe al Irakului, de pace german, precum şi alte
centru coloane de oameni ai borarea strînsă şi ajutorul de 15-a sesiune a Adunării Generale, va sprijini propunerea Uniunii Sovie Propunerea Statelor Unite, a conti Sntîlnirc au fost de faţă D. Kusk,
muncii, un adevărat fluviu de zinteresat acordat R. D. Germa N. S. Hruşciov, preşedintele Consiliu tice de a se stabili un termen pen nuat K. V. Kiseliov, de a supune con cîteva probleme importante pri
drapele roşii şi tricolore, pur- ne, precum şi ţărilor socialiste lui de Miniştri al U.R.S.5., a propus tru lichidarea definitivă şi totală a trolului nu numai ceea ce se reduce, secretar de stat al S.U.A. şi V. S. vind relaţiile sovieto-americanc,
tind sute de pancarte cu lozinci frăţeşti pentru solidaritatea so un plan de soluţionare a acestei pro colonialismului. ci şi forţele armate ale statelor care
ca : „Socialismul va triumfa — cialistă pe care au manifestat-o bleme. El a subliniat că propunerile nu sînt reduse, înseamnă, de fapt, un Semenov, locţiitor al ministrului •k
sîntem puternici 1“. fa ţă de cauza poporului ger sovietice s-au bucurat ele un larg Nu-mi pot imagina, a spus el Iti control atotcuprinzător în condiţiile
man. sprijin şî au exercitat o mare imin continuare, o jignire mai profundă unei dezarmări parţiale, adică acelaşi Afacerilor Externe al U.K.S.S. In seara zilei de 6 octombrie
Mase uriaşe de oameni ai enţă asupra opiniei publice din în adusă principiului universalităţii Q.N.U. control asupra înarmărilor, fără de după intilnirea cu J. Kennedy,
muncii s-au adunat în Piaţa După cum a subliniat B. Leus treaga lume. decît cea a neadmiterii Republicii zarmare. Intîlnirea lui A. A, Gromîko cu A. A. Gromîko a plecat la New
Marx-Engels, unde a avut loc chner, este momentul să fie o- Jawad a sprijinit propunerea Uniu Populare Chineze în Organizaţia Na lYork.
un grandios miting. 'Această prit pumnul ameninţător al mi nii Sovietice cu privire la participarea ţiunilor Unite. Acum, mai tnult ca Referindu-se la problema reglemen
piaţă este locul tradiţional al litarismului vest-german. A- unor ţări neangajate la tratativele de orieînd. delegaţia mea consideră că tării paşnice cu Germania, ministrul „Convorbiri folositoare 66
demonstraţiilor oamenilor mun ceasta este o sarcină grea pe dezarmare. este necesar să-şi ridice glasul de Ia Afacerilor Externe al R.S.S. Bieloruse
cii berlinezi. Aici, In fosta clă care trebuie s-o rezolve poporul Reprezentantul Irakului a arătat ca această tribună în sprijinul acordăm a declarat că iniţiativei paşnice a Comentariile presei occidentale
dire a palatului imperial, în german. Duşmanul de moarte al după părerea delegaţiei sale, problema locului ce li se cuvine în O.N.U. Uniunii Sovietice, puterile occidentale
1918 Karl Liebknecht a procla poporului german şi al popoare germană este una din problemele care adevăraţilor reprezentanţi ai Chinei. au răspuns printr-un nou acces de f'’r—* r~ar—r^r^r*
mat .Republica. lor Europei trebuie înfrînat. trebuie examinate în lumina dezarmă
rii şi asigurării securităţii ţărilor dm A luat apoi cuvîntul şeful delegaţiei isterie războinică şi prin zăngânirea l NEW YORK. Trimisul spe- lMargarett Hlgglns: „La sfir- î
Din piaţă şi pină pe Unter B. Leuschner a spus în conti Europa centrală şi răsăriteană. R.S.S. Bieloruse. K. V. Kiseliov. C. cial Agerpres, C. Răăucanu, şitul conferinţei, ambele părţi 1
den Linden, între Muzeul de is nuare că existenţa Republici De Ja.vad a vorbit în amănunţime des armelor. Trebuie să se amintească, a au caracterizat rezultatele
torie şi Opera de Stat, zeci de mocrate Germane, care face pre problema lichidării colonialismu Arătînd că dezarmarea generală şi tra n sm ite: convorbirilor ca fiind folosi- )
mii de oameni ai muncii au ve parte integrantă din lagărul p ă lui. Este cit se poate de greşit să se totală este principala cale spre sta de.clarat el în continuare, unor capete toare... Schimbul de păreri i
nit să-şi manifeste dragostea cii şi socialismului, arată că în creadă că colonialismul nu mai exis bilirea unei păci într-adevăr trainice î- Presa americană de sîmbă- cu dl. Gromîko nu a consti- 1
faţă de R.D. Germană, primul Germania există un puternic între popoare, K. V. Kiseliov a de peste măsură de înfierbîntate: nu ui ^ tă dimineaţa îşi concentrea- tuit in nici un caz un pas 3
stat al păcii din istoria Germa clarat că în continuarea cursei înar taţi, domnilor, lecţiile pline de învăţă ^ ză atenţia asupra întrevede- înapoi. Există perspective Uvn• n
niei, stat al muncitorilor şi ţă factor al păcii. mărilor, sînt interesaţi numai un pumn [ rit de două ore care a avut pezt ca probleuiele negocia- 1
ranilor, faţă1 de conducătorii de monopolişti şi de businessmeni mi- minte ale trecutului apropiat, aminti- (. loc intre ministrul de Exter- rilor asupra Berlinului să re
aleşi din mijlocul lor. In prezent, la ordinea zilei t ne al Uniunii. Sovietice, Gro- vină in viitoarele contacte cu
este tratatul de pace german, 8 .U .& . u n s e s e tara n o u ţi-vă de sfîrşitul lipsit de glorie al ^ inîTco, şi preşedintele S.U.A., Uniunea Sovietică“.
Demonstraţia oamenilor mun lupta din Germania occidentală L Kennedy. Majoritatea ziarc-
cii berlinezi a exprimat forţa, între forţele agresiunii şi forţe C a a lîe i acelora care în 1941 au îndrăznit s3 r lor şi agenţiilor de presă îşi ‘Acelaşi ziar îşi intitulează
încrederea în viitor, optimism, le păcii. C exprimă părerea că această editorialul: „Problemele Ber- 1
—• Scrisoarea lui Râul Roa adresată preşedinfe'ui ridice sabia împotriva Uniunii So t- convorbire întregeşte seria linului capătă o formă“. Re- ^
hctărîrea de a dezvolta şi apăra Partidul şi guvernul clasei Adunării Generale a O.N.U. — L contactelor americano-sovte-
cuceririle socialiste ale patriei. muncitoare declară în această zi vietice. ( tice care au avut loc în ul- maretnd că Intilnirea Gro-
încă odată cu toată seriozitatea: NEW YORK 7 (Agerpres). — ample care vor da în vileag mo Ministrul Afacerilor Externe al t timui timp in problema re- mtko-Kennedy încheie prima
Sosirea conducătorilor de La 6 octombrie ministrul Aface tivele reale şi ţelurile răuvoitoa t glementării paşnice cu Ger- etapă a negocierilor Est-Vest
partid şi de stat, a oaspeţilor Trebuie să fie clar pentru toţi rilor Externe al Cubei, Râul Roa, R.S.S. Bieloruse a cerut să se resta asupra Berlinului si. Germa
de peste hotare, a fost salutată că orice provocare militară îm a adresat o scrisoare preşedin re ale acestei conspiraţii“. j- mania şi in alte probleme in-: niei, ziarul relevă o „dife
cu puternice urale şi aplau potriva frontierelor R.D.G. în telui Adunării Generale a O.N.U., bilească imediat drepturile legitime ale ^ ternaţionale. renţă de atmosferă“ în ulti
ze. In prezidiu, alături de Mongi Slim, în care acuză S ta ( Sub titlul „Convorbiri folo- ma perioadă de timp. Printre
conducătorii de partid şi de seamnă dezlănţuirea unul mare tele Unite că pun la cale o nouă Republicii Populare Chineze în Orga C. sitoare dc două ore“, „New
stat ai R. D. Germane, în ţ. York Herald 'Tribune“ scrie factorii care au determinat
frunte cu tovarăşul Walter TJ1- război. Şi cel care va ridica ar conspiraţie pentru a zădărnici nizaţia Naţiunilor Unite. această ,,diferenţă de atmos
bricht, şl de delegaţiile ţărilor relaţiile diplomatice ale Cubei cu La şedinţă a luat de asemenea cu intr-un comentariu semnat de
socialiste frăţeşti şi alţi oaspeţi ma împotriva statului german alte ţări.
de peste hotare, au luat loc şi vîntul, delegatul Tunisiei G —t u J «—/ U —/ U » / U r i feră“, ziarul include „âifteul-
membrii delegaţiei de partid şi al păcii, va fi nimicit. Aceasta Scrisoarea precizează că acest
L tăţile Germaniei occidentale
guvernamentale a R.P. Romîne, trebuie să devină jurămlntul a complot este organizat prin in
condusă de tovarăşul Gheorghe l In încercarea de a constitui
Apostol, membru al Biroului milioane de germani care slnt termediul Agenţiei centrale dc
Politic al C.C. al P.M.R., prim- investigaţii (CTA), a unor amba un nou guvern“ şi „evoluţia
vicepreşedinte al Consiliului de gata în orice clipă să apere
Miniştri. sade şi a elementelor cubanc situaţiei de la O.N.U. unde
prin toate mijloacele pacea.
Mitingul a fost 'deschis de contrarevoluţionare. L Uniunea Sovietică şi 'S.U.A.
La miting au luat cuvîntul de „Ca punct principal al aces
(. se apropie de un acord asu
asemenea Anastas Mikoian, con tui plan — se spune în scrisoare
pra desemnării unul nou se
ducători ai altor delegaţii din - sînt pregătite documente fal
se cave sînt date publicităţii sub cretar general“. „Astfel —
ţările socialiste precum şi re
presupuse semnături ale oficia conchide ziarul — începe să
prezentanţi ai partidelor comu lităţilor din ministerul de Exter
capete formă problemele cen-
niste frăţeşti. ne cuban. şi ale conducătorilor
La sfîrşitul mitingului întrea revoluţionari cubani. In aceste
ga piaţă a scandat „Prietenie documente se fac referiri calom
pace şi socialism“. nioase la pretinse activităţi sub
In după-amiaza zilei de 7 oc versive menite să ducă la r ă s
turnarea guvernelor care menţin
tombrie în centrul Berlinului a
relaţii normale cu ţara noastră“.
avut Ioc o mare serbare popu
lară. Scrisoarea menţionează, de ase
D eclarafia Nanâsterului A f a c e r i l o r menea, că guvernele care între E. trale ale negocierilor ce vor
nrma‘\
ţin reiaţii diplomatice cu Cuba
Din articolele publicate în
vor primi în Scurt timp „dovezi
’e r n e ai\ Rk „ D. G e r m a n e presa americană şi în unele
BERLIN 7 (Agerpres). — unităţi poliţieneşti vest-germa 11 ziare europene, reiese că în
La Berlin a fost dată publi
cităţii declaraţia Ministerului ne în Berlinul occidental con tot cursul contactelor sovîe -
Afacerilor Externe al R.D.G. în
legătură cu hotărirea miniştrilor stituie un act agresiv care ame to-americane, asupra, guver
Afacerilor interne din laenderele
R.F.G. de a trimite în Berlinul ninţă pacea ; organizatorii lui nului american s-au exerci
occidental membri ai poliţiei
vest-germane. Această hotărîre poartă întreaga răspundere pen tat presiuni din două sen-
este calificată în declaraţie drept
o provocare primejdioasă, drept tru consecinţele acestui act su ri: pe de o parte presiuni 1
o nouă verigă în lanţul actelor
agresive ale autorităţilor de la agresiv. * vest-germane pentru impiedi- )
Bonn şi vest-berlineze.
Ministerul Afacerilor Externe carea oricărui acord în cadrul
al R.D.G. arată că trimiterea de
Ministerul Afacerilor Externe acestor convorbiri; pe de altă \
al R.D.G. va atrage atenţia pe
căi diplomatice guvernelor ce parte cereri tot mai insisten
lor trei puteri occidentale asu
te din partea unor cercuri
politice americane şi din rin-
pra primejdiei care ameninţă , dul altor ţări occidentale cn
pacea, in urma hotăririi miniş . F politica S.U.A. să se adapteze
trilor Afacerilor Interne din u realităţii internaţionale. In
laenderele vest-germane. ^ - această ordine de idei. „New
După alungarea Yoric Times“ se referă la „te
dominaţiei mono
¦¦ - O - O ^ * e > < 4 S - O O -(!>V<2>-îs>O- o merile vest-germanilor asu-
polurilor capitaliste ţ pra posibilităţii unui acord
In întîmpinarea celui de al XXII-lea Congres al P. C. U. S. ! — In secolul nostru, secolul lui vinovat, inspectorul obştesc «a Cuba liberă are po C intre Moscova şi Washington '
marilor viteze, viitori aviatori, i-a dat apoi drumul contrave sibilitatea să-şi dez
o dată cu apariţia avionului nientului... wnBBBSSW » volte multilateral l şi a disponibilităţii, de a ne- i
„I a k - 3 0 p o t să nu mai înveţe
vechea tehnică a avioanelor cu In Uniunea Sovietică trans agricultura, pe baza policulturi- (. gocia sesizată de aceştia In 1
elice. Acum tinerii aviatori vor portul se dezvoltă din ce in ce Î
R ©a d e Ie m u n c i i face primii lor paşi de la înce mai mult_ Străzile devin din ce lor. L atitudinea din ultimul timp 1
put cu avionul cu reacţie in ce mai aglomerate. De exem (. la Washington şi Londra
„Iak-30“. IN FOTO: Bogată recoltă dc
Aviatorii Gherman 'Alferov. orez timpuriu. L. \
Boris Zemskov, Viktor Barsen-
Ce se poate realiza intr-o sin vietici s-au pregătit pentru Con gresele s-au desfăşurat intr-o a t kov, Nikolai Leşin, Vasili Kolo- wi n
gură zi din cadrul septenalului? gresul al XXII-lea al P.C.U.S. mosferă de unitate şi coeziune senko, Fedor Novikov, şi-au în
Intr-o zi metalurgiştii sovietici Acest lucru a fost spus foarte a rindurilor partidului. Ele au chinat recordurile Congresului plu, transportul comunal din Declaraţia comună Suvanna
produc in medie 190.000 tone de bine de muncitoarea Valentina făcut bilanţul realizărilor şl au al XXII-lea al partidului. Ei au Moscova, deserveşte silnic
oţel, minerii extrag 1.400.000 Kriukova de la fabrica de cea marcat calea unul nou progres. ridicat pe un elicopter turbo
tone de cărbune, petroliştii — suri nr. 2 din Moscova : Toate preocupările ţării au fost reactor „Macara zburătoare“ o 10.000.000 de cetăţeni, în afară Fumma-Sufanuvong
450.000 tone de combustibil. La oglindite în lucrările conferin încărcătură de 15.103 kg. la o de şirurile nesfirşite de auto
26 septembrie, In oraşele şi sa —- Toamna anului 1961 îmi înălţime de 2.200 metri. „Ma
tele Uniunii Sovietice au sărbă aminteşte de primăvară. Primă ţelor şi congreselor comuniştilor. caraua zburătoare“ poate ridica camioane. HIN HOP 7 (Agerpres). — Du- Toate acestea confirmă, se a-
vara este anotimpul clnd natura Delegaţii investiţi cu încrede şi transporta o pompă de adin-
torit mutarea in locuinţe se trezeşte la viaţă. Şi tocmai rea acestora, vor exprima in ca cime sau un troliu de foraj pen In ajutorul miliţienilor care pă cum transm ite VNA, primul ra tă în încheiere în declaraţie,
noi 8.000 de familii. In cele acum, in preajma Congresului al drul Congresului al XXII-lea tru petrolişti, o cabană pentru
1.000 de zile de pină acum XXII-lea al P.C.U.S. in ţara voinţa întregului partid, a Vi geologi sau un autocamion de reglementează circulaţia, au ve ministru al guvernului regal al că cercurile agresive ale S.U.A.
ale septenalului, s-au construit noastră se obsenă trezirea la tregului popor, vor aproba pro 8 tone. In afară de aceasta el nit în mod voluntar inspectorii Laosului prinţul Suvanna Fum- şi lacheii lor nu doresc regle
în oraşe 6.000.000 de locuinţe, viaţă a unor noi forţe, a unor gramul construirii comunismu are o viteză destul de mare. De obşteşti. La Moscova ei slnt in ma şi prinţul Sufanuvong, au mentarea paşnică a problemei
iar la sate 1.900.000. O zi din noi energii. Oamenii muncesc lui, vor aproba politica internă exemplu, elicopterul „Mi-6“ dez număr de cîteva mii şi sînt des dat publicităţii la 6 octombrie la laoţîene : pe de o parte ei încep
cadrul septenalului reprezintă cit se poale mai bine, işi dez şi externă a partidului. voltă o viteză de 320 km. pe tul de numeroşi şi în celelalte Hin-Hop, o declaraţie comună.
o cantitate uriaşă de ţesături, văluie laturile spirituale cele oră. O asemenea viteză n-a fost oraşe. Actuala conferinţă a celor trei tratative, iar pe de altă parte
încălţăminte, zahăr, lapte, car mai luminoase şi planurile lor Aviatorii Vasili Smirnov şl atinsă de nici un elicopter din prinţi de la Hin-Hop, se arată în fac pregătiri pentru a dezlănţui
ne, pline... cele mai semeţe devin realitate. Nikolai Samohodkin, după ce lume. Inspectorii obşteşti, drujinele declaraţie, îşi propune să aplice
au zburat cu noul avion cu mo populare pentru menţinerea or- comunicatul de la Zürich şi a- din nou războiul. Dacă la actua
Oamenii sovietici dau multe Valentina Kriukova este de tor turboreactor — „Iak-30“, au Acum aş vrea să povestesc dinei, consiliile de judecată to cordul cu privire la crearea gu la conferinţă nu se va ajunge la
produse peste plan pentru a legată la Congres. Ca fiecare declarat că închină recordurile ceva despre o intîmplare care vărăşească, comitetele de blocuri, vernului provizoriu al coaliţiei nici un acord în problema for
ajunge mai curînd la belşugul delegat, de altfel, ea va repre lor Congresului al XXII-lea al s-a petrecut nu in cer, ci pe comitetele de părinţi de pe lingă naţionale. mării unui guvern provizoriu de
comunist. Numai din ţesăturile zenta 2.000 de membri de partid. P.C.U.S. Ei au obţinut recorduri părnint. Pe una din străzile cele coaliţie naţională, acesta nu va
produse peste plan de textiliştit Valentina Kriukova are o mare mondiale. mai animate ale oraşului, un şo şcoli, slnt din ce în ce mai n u Totuşi, se spune în continuare
de la „Triohgornaia Manufak- experienţă în muncă şi va avea meroase şi pătrund in viaţa oa în declaraţie, în timp ce sc fă fi decît rezultatul relei voinţe şi
tura“ din Moscova, işi vor putea ce povesti Congresului. Fabrica I.a 22 şi 25 septembrie, avia fer a încălcat în mod grosolan ceau pregătiri în vederea actua acţiunilor subversive ale cercu
confecţiona rochii noi aproxi de ceasornice la care lucrează torii s-au înălţat cu un avion regulile de circulaţie. El a fost rilor agresive americane şi ale
mativ 2.000.000 de femei. Iar producea acum 30 de ani ceasuri sportiv la înălţimea de 16.128 imediat oprit. A trebuit să se sateliţilor lor.
după calcule prelimina!!ft, in trei de perete primitive, iar in pre metri şi au zburat cu o viteză supună, deşi în faţa lui stătea
ani ai septenalului, textiliştii zent produce ceasuri de mină de de 767 km. pe oră. Noul avion menilor sovietici, preiau asupra lelor tratative, cercurile agresi —-0OQ-—
din ţară vor produce peste plan cea mai bună calitate, care pot „Iak-30“, în afară de domeniul nu un miliţian, ci un şofer la
concura pe piaţa m.ondială cu sportiv, are importanţă şi ca fel ca şi el, numai că acesta era lor unele funcţii ale organelor ve ale S.U.A. şi lacheii lor cău U.R.S.S. recunoaşte
mai mult de un miliară de m e cele mai bune firme elveţiene, avion-şcoală pentru antrena de stat. Despre aceasta s-au
tri de ţesături de bumbac. La cu o vechime de 200-300 ani. mente. Cabina lui este prevă investit cu drepturile umd in spus multe la conferinţele şl tau să intensifice agresiunea. In Republica Arabă Siria
sfîrşitul acestui an, vor fi pro zută pentru două persoane: in spector al Secţiei de reglemen congresele comuniştilor. In ca prezent ei duc tratative în vede
duse peste plan aproximativ Delegaţii la Congresul al structorul şi pilotul care face tare a circulaţiei. Făcind tot rea atacării regiunilor noastre MOSCOVA 7 (Agerpres). —
10.000.000 tone oţel, tot atlta XXII-lea al P.C.U.S. au fost şcoală. Maşina este foarte sigu ceea ce se cuvenea in asemenea eliberate, de-a lungul autostră TASS transmite;
petrol, 67.000.000 perechi de în aleşi în cadrul conferinţelor ra ră, economicoasă, simplă in ceea cazuri şi ţinîndu-i „o lecţie“ ce drul proiectului de Program al zii nr. 9, precum şi din Laosul
călţăminte şi numeroase alte ionale. orăşeneşti, regionale şl ce priveşte pilotarea. Guvernul Uniunii Sovietice a
produse. Cantitatea produselor de ţinut, în cadrul congreselor P.C.U.S., se acordă o mare aten central şi de sud. Subunităţile hotărît să recunoască Republica
peste plan a crescut îndeosebi comuniştilor din republicile Care este destinaţia avionului trupelor sud-vietnameze disloca Arabă Siria şi să stabilească cu
in perioada în care oamenii so unionale. Conferinţele şî con „Iak-30“ ? La această întrebare ţie dezvoltării principiilor de te la Khe-San şi Lao-Bao (Viet ea relaţii diplomatice la nivelul
au răspuns aviatorii: mocratice de conducere a sta namul de sud — N.R.), au atacat ambasadelor.
tului, creşterii rolului organiza sectoarele noastre Muong-Nong
ţiilor obşteşti ale oamenilor şi Huoi-San. Guvernul U.R.S.S. a adoptat
această hotărîre ca răspuns la
muncii. Şi aceasta constituie o In declaraţie se subliniază că cererea guvernului Republicii
Arabe Siria, primită la 30 sep
mare forţă. amiralul Fclt, comandantul şef tembrie de consulatul general
al U.R.S.S. la Damasc, din par
Partidul Comunist al Uniunii al forţelor armate ale S.U.A. din tea Ministerului Afacerilor Ex
Sovietice H spune fiecărui o m : regiunea Oceanului Pacific a re terne al Republicii Arabe Siria.
cunoscut in timpul veeentei sale
— Eşti stăpin in casa ta şi pe
vizite la Vientiane că trupele
strada ta, în oraşul tău şi in S.U.A. şi S.E.A.T.O. slnt gata să
ţara ta. intervină în treburile Laosului
I dacă conferinţa celor trei prinţi
VLADIMIR BARIKIN, | nu va duce la rezultatele scon-
comentator al agenţiei „Novosti” I täte.
Redacţia şi administraţia ziarului; str. 6 Martie nr. 9, Telefon* tŞ?; 189; 75. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 263.320 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul; întreprinderea Poligrafică „l Mai“ — Deva
