Page 29 - 1961-10

I 1 i r-
Anuí X5Ü, Nr. 2112
Întreprinderile industrie locali
din regiunea noastră îşi axează tot mai
mult activitatea pe producerea unui bo­
gat sortiment de bunuri de larg con­
sum In acest an. bunăoară, la între­
prinderea de industrie locală „Horia"
din Alba lulia s-au luat o serie de
măsuri care. au condus la sporirea nu­
mărului de sortimente de. bunuri de
larg consum. Sporirea numărului de
sortimente a fost strins legată şi de
<-¦-tinua îmbunătăţire a calităţii produ­
selor. Pentru a vedea modul in care co­
lectivul întreprinderii s-a ocupat de
sporirea sortimentelor bunurilor de
larg consum şi de îmbunătăţirea ca­
lităţii produselor, am avui cu tov.
Octavian Popa, directorul întreprin­
derii o convorbire, tată ce ne-a de­
clarat el.
Întreprinderea noa- ----------- ——— — — ¦¦
r.tră este profilată
Convorbire cu Iov-pentru producţia —
ÎK & 'i Octavian Papa
¦trie care le fabri- j , If. LJ. . „Horia“ Aibă
căni se numără ciu- * * '*
ruri, panouri pentru ~ ---: ¦—i------- : 7 .. ,, —= = =
garduri, parazăpezî metalice, dulapuri nate sînt de mai bună calitate. De ase­
fişet şi vestiare, piese turnate din fontă
şi tucerie comercială. In secţia de tîm-
plărie producem mobilă pentru camere
de tip „Sibiu“ şi „Horia" cit şi mobilă
dc bucătărie tip „Alba". De asemenea
avem la Sîntimbru o fabrică dc cără­
midă, care livrează materiale şantiere­
lor din regiune.
La toate aceste sortimente muncito­
rii, tehnicienii şi inginerii întreprinderii,
au depus un interes deosebit privind
sporirea producţiei. Mărturie stă depă­
şirea sarcinii de plan pe 9 luni la acti­
vitatea industrială, cu 15,19 la sută.
Dar în faţa colectivului nostru a stat
si sarcina de a Vibunătăţi continuu ca­
litatea produselor. In cadrul dezbateri­
lor ce au avut loc cu ocazia discutării
Directivelor G. C. al P.M.R. cu privire
la principalele criterii ale întrecerii so­
cialiste. oamenii au pus la inimă sar­
cinile ce Ie reveneau. In urma dezba­
terilor ce au avut loc şi-au luat anga­
jamente concrete. De asemenea au fost
luate o serie de măsuri tehnico-organi-
zatorice care au dus la îmbunătăţirea
calităţii producţiei.
De remarcat este faptul că a crescut
exigenţa muncitorilor. Organizarea mun­
cii s-a făcut pe faze şi brigăzi. Tot oda­
tă s-a statornicit efectuarea recepţiei pe
faze, lucru ce se face de către brigăzi.
De asemenea, rolul maiştrilor a crescut
mult, ei devenind din ce în ce mai ex'-
gertţi faţă de calitate.
Organizaţia de partid a analizat în
Cotidiene Rezultatele obţinute piuă acum ne
Expoziţia de mobilă
din Capitală
In noul bloc de pe bulevardul
Magberu, colţ cu str. Kuibîşev
din Capitală, s-a deschis luni o
expoziţie de prezentare a noilor
modele de mobilă pentru pro­
ducţia anului viitor. Aici sînt
prezentate în 32 de apartam en­
te garnituri de dormitoare, ca­
mere de zi, camere combinate,
camere de lucru, sufragerii, bu­
cal arii şi diverse piese de mobi­
lier separate. In această expozi­
ţie prezintă modele toate fabri­
cile de mobilă din Capitală şi
din ţară aparţinînd Ministeru­
lui Economiei Forestiere.
Produsele expuse oglindesc
rezultatele obţinute in îmbună­
tăţirea calităţii de muncitorii,
inginerii, arhitecţii şl tehnicienii
din această ram ură a economiei
noastre naţionale. Expoziţia ofe
ră vizitatorilor noi tipuri de mo­
bilă cu o linie modernă, simplă,
elegantă şi comodă. Predomină
mobilierul acoperit cu furnire din
esenţe exotice, ca păr african,
mabon, trandafir, lămîi avodi-
re ete. care îi dau un aspect,
deosebit dc frumos.
ftoi blocuri în folosinţă
La Zlatna au fost date în fo­
losinţă duminică 8 octombrie
două noi blocuri ; unul cu 48
apartamente şi altul — cămin
muncitoresc — cu 19G locuri
pentru nefamilişti.
!ncă un cinem atograf
sătesc
Duminică 8 octombrie, în co­
muna Foit, raionul Orăştie, s-a
inaugurat un nou cinematograf
sătesc. Cinematograful este do­
tat cu un aparat de proiecţie mo­
dern, de fabricaţie rominească.
Cele 4 sa ie din raza comunei
(Foit, Bobilna, Boiui şi Cigmău),
sînt deservite acum cu regulari­
tate de acest aparat de proiecţie.
IOAN SUSAN
corespondent
PROhET AR1 PIN TOATE ŢAR/hE, UNITIVA
Marţi li) octom brie 1961
două şedinţe — una de birou şi o adu­
nare lărgită — problema calităţii. S-a
reuşit astfel să se creeze o opinie de
oh să pentru continua îmbunătăţire a
calităţii producţiei.
Şi conducerea întreprinderii a luat
unele măsuri. Aşa de pildă, la secţia
mobilă fină. multe din deficienţe erau
cauzate dc faptul că materialul pus în
lucru nu întotdeauna era suficient de
meat. Pentru remedierea acestei defi­
cienţe s-a amenajat la fabrica de că­
rămidă din Sintimbru o uscătnrie arti­
ficială, care foloseşte căldura de la
cuptoarele dc ardere. In felul acesta se
asigură o cheresiea bine uscată. De ase­
menea, la fabricarea mobilei line, pen­
tru sporirea durabilităţii ei. s-a introdus
la prinderea furnirului pe panel sau
plăci aglomerate, pinza de tifon.
— — In sectorul turnă-
torii s-a montat un
pod rulant cu aju­
directorul torul căruia se tran­
sportă fonia topită
Ia locul de turnare.
Manipulîndu-se mai
renerle. piesele tur­
menea, la o seric c!e produse metalur­
gice s-a introdus matriţarea.
In cadrul I.I.L. „Horia" s-a dat o
atenţie deosebită şi ridicării calificării
muncitorilor. Căci este ştiut că nuitiai
cu o calificare înaltă a muncitorilor se
pot obţine produse de calitate supe­
rioară. Ga urmare. în cadrul întreprin­
derii au funcţionat cursuri de ridicare
a calificării la care au participat 120
muncitori din metalurgie, timolărie şi
panificaţie. In cadrul cursurilor s-au
ţinut lecţii teoretice şi practice de că­
tre inginerii şi tehnicienii întreprinderii. norului de 450 nnn., echipa de
Elanul muncitorilor în întrecerea so­
cialistă, măsurile luate, au dus Ia suc­
cese deosebite. Nu am primit nici o re-
clamaţie privind calitatea produselor fa­
bricate în sectorul metalurgic. La mo­
bilă fină s-au ivit doar trei reclamaţii
de la clienţi şi astea din cauza proastei
depozitări şi manipulări în unităţile de
desfacere*.
Ge vom face în viitor? La această
întrebare tov. O. Popa ne-a declarat:
vreau să arăt că încă de pe acum ne-airi
gîndit şi am luat chiar unele măsuri.
Printr-o mai bună valorificare a deşeu­
rilor de tablă, vom produce unele acce­
sorii de timplărie (balamale), garduri
metalice, etc. In ce priveşte calitatea,
vom continua să-i acordăm o atenţie
tot mai mare. Se preconizează totodată
luarea de măsuri tebnico-organizato-
¦Mwirzn-iwve.arai
rice cit mai corespunzătoare.
întăresc convingerea că în viitor, har­
nicii muncitori, ingineri şi tehnicieni
de la I.I.L. „Horia“, Alba lulia, vor
fi în măsură să obţină succesese şi
mai frumoase în producerea de bunuri
de larg consuni. Prin eforturile noas­
tre' susţinute, avîud în permanenţă
sprijinul şi îndrumarea organizaţiei de
bază P.M.R., sîntem convinşi că pro­
dusele noastre vor fi tot mai apreciate.
Zl uimică pa i
.i'W*
? Timpul friguros se apropie laua numită Vrainţa, acolo un­ Satul Răduleşti este împrej­
f pe zi ce trece. Nopţile sint de­ de trebuia recoltat porumbul. muit de dealuri. Colectiviştii
ja destul de reci iar toamna Din cele 75 ha. cu porumb de aici au obţinut o recoltă
îşi intră tot mai mult in drep­ abia 28 ha. fuseseră recoltate bogată de mere, cartofi şi pru­
turi. Pe clmp insă, mai sint pînă la 8 octombrie. Duminică, nc. In livezile întinse se aflau
de recoltat o serie de produse colectiviştii ăe aici au mai re­ duminică grămezi mari de car­
ţ şi mai ales porumbul. Apoi se coltat 10 ha.
N munceşte mult la insăminţatul Eugen luga. Teodor Inga, eaşi zi. O altă parte dintre co­
griului şi orzului de toamnă. Graţian Furca, Cornel Josan, lectivişti, printre care Aurel
) Campania de toamnă a mo-
I bilizat la lucru majoritatea
) colectiviştilor din raionul Ilia.
\ Dealtfel, ei au şi obţinut unele
rezultate bune. Ultimul grafic
arată cu piuă acum citeva zi­
le, el au recoltat mai bine de
jumătate din suprafaţa culti­
vată cu porumb. Iar In timp
ce o parte din colectivişti re-
\ coltează porumbul pe holdele
) gospodăriilor colective, tracto-
\ riştii Insămlnţează de zor. Co-
> lectiviştii din raionul Ilia insă
nu au fost mulţumiţi cu rezul-
1 ţaţele obţinute ptnă acum. Ia-
1 tă de ce duminică 8 octombrie,
> din iniţiativa comitetelor co-
> munale de partid şi a organf-
? soţiilor de bază din G.A.C. s-a
)> organizat o zi de muncă pa-
* triotică la care au luat parte
sute de colectivişti din între­
gul raion.
...încă ăe dimineaţă., la se­
diul G.A.C. „Tudor Vladimi- la de cinematograf unde au că, s-au organizat la sediile
rescu“ din . Brlznlc s-au adu­ vizionat filmul „In alun“. A G.A.C. petreceri la care au
nat peste 130 colectivişti. Cu fost. o zi frumoasă, o zi spor­ luat parte toţi colectiviştii.
toţii au luat drumul spre tar­ nică.
F estivitatea deschiderii
Muncii' ‘ la construcţia lami­
fierari beton işti condusă de co­
munistul Gheorghe laczo şi-a de­
păşit lunar planul cu 40-50 la
sută.
IN CLIŞEU : şeful echipei la
locul de muncă.
ISg lMHMPTim rzrr.rz-^TJZr ii- m •jbjvtscş
- rvsJ
Pentru succesul campaniei
agricole de toamnă
Luc reiaza d e z © r
De citeva, zile, colectiviştii din
Toteşti, raionul Haţeg, au în­
ceput bătălia pentru recoltarea
porumbului şi cartofilor. Din ce­
le 73 ha., însăminţate cu po­
rumb ei au recoltat peste 50 ha.,
iar din cele 21 ha. cultivate cu
cartofi, au recoltat mai mult
de 10 hectare.
Colectiviştii din Toteşti au pre­
C olectiviştii dira O r a ş fie
Şi la gospodăria agricolă co­
lectivă din Orăştie se dă in a-
ceste zile bătălia strîngerii re­
coltei culturilor tirzii şi însă-
mlnţării cerealelor păioase. Cu
forţe proprii şi cu sprijinul
tractoriştilor de la S.M.T. co­
lectiviştii de aici au arat şi dis­
cuit 150 ha. pentru griu din
Emilia luna şi Victoria iorgo­
van au muncit cu mult elan.
Realizările dc duminică au
contribuit la grăbirea ritmului
dc recoltare a porumbului in
gospodărie.
l.a G.A.C. „Octombrie Roşu“
din Lăpuşnic, aceeaşi muncă
însufleţită. Mai bine de 70 co­
lectivişti printre care Andronic
Luncan, Corneli 'Cibî, Sofia
Frăţilă şi. Lucreţia Moise. au
recoltat 6,5 ha. porumb. Şi nu
numai atit. In aceeaşi si ei au
recoltat importante cantităţi
de roşii şi mere. Şi in timp ce
harnicii colectivişti. recoltau
porumbul, tractoristul Ionel
Tismate însăminţa griul. In a-
ceastă zi el a însămînţat 6 ha.
Către seară, colectiviştii din
Lăpuşnic s-au adunat la sediul
gospodăriei unde au încheiat
ziua de muncă prin cintec şi
veselie. Apoi, au plecat la sa­
k-*•' "T-k/v . .i . . X-xT: . -VJV
4 pagini 20 bani
ii © ii G_Â § ! U Î Â
Antrenaţi în întrecerea socia­
listă, lucrătorii U.R.C.C. Orăştie,
au obţinut importante realizări,
în ultimul trimestru, spre exem­
plu, ei au îndeplinit planul la
desfaceri, .pe Întregul ¦raion ni
proporţie de 101 la sută.
văzut să însăminţeze în toamna
aceasta 170 ha. cu griu, 10 ha.
cu secară pentru boabe, 4 ha.
secară masă verde şi 2 ha. cu
orz. Cu ajutorul tractorului de
la S.M.T., şi cu tractorul colec­
tivei, ei au arat peste 60 ha. te ­
ren şi au însămînţat peste 30
hectare cu cereale de toamnă.
care 140 au fost îngrăşate cu
superfosfat. Paralel cu aceasta,
ei au însămînţat griu, orz şi
secară pe 107 ha.,- şi au recol­
tat in întregime cartofii şi floa­
rea soarelui. De curînd au în­
ceput şi recoltarea porumbului,
strîngînd pînă in prezent re­
colta de pe 40 hectare.
tofi şi mere recoltate in ace­
Fărău, Petru Sălăşan, Aurel Fu­
rau (Slabu), Ioan Ghiara şi
Petrică Ghiara, nu scos plu­
gurile în clmp şi au arat 5
hectare.
Peste tot. In toate satele Ta­
lonului Ilia, colectiviştii au
muncit duminică cu entuziasm
la recoltatul porumbului şi la
însăminţări. La Strigoane. Stăn-
ceşti, Veţel şi în alte părţi,
s-au recoltat zeci de ha. cu
porumb şi alte produse şi. s-au
însămînţat alte zeci de ha. A
fost o zi. bogată In fapte, o zi
care a adus multe satisfacţii.
...încă nu s-a putut calcula
In aceea seară cit s-a recoltat
şi însămînţat, duminică in în­
tregul raion. Lucru cert este
insă că această zi a constituit
un pas înainte pentru term i­
narea cu succes a campaniei ăe
toamnă. Peste tot, după mun­
V. AI,FUJ
!5 unii prieteniei ro m în o -s o v ie tîc e «5
Duminică, dimineaţa In sala preşedinte al Comitetului exe­ tid şi de stat, salariaţi clin ins­
cinematografului „Filimon Slr- cutiv al Sfatului popular regio­ tituţii şi elevi, tovarăşul Dr. Ro­
mulus Rusu a vorbit despre tr a ­
bu“ din oraşul Deva a avut loc, nal, Ana Suciu, secretară a Co­ diţionala sărbătoare a poporului
mitetului regional U.T.M., Maria
Intr-un •cadru sărbătoresc, des­ Dreghici, activistă a Comitetului nostru — Luna prieteniei romîno-
chiderea festivă a tradiţionalei regional al femeilor, Eleonora
sărbători — Luna prieteniei ro- Bodea, directoarea Şcolii peda­ sovietice.-
gogice „I. A. Koniensky“ şi Vir- Epocalele realizări ale Uniunii
mino-sovietice. gil Greavu, secretar al Consiliu­
La masa prezidiului au luat loc lui regional A.R.L.U.S. Sovietice In construirea comu­
tovarăşii Ştefan Nebelea, secre­ in faţa unei numeroase asis­ nismului, creşterea rapidă a for­
tenţe — muncitori din întreprin­ ţei sale industriale şi agricole,
tar al Comitetului orăşenesc al derile oraşului, activişti de par- continua ridicare a bunăstării
P.M.R. Deva, Dr. Romulus Rusu,
preşedinte al Consiliului regional materiale şi spirituale a oameni­
A.R.L.U.S., Cornel Stoica, vice­ lor muncii, inaugurarea unei ere
noi — era cuceririi Cosmosului,
perspectivele uriaşe ce se deschid
<3#? m a p ta. í a m i lie. in faţa poporului sovietic prin
prevederile proiectului de Pro­
gram al P.C.U.S., cit şi valoroa­
sele iniţiative şi propuneri alo
Uniunii Sovietico în problemele
Ctţiva din membrii comite­ ...'Activitatea membrilor co­ dezarmării generale şi totale, li­
tului de iniţiativă, printre mitetului de iniţiativă a fost chidarea definitivă a colonialis­
care Ion Tirt Bicu, Trăită rodnică. Cu sprijinul agitato­ mului şi soluţionarea paşnică a
Mazăre şi Traian Tirt, se adu­ rilor, al comuniştilor în pri­ problemei germane — a arătat
naseră In colţ, Ungă cămi­ mul rind, s-a stat de vorbă vorbitorul — au găsit o totală
nul cultural, pe uliţa mare. cu fiecare sătean din Bo- admiraţie şi aprobare în inimile
şorod. Nxi după mult timp, sutelor de milioane de oameni
— No, acum să vedem. peste 200 familii de ţărani
muncitori ceruseră In scria din întreaga lume.-
După şedinţa de aseară, de In cuvîntarea sa, tov. Dr. Ro­
la căminul cultural, cred că primirea in gospodăria agri­
s-au convins mulţi oameni... colă colectivă ce avea să ia mulus Rusu. a scos apoi în cvi-
fiinţă. Iar sărbătoarea inau­ idenţă sprijinul frăţesc primit
Cel care deschisese vorba gurării a avut loc duminică,
era Ion Tirt zis Bicu, secre­ 8 octombrie. de ţa ra noastră din partea
tarul organizaţiei de bază Uniunii Sovietice, referiridu-se
P.M.R. Să ştiţi că tare fain „Subsemnatul Tămaş Dră- mai ales, la ajutorul ce l-am
a vorbit tovarăşul din Silvaş goiescu, locuitor al satului primit pentru dezvoltarea in­
despre viaţa lor de acum şi Boşorod, doresc de bună voie
' despre planurile ce şi le-au să fiu înscris in gospodăria dustriei noastre siderurgice şi
făcut pentru ’65. Ridică apoi agricolă colectivă...“. de minerit.
mina, arătîndu-le celorlalţi
doi o parte din împrejurimile ,,Doresc de bună voie...“. A urm at apoi un' bogat pro-*
satului: noi nu putem face Aceste cuvinte au fost în­ gram artistic la care şi-au adus
ca ei ? Uitaţi-vă la dealul scrise in fiecare cerere. Şi-n contribuţia corul Şcolii pedago­
Homorici ori la Susa. Acum a lui Susana Fulea şi-n cea
sînt bune numai de păşunat. a lui Ion Fulea, Ioan Tirt, gice şi formaţiile clubului sin­
Ce treabă bună o să facem, Mazăre Trăilă, Toma Văgău,
dacă vom lămuri oamenii să Letiţia Ocolişan... In toate dicatelor din oraşul Deva.-
transformăm întovărăşirea în cele 205 cereri primite la co­ Adunarea populară a consti­
tuit un nou prilej 'de manifes­
tare a prieteniei de nezdrunci­
nat dintre popoarele romln şi
sovietic.
Asemenea adunări au avut Ioc
duminică şi în alte oraşe din re ­
giunea noastră.
gospodărie colectivă. Vom mitetul de iniţiativă, prin
planta acolo pomi fructiferi şi care cele 205 familii de ţă­ La cercul foto
vii, aşa... pe suprafeţe întin­ rani muncitori din Boşorod
se... cit vezi cu ochii... au cerut să se înfiinţeze şi Cercul foto care îşi desfăşoa­
la ei in sat o gospodărie co­ ră activitatea în cadrul Clubu­
— Da. Eu sînt sigur că vom lectivă. Au cerut acest lucru lui muncitoresc al sindicatelor
reuşi. Trebuie să-i atragem pentru că ei au văzut in vizi­
Insă şi pe individuali. Prin­
tre ei sînt mulţi gospodari tele făcute la prietenii, ori la din Lupeni, a fost de curînd în ­
pricepuţi, cu pămint bun... rudele din Berthelot, Haţeg, zestrat cu aparate de speciali­
Silvaş ori Toteşti, cum oame­ tate în valoare de 3000 lei. Cu
f^A/WV/VV'V^W nii, înscrişi in colectivă, şi-au ajutorul acestor aparate, cel 23
făurit un trai îmbelşugat. membri ai cercului îşi vor putea
Iată pentru ce ţăranii mun­
citori din Boşorod au hotărlt însuşi cunoştinţe legate de arta
Cele mai bune rezultate le-au ) să păşească pe aceeaşi cale fotografică.
obţinut cooperativele din satele > şi... in scurt timp chiar să-i în prezent, membrii cercului
foto pregătesc o expoziţie de
Geoagiu şi Beriu, care au reali­ ajungă din urmă pe vecinii fotografii închinată zilei de
7 Noiembrie. Printre cei mai
zat planul trimestrial în pro­ lor. Şi au cu c e : 1.015 ha. sîrguineioşi fotografi amatori,
teren, 386 animale de muncă, membri ai cercului, se numără
porţie de 115 şi respectiv 100 Ia un însemnat număr de oi, că­ Szabo Emeric, Nagy Augustin,
sută. ruţe, pluguri. Silviu Ciora şi alţii.
IOAN BUCUREŞTEANU A. DAVID ' R. BăLŞA'N
corespondent corespondent
---- -->StjaRi:
De veghe ia siguranţa circulaţie
Pentru fiecare muncitor din colectivele sta­
ţiei şi depoului C.F.R. Simeria. siguranţa circu­
laţiei este mai presus de orice. înainte de ple-i
carea in cursă, mecanicii depoului ca şi revi-,
zorii staţiei, verifică cu grijă starea locomoti­
velor, a vagoanelor, înlălurind pe loc defecţiunile
constatate. >
Prin aceasta ei asigură respectarea graficelor
ăe circulaţie, inlăturlnd definitiv accidentele.
Cu realizările obţinute, au făcut ca in mai multe
luni să clştige întrecerea ce se desfăşoară in
acest an, pe regionala C.F.R. Timişoara.
Fotografiile noastre redau unele aspecte din
munca acelora care veghează la siguranţa cir­
culaţiei. Primul clişeu ne reprezintă pe lăcă­
tuşul de revizie Florian Mihele, verificind cu
atenţie starea tehnică a aparatelor ăe rulare,
înainte de pornirea trenului' In fotografia de
jos, instructorul Iosif Blaga. mecanicul Sabin Pe-
treanu şi maistrul Ioan Lăzărescu, jac o amă­
nunţită revizie locomotivei care peste citeva mi­
nute va porni la drum.
Carnet cultural
Sim pozion cinem afograiie
Zilele trecute a avut loc la
cinematograful din Ilia un sim­
pozion, organizat cu prilejul
prezentării filmului romînesc
„Setea“. Despre această rem ar­
cabilă realizare cinematografi­
că a studiourilor noastre au
vorbit printre altele, profesoa­
rele Iuîiana Spineanu şi Elisa-
beta Văideanu de la şcoala me-:
die din localitate.
La siriipozion au participat
peste 300 'de spectatori, in m a­
joritate ţărani colectivişti.-
Turneu! teatrului minerilor’
incepind din 4 octombrie
1061, Teatrul de stat „Valea Jiu ­
lui“ prezintă in turneu prin
centrele muncitoreşti ale regiu­
nii Hunedoara şi ale regiunilor
învecinate, piesa „Trei genera­
ţii“ de Lucia Demetrius.-
Spectacolul, montat în regla
lui Marcel Şoma, aduce în dis-i
tribuţie pe actorii:1 Ana Colda,
Elena Columbeanu, Dana Pan-
tazopol, Milena Rizescu, Stela
Popescu, Maria Munteanu, Gli.-
Miclea şi ion Crls'tescu.- Sceno­
grafia aparţine lui Emil 'Moise,-