Page 3 - 1961-10
P. 3
&Rumjs3 'socmmmuLui m. »
aawgraBgHBaas
Ştiri de îa ,,i. C. Frimu“ Din activitatea sfaturilor p opulare
li pposlaniarei R. P. E in « Orăştie In discuţie, problemele cele mai
Fruntaşi pe regiune importante
Se exiim d m liaele d e că rb u n e (Jniversifafeâ In acest an, numărul Inovato In jurul mesei stau 11 tovarăşi. <5u de măsuri în vederea organizării bri şedinţele de comitet executiv se ter
rilor din Întreprinderea de In toţii sînt atenţi, in fala lor se citeşte găzilor şi echipelor de cîmp, în vede mină cu luarea celor mai bune decizii,
In minele de cărbune din China se deschid mereu noi abă-i „Sînhua“ dustrie locală I. O. Frimu-Orăş un raport de activitate privind gos rea impulsionării muncii în campania este o urmare a telului In care acestea
taje în vederea creşterii producţiei. Potrivit unor date recente, tie a crescut cu 10. Numai de podărirea oraşului Sebeş. Sînt membrii de recoltat şi treieriş. De asemenea, sînt pregătite. La ultima şedinţă de
într-un număr de Î50 de galerii din diferite provincii ale ţării Anul acesta s-au împlinit 50 de ani la începutul acestui an şi pînă Comitetului executiv al Sfatului popular s-a stabilit ca pînă la 15 septembrie comitet executiv din trimestrul curent
se extind suprafeţele exploata te. La aproape jumătate din de la fondarea Universităţii Sintiua. în prezent, au fost propuse 23 orăşenesc Sebeş. Ga de obicei, parti să se schimbe la baza de recepţie în se întocmeşte graficul de şedinţe pentru
acestea lucrările de extindere vor fi terminate încă în cursul de Inovaţii din care 19 se şl cipă la o nouă şedinţă de comitet exe treaga cantitate de grîu necesară în- trimestrul următor. După aceea, uni
Universitatea Sinhua este astăzi o aplică în procesul de producţie. cutiv ce se desfăşoară conform gra sămînţăriior de toamnă şi asigurarea tăţilor şi secţiunilor care urmează să
anului. universitate politehnică socialistă cu ficului trimestrial. tratării acesteia împotriva măturei. prezinte rapoarte li se trimit adrese
Paralel cu aceasta au loc şl îmbunătăţiri tehnice In minele totul diferită de aceea din timpul go- Aplicarea lor aduce anual în prin care li se comunică tema rapor
mindanismului. Ea are 12 secţii şi 38 treprinderii economii postcalcu- Dar care sînt problemele care au Măsurile prevăzute în decizie nu tului ce urmează să-l prezinte şi data
mai mici. Numai în minele din provincia Heilunţzian se lu de facultăţi, dintre care o parte se late In valoare de 265.000 lei. fost analizate de comitetul executiv al s-au oprit aici. Cu urmărirea ducerii ei. şedinţei. Gu douâ-trei zile înainte de
crează Ia perfecţionarea tehnic ă a peste 30 de perechi de ga ocupă de cele mai noi ramuri ale sfatului popular şi ce decizii s-au luat? la îndeplinire a fost însărcinat un şedinţă, raportul este prezentat comite
lerii. După ce aceste lucrări vor fi terminate, productivitatea ştiinţei şi tehnologiei. In anul record Printre cele mal valoroase ino In planul de muncă al comitetului membru al comitetului executiv, Ln tului executiv spre studiere. Membrii
va creşte considerabil şi perio ada de exploatare va fi pre din perioada dinainte de eliberare, vaţii înregistrate amintim cele executiv din trimestrul Iii au fost pla şedinţa următoare, acesta a informat comitetului executiv studiază şi se do
lungită. Lucrări similare au loc în multe alte mine din ţară, numărul studenţilor abia depăşea ci ale Iul Gheorghe Dărăban, EÍ- nificate 12 şedinţe. De obicei şedin pe toţi membrii comitetului executiv cumentează asupra problemelor ce ur
fra de 2.000; astăzi, numărul acestora tenie Fica, Nicolae Olteanu, Mi- ţele se lin în fiecare săpfămînă în de rezultatele obţinute.
!n p ro v in c ia S a n s l este de 10.000, dintre care cei mai hai Grancea şl alţii. ziua de vineri. Fiecare din şedinţe a mează a fi discutate cu mult timp
mulţi sînt fii de muncitori şi ţărani. Dar Comitetul executiv al Sfatului
PEKIN (Âgerpres) — China ţiune peste 20 de fabrici noi de
Nouă transmite : mătase, de tanln şi răşini sin
In provincia Sansl 'din China tetice, de produse lactate, de Creşte suprafaţa Numărul mare de inovaţii cit pus în discuţia comitetului executiv popular orăşenesc Sebeş, a analizat în înainte. Fiecare membru al comitetului
ide nord, Industria a luat o deo bere eto. livezilor şl valoarea lor, au făcut ca în probleme de o deosebită importanţă, perioada respectivă şi alte probleme. executiv are un carnet de notiţe spe
sebită dezvoltare în anii de după treprinderea I. C. Frimu să se actuale. Aşa de pildă, în scopul impul Astfel, s-a analizat în cursul trimes cial, în care sînt trecute şedinţele cu
eliberare. Au fost puse in func- In primele şapte luni ale anu-i sionării campaniei agricole de vară şi trului III activitatea întreprinderii de temele ce urinează a fi studiate cît şi
gospodărire orăşenească, privind rea constatările personale făcute pe teren.
U tilaj Iul acesta, fabricile noi din pro PEKIN (Âgerpres). — China nouă : afle printre primele întreprin pregătirii celei de toamnă, consiliul de lizarea planului de producţie, activi Gu ducerea la îndeplinire a deciziilor
vincie au produs 35 tone de De-a lungul rîului Bi, în provincia deri ale industriei locale din re conducere al G.A.G. din oraşul Sebeş tatea inspecţiei financiare asupra rea luate de comitetul executiv este în
pentru mine tanln şl peste !150.000 metri de Anhoi, pe locul unde cu cîţiva ani în giune, In ceea ce priveşte apli a prezentat un raport în această pro lizării planului de încasări, preocupa sărcinat un membru al acestuia. Re
ţesături din fhătase. Producţia urmă se întindea un pustiu nisipos, se carea inovaţiilor în procesul de blemă. A reieşit că gospodăria colec rea administraţiei cantinei sfatului zultatele obţinute sînt înscrise într-un
In prima jumătate a anului diferitelor articole’ Industriale a află astăzi livezi de pomi fructiferi pe producţie. tivă a obţinut recolte bogate şi că fn popular orăşenesc privind îmbunătă registru special.
acesta, constructorii de maşini crescut In comparaţie cu anul o suprafaţă de peste 1.000 de hectare. general lucrurile s-au desfăşurat în
din R.P. Chineză au produs peste 1949 de cinci pînă la 19 ori. Secole de-a rîndul aceste pămînturi Monea patriotică bune condiţiuni. Au fost însă semna ţirea mesei servite, pregătirile de iarnă V. FURIB
’53.000 tone 'de utilaj minier. au fost inundate de apele încărcate late şi unele deficienţe. Acestea au
! Industria constructoare de In ultimii ani au fost con cu nisip ale rîului. In anul 1956 au De la începutul anului şl pînă fost cuprinse în decizia dată de co şi altele.
maşini grele ./lin R.P. Chineză acum, Întregul colectiv de mun mitetul executiv care prevedea luarea
produce în prezent maşini de ri Faptul că în marea lor majoritate
dicat, excavatoare, compresoare
cu aer, concasoare şl pompe de struite aici fabrici de materiale fost construite de-a lungul cursului că al întreprinderii I. Q. Frimu P e turmele sw a te r la lel®®5 p u b lic a te
apă Industriale. Multe din aces sintetice, rafinării de zahăr, fa superior al rîului trei mari rezervoare Orăştie, Îndrumat în permanen
te fnaşlnl au şl fost Instalate In de acumulare. După înlăturarea peri
noile mine sau în hilnele recent brici de tutun şl îîîori. Industria colului inundaţiilor, s-au început lu ţă de către organizaţia de bază, S-au luat măsuri eficiente zînd situaţia construcţiilor din brie însemnările corespondenţii-,
extinse. textilă a cunoscut, de aseme crările de amelioraţie. In primul an a executat peste 8.543 ore mun aceste gospodării, Comitetul exe lui nostru voluntar Petru Fărca-
nea, o mare dezvoltare. Numărul au fost astfel sădiţi peste 23.600 de că patriotică. In cadrul Între In scopul cunoaşterii preocu şiu, în legătură cu dezinteresul
In prezent, peste 300 de uzine fusurilor din filaturi a crescut pomi fructiferi. De atunci, livezile se prinderii s-au făcut diferite lu părilor şi realizărilor consiliilor cutiv al Sfatului popular al ra în serviciu al oficiantului sani
produc utilaj minier. Inceplnd de 11 ori. extind în fiecare an. crări, cum ar fi amenajarea de conducere ale G.A.C. din ra ionului Sebeş răspunde ziarului tar Gaşpar Macra şi a moaşei
unor secţii, aranjarea unui parc ionul Sebeş în problema asigu că cele relatate in ziar sînt In- Floarea Stoica de la dispensa
rării adăposturilor pentru ani rul comunei Berthelot.
Noul SinţzianIn anii puterii in faţa Întreprinderii etc. Va male şi a magaziilor pentru ce trutotul juste.
loarea orelor de muncă patrio reale, redacţia ziarului nostru a Pentru înlăturarea lipsurilor In răspunsul trimis redacţiei
:populare, in regiu tică efectuate este de 23.970 lei. de către Comitetul executiv al
’Sinţzlanului era re cul junglei răsar semnalate, au fost trimişi la
prezentată de cite- oraşe petroliere cum Bine au muncit şi tinerii din toate gospodăriile agricole co
din luna martie a.c., uzina de nea autonomă Sin- va zeci de ateliere este oraşul Karamai această întreprindere care, mo organizat un raid-anchetă. lective rămase in urmă oameni Sfatului popular raional Haţeg,
cazane din Teantzln a produs ţzian-Uigură au fost de olărit, de fabri a cărui populaţie bilizaţi de biroul organizaţiei de Printre gospodăriile agricole competenţi care să ajute consi se arată că Gaşpar Macra şi
340 vagonete pe care le-a ex create zeci de între cat săpun şi alte în trece de 40.000 oa U.T.M., au efectuat 5.860 ore colective rămase în urmă cu liile de conducere să ia măsuri Floarea Stoica au fost şi înainte
pediat minelor de cărbuni din prinderi industriale treprinderi nu prea meni. Karamai este muncă patriotică colectind construcţiile au fost amintite în operative pentru impulsionarea deseori criticaţi pentru abaterile
provinciile Hebel şi Şandun. mari şi mici. Uzine mari, acum aici s-azi unul din puternice 22.100 kg. fier vechi pe care l-au raid şi cele din Vingard, Dobir- săvirşite. Acum, pentru ofician
le şi fabricile aces creat întreprinderi le centre petroliere şi predat I.C.M.-uIui. lucrărilor. tul sanitar Gaşpar Macra, s a
De la începutul anului acesta, tei regiuni multina metalurgice, con ale ţării. ca, Secăşel şi Sîngătin. Anali- In urma acestor măsuri, si propus retrogradarea din func
întreprinderile metalurgice din ţionale situate in structoare de ma In afară de pe ţie, cu reducerea salariului pe
Şanhai au produs pentru Între nord-vestul Chinei şini, fabrici de ci trol in Sinţzian - DINPDOQUâMUL D f tuaţia construcţiilor a început timp de 3 luni. Dacă nici aceas
prinderile constructoare de uti au dat peste 1.000 să se îmbunătăţească. Astfel, la tă măsură nu-I va ajuta, 1 se
laj minier peste 30.000 tone de de tipuri de pro ment, de textile, de Uigură se găsesc şi mi data de 25 septembrie, grajdul va desface contractul de muncă.
otel pentru, şine, tablă de oţel duse. zahăr, de hîrtie etc. bogate zăcăminte de de la G.A.C. Vingard era acope
şi oţel silicios Pe harta Sinţzianu- cărbune, aur. cupru, 2 OCTOMBRIE 1961 lară romînească; 11,45 Radio Prichin rit şi acum continuă lucrările In ce o priveşte pe moaşa
Dacă pînă la eli lui apar noi centre zinc. plimb şi alte Programul I: 6,10 Muzică uşoară; del : „Gazeta pădurii“, de N. Rădu- de finisaj în interior. La Secă Floarea Stoica, s-a propus sanc
berare i n d u ş i r i a 7.30 Sfatul medicului: Hiperaciditatea lescu ; 12,30 In faţa hărţii: R.S.S. şel s-a terminat fundaţia, s-a ţionarea' ei cu „mustrare cu
industriale. In adîn- minere mi. gastrică şi prevenirea e i ; 8,00 Din Ucraineană; 13,05 Muzică din ope- asigurat materialul lemnos şi s-a avertisment“. In urma unor
ars cărămida, iar la Dobîrca şi cursuri de reîmprospătare a cu
Sîngătin au început lucrările de noştinţelor — făcute la Spita
zidire a cărămizii.
„Boli“ uşor vindecabilepresa de astăzi; 9,30 Tinereţea ne e ictc; 15,10 Concert de muzică uşoară; lul unificat din Haţeg, din in
formaţiile primite de pe rază
dragă; 11,44 Jocuri populare romi- 16,(5 Vorbeşte Moscova 1; 18,30 Lim
rţeşti; 13,05 Din folclorul popoarelor; ba noastră. Vorbeşte acad. prof. Al.. ŞubJ.iţiul cţe mai sus au apă-, circumscripţiei Berthelot, se pare
14.00 Muzică uşoară roinîncască; 16,15 Graur; 19,00 Revista economică ra rut in ziarul „Drumul socialis- Că moaşa Floarea Stoica a in-
Note de lector; 17,30 Vreau să ştiu ; dio; 20,20 Noapte bună, co p ii: „Cine mului“ nr. 2084 din 7 septem- ceput să se îndrepte
18.00 Din creaţia compozitorului sovie vrea cizmuliţe să-l întrebe pe cocoş“, ------ ========= ===-------------------------------- L,
tic Dunaevski; 19,00 Almanah ştiinţi de O. Pancu-Iaşi; 21,15 Jurnalul sa
fic ; 20,20 Noapte bună, cop ii: „Cei telor; 22,30 Cîntece lirice. / PinrynT H fii
trei urşi", de Mihail Sadovearm;
20,50 Tribuna Radio; 21,25 Arii din Programul II : 12,15 Melodii popu 2 Ş I 3 OC TO M BR IE 1961
opere; 23,15 Muzică uşoară. lare romîneşti; 13,15 Să citim îm
preună : „Lumina nordului", roman de DEVA : Revista visurilor ; PE HAŢEG: Prichindelul; BRAD:.
Programul ii : 12,40 „Călătorie mu TROŞANI: Săritură in zori: Pisica îşi scoate ghearele ; LO
zicală“ — program de muzică uşoară; A. J. Gronin — fragmente; 14,53 Car Raidul vărgat: SEBEŞ : Strada NEA : Lily ; TEIUŞ : Culisele
14.30 Melodii populare romîneşti şi ale net de reporter; 16,15 Muzică uşoară, Preriilor: ALBA 1ULIA: El Ha-
minorităţilor naţionale; 16,30 VorbeŞ' interpretată Ia acordeon; 16,50 Tribuna kim Bita ieşi din sac ; SIME- varieieului: ZLATNA: Vaca şl
te M oscova!; 18,05 Concert de es radio; 18,05 „Cîntecul muncii răsu RIA Strada Preriilor : OR/1Ş- prizonierul; ILIA : Dr. Soim :
tradă ; 19,30 Radioreportaj; 19,55.Con* nă“ — montaj de cîntece şi versuri; TIE . Cerasella ; Răzbunarea ; APOLDUL DE SUS: Discipolul
pozitorul săpfăm înii: Beethoven; 21.30 18,45 Scriitori la microfon: Eugen diavolului.
Lectură dramatizată djn romanul Frunză citeşte din versurile sa le ; 19,30
„Gînd se unesc rînrile", de scriitorul Fragmente din opera „Don Junii" de
sovietic Peirus Brovka; 22,30 Valsuri Mozart; 21,45 „Prin ţara constructo
23,15 Poemul vocal simfonic „Psiche" rilor comunismului“ — însemnări de VIZITAI.! CU ÎNCREDERE
de Gesar Franck. călătorie; 23,15 Concert de muzică
3 OCTOMBRIE 1961 uşoară.
Programul 1 : 6,10 Pe ogoarele pa Buletine de ştiri: 5,00; 6,00 ', 7,00; magazinele 0. 0. L alimentara din
triei — program de cîntece; 7,30 10,00; 11,00; 13,00; 15,00; 17,00;
W CLĂDIRI NOI LA PEKIN, CAPITALA R. P. CHINESE. Sfatul medicului: Cum să formăm de 20,00; 22,00; 23,52 (programul I ) ; Hunedoara, Ghelar, Teliuc şi Calau,
prinderi igienice la şcolari; 8.00 Din 12,00; 14,00; 16,00; 18,00; 21,00;
presa de astăzi; 10,08 Muzică popu 23,00 (programul II).
SSBSmtarntmoMurnmiik care vă oferă un bogat sorti
Faimosul concern „I. G. Farbenlndus- dă naştere la trei moştenitori: „Far- ment d e :
• trie“, atît de odios popoarelor ca ur bcniabriken Bayer A. G.", „Badische
„I. G. FA RBEN IN D U STRIE“ - Anilin und Sodafriken A. G.“ şi „Farb- e pasfe făinoase, orez, gris, biscuifi;
mare a rolului avut în cel de-al doi werke Iloechst A. G.“. La conducerea
CONCERNUL RĂZBOIULUI acestor moştenitori ai lui „1. G. Far produse zaharoase; L
lea război mondial, se afirmă din nou ben“ se află tot ilerman Abs, iar in
ventatorii gazel-v aducătoare de moar preparate şi conserve de carne;
în Germania Occidentală. Gum a luat te sînt azi directori în concernele
Dar, ca în orice proces de meta In condiţiile în care se dezvolta, „l.G. „I. G. Farbcn“ şi-au făcut experien vest-germane amintite mai sus. conserve de legum e; >
naştere şi s-a dezvoltat acest cartel morfoză, larva se transformă în flu Farben“ avea nevoie de materii prime ţele i'iri'-’i llaberland, inventatorul m brînzefuri; ^
ture. In căzut nostru, fostul director pentru producerea benzinei şi a cau gazului toxic Giklon—gaz care în Moştenitorii „inofensivi“ ai lui „1. G.
al morţii ? al fostei firme germane din S. U. A. ciucului sintetic, produse pe care con timpul ultimului război mondial a fost Farben" deţin azi 90 la sută din în m semiconserve de peşfe,peşte sărai ^
a devenit director general al întreprin cernul le brevetase. Oamenii de afa folosit de călăii hitlerişti în' camerele treaga industrie chimică a Germaniei
„I. G. Farbenindustrie" a apărut în derii Grasselli. Noul director ameri ceri ai lui „1. G. Farben“ încep să de gazare unde e-au introduşi oameni. occidentale. Numai într-un singur an şi afum ai; i
formă embrionară în Germania acum can de origine germană a atras în se deplaseze în Europa în vederea Fritz ter Meer, organizatorul unor — 1959 — „1. G. Farbcn“ a obţinut
50 ,de ani. Pe atunci faimosul concern posturile cheie pe foştii funcţionari încheierii de acorduri comerciale cu experienţe înfiorătoare pe oamenii vii profituri în valoare de 1,2 miliarde lichioruri şi alfe băuturispirtoase. >
de azi nu reprezenta decît nişte mici germani de la fosta societate. Direc societăţi din diferite ţări. în lagărele de exterminare de la Ausch- de mărci.
ateliere rudimentare unde se produceau torul nu-şi precupeţea timpul. Aşa se wiiz, Bucheuwald şi altele, Otto Am ^awsirHEBBaaEinB!*iBRBapn»ncî3Bii*Baa»Hnrat3ati7iaacnnnnKnanGoasa*Ra3î:z3H»«mnna*dr.Dai4.c^
substanţe chinice. Cu timpul aceste face că în anul 1924 între firma Gra Dobîndind o influenţă din ce în ce bro, specialistul în construirea came Dacă „I. G. Farben“ l-a ajutat pe
ateliere s-au unit sub o singură fir sselli şi uzinele de coloranţi din Ger relor da gazare şi inventator al con Hitler în pregătirea celui dc-al doilea I UZINELE TEH N O FRIG CLUJ jj
mă : „Fârbengemeinschaft“. Noua fir mania a fost încheiată o convenţie mai mare în politica Germaniei, servării pielii de om în vederea con război mondial, azi cei trei moşteni
mă a început să producă coloranţi şi „I. G. Farben“ sprijină activ instau fecţionării din ea a mănuşilor, a poşe tori ai aceluiaşi concern ajută pe gu strada Fabrica de chibrituri nr. 5-11
alte produse chimice necesare pieţii care prevedea crearea unei societăţi r a ta dictaturii hitleriste. vernanţii de la Bonn în pregătirile lor
interne. Este cunoscut faptul că îna comune în care Grasselli urma să aibă telor şi a altor obiecte pe care numai agresive. Gu ajutorul S.U.A. — ca şi telefon nr. 33-26 Ü
intai primului război mondial, socie 51 la sută din acţiuni, iar firma ger Recunoscător, Hitler a plasat lui „doamnele“ din societatea lui Hitler în trecut — concernul renăscut „1. G.
tatea „Fârbengemeinschaft" a jucat un mană 49 ia sută. Qonvenţia mai pre „I. G. Farben“ comenzi legate de pre le puteau purta. limi.i
rol de frunte în producerea unor com vedea că Grasselli poate să-şi vîndă gătirea celui de-al doilea război mon Farben" lucrează combustibil pentru m D» STOC SUPSAHQRNMTIV i
puşi sintetici ai azotului. produsele în Qanada şi S.U.A., iar so dial. Aplicarea acestor „invenţii" mons motoare de rachete şi atomice, lucrea Q
cietatea germană în restul lumii. truoase în cel de-al doilea război ză la explozive din cele mai puternice.
in goana după profituri, patronii Incepînd din anul 1936 — a decla mondial au adus profituri fabuloase Concernul vest-german colaborează în S cărăm izi-plăci re fra c ta re diferite
s ‘?!etăţii, dîndu-şi seama că producţia Gu cinci ani mai tîrziu, în anul 1929, rat Ia procesul criminalilor de război concernului „I. G. Farben“. Dacă în prezent cu numeroase firme din Oc
peniru război este mai rentabilă, au se încheie o altă convenţie, partenerul de la Nürnberg, von Schmitzler, unul anul 1937 profiturile lui „I. G. Far cident, printre care şi cu firme fran H t e r m o m e t r e vin clu C— 3 0 -j- 5 0 }
hotărît ca în locul compuşilor sinte fiind de data aceasta nu Grasselli ci din foştii conducători ai concernului ben“ se ridicau ia 231 milioane de ceze, la experimentarea unor noi tipuri
tici ai azotului să treacă la produce o altă firmă germană Höchst. Şi aşa „I. G. Farben" — pregătirile de răz mărci, în anul 1943 profiturile acelu dă armament. © rulm enţi diferiţi ¦
rea gazelor toxice sprijinind astfel mai societatea germană „Farhengemein- boi au ocupat locul principal în acti iaşi concern se cifrau la suma de
intens militarismul prusac. S-a trecut schaft", după metamorfoza prin care vitatea concernului. Legăturile dintre 822 milioane de mărci. „1. G. Farben“ are legături destul dc @ chei fixe duble 14 X 17
deci ia producţia în condiţii indus a trecut, revine în Germania. „I. G. Farben“ şi armată deveneau serioase mai ales cu monopolurile a-
triale a iperitei, gaz de pe urma că tot mai strînse stabilindu-se relaţii per După terminarea războiului, guver mericane „Dupont", „Mellon“ şi ® alezori m o rs e nr. 6
ruia fabricanţii au realizat profituri O dată cu revenirea în Germania manente între direcţia concernului şi nele ţărilor coaliţiei antihitleriste altele.
fabuloase. se schimbă şi patronii. In locul celor comandantul suprem a forţelor armate. au hotărît, avînd în vedere rolul cri @ m o to a re electrice diferite jj
vechi apar nume noi, Hermann Abs minal al lui „I. G. Farbenindustrie" Gînd e vorba de bani, capitaliştii
Dar capitaliştii din S.EJ.Ă., văzînd şi alţii.-Acest mare acţionar al socie Gomandamentul suprem al Wehr- în cel de-at doilea război mondial, ca se înţeleg de minune între ei. Gu ||) c lo ru ră d e calc iu h id ra ta tă
dezvoltarea pe care o luase industria tăţii schimbă numele firmei din Far- machtului nazist cerea conducerii lui acest concern să fie dccartelat odată vernele S.U.A, Angliei şi Franţei au
germană şi în special cea chimică, au „I. G. Farben“ să producă gaze toxice pentru totdeauna. U.R.S.S. a respectat uitat de cuvîntul dat în anul 1945 şi @ fu rtu n d e c a u c iu c 12 X 4,5
început să rîvnească după bogăţiile ei. bergemeinschaft“ în „ „I. G. Farbenin- cu o putere mare de exterminare, să hotărîrea luată şi a aplicat-o în par încearcă să facă şi popoarele să uite
Aşa se face că în timpul primului răz experimenteze fabricarea de grăsimi tea de răsărit a Germaniei. milioanele de oameni răpuşi de „pro @ c h e d e r cu aripi
boi mondial, S. U. Â. confiscă toate dustrie". dusele" lui „I. G. Farben".
brevetele germane importante printre din oameni, să găsească metode de Puterile occidentale nu numai că H pietre-polizor diferite
care şi cele ale uzinei „Farbengemein- Finanţat de Deutsche Bank, prin valorificare a părului uman, etc. n-au respectat hotărîrea, dar au în Omenirea nu a avut şi nu are nevoie
schaff“. In anul 1919 aceste brevete au curajat procesul de creare a noului de produsele aducătoare de moarte % p ie se auto d iferite şi alte m ateriale. Ş
fost vîndute în S.U.A. Ia preţuri foar intermediul Iul Hermann Abs, concer Toţi „specialiştii“ lui „I. G. Far concern „I. G. Farbcn". ale lui „I. G. Farben". Ea se opune
te ridicate. cu hoiărîre oricăror mijloace de dis
nul „I. G. Farbenindustrie" prin ac ben" lucrau intens fa descoperiri care Proaspăt renăscut, „I. G. Farben“ trugere în masă şi luptă pentru sta
Procedeele de fabricaţie ale uzinei s-a maturizat repede în R. F. Germană. bilirea păcii în lume.
germane au ajuns în mîiniie societăţii ţionarul Abs Hermann îşi retiiilează aveau să aducă moartea a sute de Ajuns la maturizare „1. G. Farben"
„Sterling Products Ga.", care !e-a ALî. GINJU
vîndut mai departe firmei „Grasselli fabricile devenind unul din cele mai mii de oameni în cel de-a! doilea răz
Chemical Gompany”.
cunoscute eoncerne chimice din lume. boi mondial. In laboratoarele lui