Page 3 - 1961-10
P. 3

&Rumjs3 'socmmmuLui                                                                                                                                           m. »

                                                                                                                                                                             aawgraBgHBaas

                                                                                                                                  Ştiri de îa ,,i. C. Frimu“                                Din activitatea sfaturilor p opulare

                  li pposlaniarei R. P. E in «                                                                                    Orăştie                                             In    discuţie, problemele cele mai

                                                                                                                                  Fruntaşi pe regiune                                                                    importante

  Se exiim d m liaele d e că rb u n e                                                      (Jniversifafeâ                            In acest an, numărul Inovato­              In jurul mesei stau 11 tovarăşi. <5u     de măsuri în vederea organizării bri­      şedinţele de comitet executiv se ter­
                                                                                                                                  rilor din Întreprinderea de In­            toţii sînt atenţi, in fala lor se citeşte   găzilor şi echipelor de cîmp, în vede­     mină cu luarea celor mai bune decizii,
   In minele de cărbune din China se deschid mereu noi abă-i                                  „Sînhua“                            dustrie locală I. O. Frimu-Orăş­           un raport de activitate privind gos­        rea impulsionării muncii în campania       este o urmare a telului In care acestea
taje în vederea creşterii producţiei. Potrivit unor date recente,                                                                 tie a crescut cu 10. Numai de              podărirea oraşului Sebeş. Sînt membrii      de recoltat şi treieriş. De asemenea,      sînt pregătite. La ultima şedinţă de
într-un număr de Î50 de galerii din diferite provincii ale ţării                         Anul acesta s-au împlinit 50 de ani      la începutul acestui an şi pînă            Comitetului executiv al Sfatului popular    s-a stabilit ca pînă la 15 septembrie      comitet executiv din trimestrul curent
se extind suprafeţele exploata te. La aproape jumătate din                            de la fondarea Universităţii Sintiua.       în prezent, au fost propuse 23             orăşenesc Sebeş. Ga de obicei, parti­       să se schimbe la baza de recepţie în­      se întocmeşte graficul de şedinţe pentru
acestea lucrările de extindere vor fi terminate încă în cursul                                                                    de Inovaţii din care 19 se şl              cipă la o nouă şedinţă de comitet exe­      treaga cantitate de grîu necesară în-      trimestrul următor. După aceea, uni­
                                                                                         Universitatea Sinhua este astăzi o       aplică în procesul de producţie.           cutiv ce se desfăşoară conform gra­         sămînţăriior de toamnă şi asigurarea       tăţilor şi secţiunilor care urmează să
anului.                                                                               universitate politehnică socialistă cu                                                 ficului trimestrial.                        tratării acesteia împotriva măturei.       prezinte rapoarte li se trimit adrese
  Paralel cu aceasta au loc şl îmbunătăţiri tehnice In minele                         totul diferită de aceea din timpul go-        Aplicarea lor aduce anual în­                                                                                                   prin care li se comunică tema rapor­
                                                                                      mindanismului. Ea are 12 secţii şi 38       treprinderii economii postcalcu-              Dar care sînt problemele care au           Măsurile prevăzute în decizie nu         tului ce urmează să-l prezinte şi data
mai mici. Numai în minele din provincia Heilunţzian se lu­                            de facultăţi, dintre care o parte se        late In valoare de 265.000 lei.            fost analizate de comitetul executiv al     s-au oprit aici. Cu urmărirea ducerii ei.  şedinţei. Gu douâ-trei zile înainte de
crează Ia perfecţionarea tehnic ă a peste 30 de perechi de ga­                        ocupă de cele mai noi ramuri ale                                                       sfatului popular şi ce decizii s-au luat?   la îndeplinire a fost însărcinat un        şedinţă, raportul este prezentat comite­
lerii. După ce aceste lucrări vor fi terminate, productivitatea                       ştiinţei şi tehnologiei. In anul record       Printre cele mal valoroase ino­          In planul de muncă al comitetului           membru al comitetului executiv, Ln         tului executiv spre studiere. Membrii
va creşte considerabil şi perio ada de exploatare va fi pre­                          din perioada dinainte de eliberare,         vaţii înregistrate amintim cele            executiv din trimestrul Iii au fost pla­    şedinţa următoare, acesta a informat       comitetului executiv studiază şi se do­
lungită. Lucrări similare au loc în multe alte mine din ţară,                         numărul studenţilor abia depăşea ci­        ale Iul Gheorghe Dărăban, EÍ-              nificate 12 şedinţe. De obicei şedin­       pe toţi membrii comitetului executiv       cumentează asupra problemelor ce ur­
                                                                                      fra de 2.000; astăzi, numărul acestora      tenie Fica, Nicolae Olteanu, Mi-           ţele se lin în fiecare săpfămînă în         de rezultatele obţinute.
!n p ro v in c ia S a n s l                                                           este de 10.000, dintre care cei mai         hai Grancea şl alţii.                      ziua de vineri. Fiecare din şedinţe a                                                  mează a fi discutate cu mult timp
                                                                                      mulţi sînt fii de muncitori şi ţărani.                                                                                                Dar Comitetul executiv al Sfatului
PEKIN (Âgerpres) — China ţiune peste 20 de fabrici noi de

Nouă transmite :                           mătase, de tanln şi răşini sin­

   In provincia Sansl 'din China           tetice, de produse lactate, de             Creşte suprafaţa                              Numărul mare de inovaţii cit             pus în discuţia comitetului executiv        popular orăşenesc Sebeş, a analizat în     înainte. Fiecare membru al comitetului
 ide nord, Industria a luat o deo­         bere eto.                                         livezilor                            şl valoarea lor, au făcut ca în ­          probleme de o deosebită importanţă,         perioada respectivă şi alte probleme.      executiv are un carnet de notiţe spe­
 sebită dezvoltare în anii de după                                                                                                treprinderea I. C. Frimu să se             actuale. Aşa de pildă, în scopul impul­     Astfel, s-a analizat în cursul trimes­     cial, în care sînt trecute şedinţele cu
 eliberare. Au fost puse in func-            In primele şapte luni ale anu-i                                                                                                 sionării campaniei agricole de vară şi      trului III activitatea întreprinderii de   temele ce urinează a fi studiate cît şi
                                                                                                                                                                                                                         gospodărire orăşenească, privind rea­      constatările personale făcute pe teren.
          U tilaj                          Iul acesta, fabricile noi din pro­            PEKIN (Âgerpres). — China nouă :         afle printre primele întreprin­            pregătirii celei de toamnă, consiliul de    lizarea planului de producţie, activi­     Gu ducerea la îndeplinire a deciziilor
                                           vincie au produs 35 tone de                   De-a lungul rîului Bi, în provincia      deri ale industriei locale din re­         conducere al G.A.G. din oraşul Sebeş        tatea inspecţiei financiare asupra rea­    luate de comitetul executiv este în­
     pentru mine                           tanln şl peste !150.000 metri de           Anhoi, pe locul unde cu cîţiva ani în       giune, In ceea ce priveşte apli­           a prezentat un raport în această pro­       lizării planului de încasări, preocupa­    sărcinat un membru al acestuia. Re­
                                           ţesături din fhătase. Producţia            urmă se întindea un pustiu nisipos, se      carea inovaţiilor în procesul de           blemă. A reieşit că gospodăria colec­       rea administraţiei cantinei sfatului       zultatele obţinute sînt înscrise într-un
   In prima jumătate a anului              diferitelor articole’ Industriale a        află astăzi livezi de pomi fructiferi pe    producţie.                                 tivă a obţinut recolte bogate şi că fn      popular orăşenesc privind îmbunătă­        registru special.
 acesta, constructorii de maşini           crescut In comparaţie cu anul              o suprafaţă de peste 1.000 de hectare.                                                 general lucrurile s-au desfăşurat în
 din R.P. Chineză au produs peste          1949 de cinci pînă la 19 ori.                Secole de-a rîndul aceste pămînturi         Monea patriotică                         bune condiţiuni. Au fost însă semna­        ţirea mesei servite, pregătirile de iarnă                            V. FURIB
’53.000 tone 'de utilaj minier.                                                       au fost inundate de apele încărcate                                                    late şi unele deficienţe. Acestea au
! Industria constructoare de                 In ultimii ani au fost con­              cu nisip ale rîului. In anul 1956 au          De la începutul anului şl pînă           fost cuprinse în decizia dată de co­        şi altele.
 maşini grele ./lin R.P. Chineză                                                                                                  acum, Întregul colectiv de mun­            mitetul executiv care prevedea luarea
 produce în prezent maşini de ri­                                                                                                                                                                                           Faptul că în marea lor majoritate
dicat, excavatoare, compresoare
cu aer, concasoare şl pompe de             struite aici fabrici de materiale fost construite de-a lungul cursului că al întreprinderii I. Q. Frimu                           P e turmele                                 sw a te r la lel®®5 p u b lic a te
 apă Industriale. Multe din aces­          sintetice, rafinării de zahăr, fa ­ superior al rîului trei mari rezervoare Orăştie, Îndrumat în permanen­
 te fnaşlnl au şl fost Instalate In                                                   de acumulare. După înlăturarea peri­
noile mine sau în hilnele recent           brici de tutun şl îîîori. Industria        colului inundaţiilor, s-au început lu­      ţă de către organizaţia de bază,           S-au luat măsuri eficiente                  zînd situaţia construcţiilor din           brie însemnările corespondenţii-,
 extinse.                                  textilă a cunoscut, de aseme­              crările de amelioraţie. In primul an        a executat peste 8.543 ore mun­                                                        aceste gospodării, Comitetul exe­          lui nostru voluntar Petru Fărca-
                                           nea, o mare dezvoltare. Numărul            au fost astfel sădiţi peste 23.600 de       că patriotică. In cadrul Între­              In scopul cunoaşterii preocu­                                                        şiu, în legătură cu dezinteresul
   In prezent, peste 300 de uzine          fusurilor din filaturi a crescut           pomi fructiferi. De atunci, livezile se     prinderii s-au făcut diferite lu­          părilor şi realizărilor consiliilor         cutiv al Sfatului popular al ra ­          în serviciu al oficiantului sani­
produc utilaj minier. Inceplnd             de 11 ori.                                 extind în fiecare an.                       crări, cum ar fi amenajarea                de conducere ale G.A.C. din ra­             ionului Sebeş răspunde ziarului            tar Gaşpar Macra şi a moaşei
                                                                                                                                  unor secţii, aranjarea unui parc           ionul Sebeş în problema asigu­              că cele relatate in ziar sînt In-          Floarea Stoica de la dispensa­
                                                                                                                                                                             rării adăposturilor pentru ani­                                                        rul comunei Berthelot.
                                            Noul SinţzianIn anii puterii                                                          in faţa Întreprinderii etc. Va­            male şi a magaziilor pentru ce­             trutotul juste.
                                                                                                                                  loarea orelor de muncă patrio­             reale, redacţia ziarului nostru a             Pentru înlăturarea lipsurilor              In răspunsul trimis redacţiei
                                           :populare, in regiu­                                                                   tică efectuate este de 23.970 lei.                                                                                                de către Comitetul executiv al
                                                                     ’Sinţzlanului era re­ cul junglei răsar                                                                                                             semnalate, au fost trimişi la
                                                                     prezentată de cite- oraşe petroliere cum                       Bine au muncit şi tinerii din                                                        toate gospodăriile agricole co­

din luna martie a.c., uzina de nea autonomă Sin- va zeci de ateliere este oraşul Karamai această întreprindere care, mo­ organizat un raid-anchetă.                                                                      lective rămase in urmă oameni Sfatului popular raional Haţeg,

cazane din Teantzln a produs               ţzian-Uigură au fost      de olărit, de fabri­ a cărui populaţie                       bilizaţi de biroul organizaţiei de            Printre gospodăriile agricole            competenţi care să ajute consi­            se arată că Gaşpar Macra şi
340 vagonete pe care le-a ex­              create zeci de între­     cat săpun şi alte în­ trece de 40.000 oa­                    U.T.M., au efectuat 5.860 ore              colective rămase în urmă cu                 liile de conducere să ia măsuri            Floarea Stoica au fost şi înainte
pediat minelor de cărbuni din              prinderi industriale      treprinderi nu prea meni. Karamai este                       muncă patriotică colectind                 construcţiile au fost amintite în           operative pentru impulsionarea             deseori criticaţi pentru abaterile
provinciile Hebel şi Şandun.               mari şi mici. Uzine­      mari, acum aici s-azi unul din puternice­                    22.100 kg. fier vechi pe care l-au         raid şi cele din Vingard, Dobir-                                                       săvirşite. Acum, pentru ofician­
                                           le şi fabricile aces­     creat întreprinderi le centre petroliere                     şi predat I.C.M.-uIui.                                                                 lucrărilor.                                tul sanitar Gaşpar Macra, s a
  De la începutul anului acesta,           tei regiuni multina­      metalurgice, con­ ale ţării.                                                                            ca, Secăşel şi Sîngătin. Anali-               In urma acestor măsuri, si­              propus retrogradarea din func­
întreprinderile metalurgice din            ţionale situate in        structoare de ma­ In afară de pe­                                                                                                                                                              ţie, cu reducerea salariului pe
Şanhai au produs pentru Între­             nord-vestul Chinei        şini, fabrici de ci­ trol in Sinţzian -                                        DINPDOQUâMUL D f                                                     tuaţia construcţiilor a început            timp de 3 luni. Dacă nici aceas­
prinderile constructoare de uti­           au dat peste 1.000                                                                                                                                                            să se îmbunătăţească. Astfel, la           tă măsură nu-I va ajuta, 1 se
laj minier peste 30.000 tone de            de tipuri de pro­         ment, de textile, de Uigură se găsesc şi                                                                     mi                                     data de 25 septembrie, grajdul             va desface contractul de muncă.
otel pentru, şine, tablă de oţel           duse.                     zahăr, de hîrtie etc. bogate zăcăminte de                                                                                                           de la G.A.C. Vingard era acope­
şi oţel silicios                                                     Pe harta Sinţzianu- cărbune, aur. cupru,                                 2 OCTOMBRIE 1961               lară romînească; 11,45 Radio Prichin­       rit şi acum continuă lucrările               In ce o priveşte pe moaşa
                                             Dacă pînă la eli­       lui apar noi centre zinc. plimb şi alte                         Programul I: 6,10 Muzică uşoară;        del : „Gazeta pădurii“, de N. Rădu-         de finisaj în interior. La Secă­           Floarea Stoica, s-a propus sanc­
                                           berare i n d u ş i r i a                                                               7.30 Sfatul medicului: Hiperaciditatea     lescu ; 12,30 In faţa hărţii: R.S.S.        şel s-a terminat fundaţia, s-a             ţionarea' ei cu „mustrare cu
                                                                     industriale. In adîn- minere mi.                             gastrică şi prevenirea e i ; 8,00 Din      Ucraineană; 13,05 Muzică din ope-           asigurat materialul lemnos şi s-a          avertisment“. In urma unor
                                                                                                                                                                                                                         ars cărămida, iar la Dobîrca şi            cursuri de reîmprospătare a cu­
                                                                                                                                                                                                                         Sîngătin au început lucrările de           noştinţelor — făcute la Spita­
                                                                                                                                                                                                                         zidire a cărămizii.

                                                                                                                                  „Boli“ uşor vindecabilepresa de astăzi; 9,30 Tinereţea ne e ictc; 15,10 Concert de muzică uşoară;                                 lul unificat din Haţeg, din in­
                                                                                                                                                                                                                                                                    formaţiile primite de pe rază
                                                                                                                                  dragă; 11,44 Jocuri populare romi- 16,(5 Vorbeşte Moscova 1; 18,30 Lim­

                                                                                                                                  rţeşti; 13,05 Din folclorul popoarelor; ba noastră. Vorbeşte acad. prof. Al.. ŞubJ.iţiul cţe mai sus au apă-, circumscripţiei Berthelot, se pare

                                                                                                                                  14.00 Muzică uşoară roinîncască; 16,15 Graur; 19,00 Revista economică ra­ rut in ziarul „Drumul socialis- Că moaşa Floarea Stoica a in-

                                                                                                                                  Note de lector; 17,30 Vreau să ştiu ;      dio; 20,20 Noapte bună, co p ii: „Cine      mului“ nr. 2084 din 7 septem- ceput să se îndrepte
                                                                                                                                  18.00 Din creaţia compozitorului sovie­    vrea cizmuliţe să-l întrebe pe cocoş“,                    ------ ========= ===-------------------------------- L,
                                                                                                                                  tic Dunaevski; 19,00 Almanah ştiinţi­      de O. Pancu-Iaşi; 21,15 Jurnalul sa­
                                                                                                                                  fic ; 20,20 Noapte bună, cop ii: „Cei      telor; 22,30 Cîntece lirice.                                            / PinrynT H fii
                                                                                                                                  trei urşi", de Mihail Sadovearm;
                                                                                                                                  20,50 Tribuna Radio; 21,25 Arii din           Programul II : 12,15 Melodii popu­       2 Ş I 3 OC TO M BR IE 1961
                                                                                                                                  opere; 23,15 Muzică uşoară.                lare romîneşti; 13,15 Să citim îm­
                                                                                                                                                                             preună : „Lumina nordului", roman de          DEVA : Revista visurilor ; PE­           HAŢEG: Prichindelul; BRAD:.
                                                                                                                                     Programul ii : 12,40 „Călătorie mu­                                                 TROŞANI: Săritură in zori:                 Pisica îşi scoate ghearele ; LO­
                                                                                                                                  zicală“ — program de muzică uşoară;        A. J. Gronin — fragmente; 14,53 Car­        Raidul vărgat: SEBEŞ : Strada              NEA : Lily ; TEIUŞ : Culisele
                                                                                                                                  14.30 Melodii populare romîneşti şi ale    net de reporter; 16,15 Muzică uşoară,       Preriilor: ALBA 1ULIA: El Ha-
                                                                                                                                  minorităţilor naţionale; 16,30 VorbeŞ'     interpretată Ia acordeon; 16,50 Tribuna     kim Bita ieşi din sac ; SIME-              varieieului: ZLATNA: Vaca şl
                                                                                                                                  te M oscova!; 18,05 Concert de es          radio; 18,05 „Cîntecul muncii răsu­         RIA Strada Preriilor : OR/1Ş-              prizonierul; ILIA : Dr. Soim :
                                                                                                                                  tradă ; 19,30 Radioreportaj; 19,55.Con*    nă“ — montaj de cîntece şi versuri;         TIE . Cerasella ; Răzbunarea ;             APOLDUL DE SUS: Discipolul
                                                                                                                                  pozitorul săpfăm înii: Beethoven; 21.30    18,45 Scriitori la microfon: Eugen                                                     diavolului.
                                                                                                                                  Lectură dramatizată djn romanul            Frunză citeşte din versurile sa le ; 19,30
                                                                                                                                  „Gînd se unesc rînrile", de scriitorul     Fragmente din opera „Don Junii" de

                                                                                                                                  sovietic Peirus Brovka; 22,30 Valsuri Mozart; 21,45 „Prin ţara constructo­

                                                                                                                                  23,15 Poemul vocal simfonic „Psiche" rilor comunismului“ — însemnări de                VIZITAI.! CU ÎNCREDERE

                                                                                                                                  de Gesar Franck.                           călătorie; 23,15 Concert de muzică

                                                                                                                                  3 OCTOMBRIE 1961                           uşoară.

                                                                                                                                  Programul 1 : 6,10 Pe ogoarele pa­         Buletine de ştiri: 5,00; 6,00 ', 7,00;      magazinele 0. 0. L alimentara din

                                                                                                                                  triei — program de cîntece; 7,30 10,00; 11,00; 13,00; 15,00; 17,00;

W CLĂDIRI NOI LA PEKIN, CAPITALA R. P. CHINESE.                                                                                   Sfatul medicului: Cum să formăm de­        20,00; 22,00; 23,52 (programul I ) ;        Hunedoara, Ghelar, Teliuc şi Calau,
                                                                                                                                  prinderi igienice la şcolari; 8.00 Din     12,00; 14,00; 16,00; 18,00; 21,00;
                                                                                                                                  presa de astăzi; 10,08 Muzică popu­        23,00 (programul II).

                                                                     SSBSmtarntmoMurnmiik                                                                                                                                care vă oferă un bogat sorti­

    Faimosul concern „I. G. Farbenlndus-                                                                                                                                     dă naştere la trei moştenitori: „Far-       ment d e :
• trie“, atît de odios popoarelor ca ur­                                                                                                                                     bcniabriken Bayer A. G.", „Badische
                                           „I. G. FA RBEN IN D U STRIE“ -                                                                                                    Anilin und Sodafriken A. G.“ şi „Farb-      e pasfe făinoase, orez, gris, biscuifi;
 mare a rolului avut în cel de-al doi­                                                                                                                                       werke Iloechst A. G.“. La conducerea
                                           CONCERNUL RĂZBOIULUI                                                                                                              acestor moştenitori ai lui „1. G. Far­      produse zaharoase;                                                     L
 lea război mondial, se afirmă din nou                                                                                                                                       ben“ se află tot ilerman Abs, iar in­
                                                                                                                                                                             ventatorii gazel-v aducătoare de moar­      preparate şi conserve de carne;
 în Germania Occidentală. Gum a luat                                                                                                                                         te sînt azi directori în concernele
                                              Dar, ca în orice proces de meta­        In condiţiile în care se dezvolta, „l.G.    „I. G. Farbcn“ şi-au făcut experien­       vest-germane amintite mai sus.                   conserve de legum e;                                              >
 naştere şi s-a dezvoltat acest cartel     morfoză, larva se transformă în flu­       Farben“ avea nevoie de materii prime        ţele i'iri'-’i llaberland, inventatorul                                                m brînzefuri;                                                          ^
                                           ture. In căzut nostru, fostul director     pentru producerea benzinei şi a cau­        gazului toxic Giklon—gaz care în              Moştenitorii „inofensivi“ ai lui „1. G.
 al morţii ?                               al fostei firme germane din S. U. A.       ciucului sintetic, produse pe care con­     timpul ultimului război mondial a fost     Farben" deţin azi 90 la sută din în­        m semiconserve de peşfe,peşte sărai ^
                                           a devenit director general al întreprin­   cernul le brevetase. Oamenii de afa­        folosit de călăii hitlerişti în' camerele  treaga industrie chimică a Germaniei
    „I. G. Farbenindustrie" a apărut în    derii Grasselli. Noul director ameri­      ceri ai lui „1. G. Farben“ încep să         de gazare unde e-au introduşi oameni.      occidentale. Numai într-un singur an        şi afum ai;                                                            i
 formă embrionară în Germania acum         can de origine germană a atras în          se deplaseze în Europa în vederea           Fritz ter Meer, organizatorul unor         — 1959 — „1. G. Farbcn“ a obţinut
 50 ,de ani. Pe atunci faimosul concern    posturile cheie pe foştii funcţionari      încheierii de acorduri comerciale cu        experienţe înfiorătoare pe oamenii vii     profituri în valoare de 1,2 miliarde        lichioruri şi alfe băuturispirtoase. >
 de azi nu reprezenta decît nişte mici     germani de la fosta societate. Direc­      societăţi din diferite ţări.                în lagărele de exterminare de la Ausch-    de mărci.
 ateliere rudimentare unde se produceau    torul nu-şi precupeţea timpul. Aşa se                                                  wiiz, Bucheuwald şi altele, Otto Am­                                                   ^awsirHEBBaaEinB!*iBRBapn»ncî3Bii*Baa»Hnrat3ati7iaacnnnnKnanGoasa*Ra3î:z3H»«mnna*dr.Dai4.c^
 substanţe chinice. Cu timpul aceste       face că în anul 1924 între firma Gra­         Dobîndind o influenţă din ce în ce       bro, specialistul în construirea came­        Dacă „I. G. Farben“ l-a ajutat pe
 ateliere s-au unit sub o singură fir­     sselli şi uzinele de coloranţi din Ger­                                                relor da gazare şi inventator al con­      Hitler în pregătirea celui dc-al doilea     I UZINELE TEH N O FRIG CLUJ jj
 mă : „Fârbengemeinschaft“. Noua fir­      mania a fost încheiată o convenţie         mai mare în politica Germaniei,             servării pielii de om în vederea con­      război mondial, azi cei trei moşteni­
 mă a început să producă coloranţi şi                                                 „I. G. Farben“ sprijină activ instau­       fecţionării din ea a mănuşilor, a poşe­    tori ai aceluiaşi concern ajută pe gu­      strada Fabrica de chibrituri nr. 5-11
 alte produse chimice necesare pieţii      care prevedea crearea unei societăţi       r a ta dictaturii hitleriste.                                                          vernanţii de la Bonn în pregătirile lor
 interne. Este cunoscut faptul că îna­     comune în care Grasselli urma să aibă                                                  telor şi a altor obiecte pe care numai     agresive. Gu ajutorul S.U.A. — ca şi                    telefon nr. 33-26                                          Ü
 intai primului război mondial, socie­     51 la sută din acţiuni, iar firma ger­        Recunoscător, Hitler a plasat lui        „doamnele“ din societatea lui Hitler       în trecut — concernul renăscut „1. G.
 tatea „Fârbengemeinschaft" a jucat un     mană 49 ia sută. Qonvenţia mai pre­        „I. G. Farben“ comenzi legate de pre­       le puteau purta.                                                                                                          limi.i
 rol de frunte în producerea unor com­     vedea că Grasselli poate să-şi vîndă       gătirea celui de-al doilea război mon­                                                 Farben" lucrează combustibil pentru         m D» STOC SUPSAHQRNMTIV i
 puşi sintetici ai azotului.               produsele în Qanada şi S.U.A., iar so­     dial.                                          Aplicarea acestor „invenţii" mons­      motoare de rachete şi atomice, lucrea­                                                                                           Q
                                           cietatea germană în restul lumii.                                                      truoase în cel de-al doilea război         ză la explozive din cele mai puternice.
    in goana după profituri, patronii                                                    Incepînd din anul 1936 — a decla­        mondial au adus profituri fabuloase        Concernul vest-german colaborează în        S cărăm izi-plăci re fra c ta re diferite
 s ‘?!etăţii, dîndu-şi seama că producţia     Gu cinci ani mai tîrziu, în anul 1929,  rat Ia procesul criminalilor de război      concernului „I. G. Farben“. Dacă în        prezent cu numeroase firme din Oc­
 peniru război este mai rentabilă, au      se încheie o altă convenţie, partenerul    de la Nürnberg, von Schmitzler, unul        anul 1937 profiturile lui „I. G. Far­      cident, printre care şi cu firme fran­      H t e r m o m e t r e vin clu C— 3 0 -j- 5 0 }
 hotărît ca în locul compuşilor sinte­     fiind de data aceasta nu Grasselli ci      din foştii conducători ai concernului       ben“ se ridicau ia 231 milioane de         ceze, la experimentarea unor noi tipuri
 tici ai azotului să treacă la produce­    o altă firmă germană Höchst. Şi aşa        „I. G. Farben" — pregătirile de răz­        mărci, în anul 1943 profiturile acelu­      dă armament.                               © rulm enţi diferiţi                                                                 ¦
 rea gazelor toxice sprijinind astfel mai  societatea germană „Farhengemein-          boi au ocupat locul principal în acti­      iaşi concern se cifrau la suma de
 intens militarismul prusac. S-a trecut    schaft", după metamorfoza prin care        vitatea concernului. Legăturile dintre      822 milioane de mărci.                        „1. G. Farben“ are legături destul dc    @ chei fixe duble 14 X 17
 deci ia producţia în condiţii indus­      a trecut, revine în Germania.              „I. G. Farben“ şi armată deveneau                                                       serioase mai ales cu monopolurile a-
 triale a iperitei, gaz de pe urma că­                                                tot mai strînse stabilindu-se relaţii per­      După terminarea războiului, guver­     mericane „Dupont", „Mellon“ şi              ® alezori m o rs e nr. 6
 ruia fabricanţii au realizat profituri       O dată cu revenirea în Germania         manente între direcţia concernului şi       nele ţărilor coaliţiei antihitleriste      altele.
 fabuloase.                                se schimbă şi patronii. In locul celor     comandantul suprem a forţelor armate.       au hotărît, avînd în vedere rolul cri­                                                 @ m o to a re electrice diferite                                                     jj
                                           vechi apar nume noi, Hermann Abs                                                       minal al lui „I. G. Farbenindustrie"          Gînd e vorba de bani, capitaliştii
    Dar capitaliştii din S.EJ.Ă., văzînd   şi alţii.-Acest mare acţionar al socie­        Gomandamentul suprem al Wehr-           în cel de-at doilea război mondial, ca     se înţeleg de minune între ei. Gu­          ||) c lo ru ră d e calc iu h id ra ta tă
 dezvoltarea pe care o luase industria     tăţii schimbă numele firmei din Far-       machtului nazist cerea conducerii lui       acest concern să fie dccartelat odată      vernele S.U.A, Angliei şi Franţei au
 germană şi în special cea chimică, au                                                „I. G. Farben“ să producă gaze toxice        pentru totdeauna. U.R.S.S. a respectat     uitat de cuvîntul dat în anul 1945 şi      @ fu rtu n d e c a u c iu c 12 X 4,5
 început să rîvnească după bogăţiile ei.   bergemeinschaft“ în „ „I. G. Farbenin-     cu o putere mare de exterminare, să          hotărîrea luată şi a aplicat-o în par­    încearcă să facă şi popoarele să uite
 Aşa se face că în timpul primului răz­                                               experimenteze fabricarea de grăsimi          tea de răsărit a Germaniei.                milioanele de oameni răpuşi de „pro­       @ c h e d e r cu aripi
 boi mondial, S. U. Â. confiscă toate      dustrie".                                                                                                                          dusele" lui „I. G. Farben".
 brevetele germane importante printre                                                 din oameni, să găsească metode de               Puterile occidentale nu numai că                                                   H pietre-polizor diferite
 care şi cele ale uzinei „Farbengemein-       Finanţat de Deutsche Bank, prin         valorificare a părului uman, etc.           n-au respectat hotărîrea, dar au în­           Omenirea nu a avut şi nu are nevoie
 schaff“. In anul 1919 aceste brevete au                                                                                          curajat procesul de creare a noului         de produsele aducătoare de moarte          % p ie se auto d iferite şi alte m ateriale. Ş
 fost vîndute în S.U.A. Ia preţuri foar­   intermediul Iul Hermann Abs, concer­          Toţi „specialiştii“ lui „I. G. Far­       concern „I. G. Farbcn".                   ale lui „I. G. Farben". Ea se opune
 te ridicate.                                                                                                                                                                 cu hoiărîre oricăror mijloace de dis­
                                           nul „I. G. Farbenindustrie" prin ac­       ben" lucrau intens fa descoperiri care          Proaspăt renăscut, „I. G. Farben“       trugere în masă şi luptă pentru sta­
    Procedeele de fabricaţie ale uzinei                                                                                            s-a maturizat repede în R. F. Germană.     bilirea păcii în lume.
 germane au ajuns în mîiniie societăţii    ţionarul Abs Hermann îşi retiiilează       aveau să aducă moartea a sute de             Ajuns la maturizare „1. G. Farben"
 „Sterling Products Ga.", care !e-a                                                                                                                                                                    ALî. GINJU
 vîndut mai departe firmei „Grasselli      fabricile devenind unul din cele mai       mii de oameni în cel de-a! doilea răz­
  Chemical Gompany”.
                                           cunoscute eoncerne chimice din lume.       boi mondial. In laboratoarele lui
   1   2   3   4   5   6   7   8