Page 33 - 1961-10

r^rr*T?T w .y-g”»-,v,,>—— !eSSWairTfTwraZîTHC'2î-|*V' 3reCTg3GHsiggn»gT-fcccByr;
hragiorisiă
aMici
l7Aj«aedo>»jra-Deva

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, TWIŢI-VA I

• Drum larg cunoştinţelor teh­ N oi co n stru cţii d e şco!!

4 pagini 20 bani nice. In satul Ohaba cat faptul că locui­ muncă patriotică in
clin raionul lila au valoare dc 4.500 lei,
KaamirâanMMBaswMigraraJiaittBgaraBfflBaaaa ® Darea de seamă — bilanţul ac­ fost date în folo­ torii acestor sate la construcţia şco­
tivităţii de deputat. sinţă la începutul a- au contribuit prin lii de 7 ani. La a-
nului şcolar cinci muncă patriotică la ceste acţiuni s-a
(pag. 11-a): săli de clasă noi in primit un aju­
cadrul şcolii de 7 construcţia şcoţii. tor de seamă din
® Drigadn celor 20 de turnători. ani. La această con­ Astfeţ, zilnic, cite partea deputatului
(pag. IIl-a); strucţie au fost fo­ 20-30 cetăţeni au
losite fonduri din prestat in total 2.000 raional Eftlmte Bo-
o Lucrările Adunării Generale a contribuţia volun­
tară precum şi fon­ ore de muncă pa­ dea şi a preşedinte­
O. N. U. duri acordate de triotică în valoare
stat. Trebuie remar- de 5.000 lei. lui comitetului ele
o La O.N.E. după trei lăptămîni.
şi in comuna Bu­ cetăţeni, Magda Teo­
(pag. IV-a). ruiene s-au prestat
peste 1.800 ore de dor.
Anul XHÍ. Mr. 2113 M iercuri 11 octombrie 1961

Prind vla|ă Iniţiativele

oam enilor muncii F o lo sin d resursele lo c a le

Şi pentru oame­

»Nici un vagonet de cărbune rebutat“ nii muncii din Zlat- La 24 septembrie fleţire la construc­ 50.000 lei. Prin fo­
na s-au construit a fost inaugurată ţia şcolii. 'Au fo­ losirea resurselor lo­
Valoroasa iniţiativă a minerilor dc la Teliuc a fost primită in mod festiv şcoa­ losit pe scară largă cale şi prin munca
cu bucurie de minerii din Lupeni. Primii care s-au angajat s-o un însemnat nu­ la de 4 ani din sa­ cetăţenilor, s-a e-
transpună în fapte, au fost cei din brigada condusă de comu­ tul Petreşti. 1Şcoala materiale din re­ conomisit la con­
nistul Sabin Gîiioancă. măr de blocuri dc este o frumoasă rea­ surse locale. Ast­ strucţia şcolii suma
locuinţe. lizare a cetăţenilor, fel, s-a.u confecţio­ de 40.000 lei. In
Pentru aplicarea el cu succes, In cadrul brigăzii lui din acest sat. Co­ nat pe plan local
Ghloancă s-au stabilit o seamă de măsuri ca: fiecare . şef de lată în clişeu ţi­ pii au astfel posibi­ cărămizi, şi s-a pro­ fruntea acţiunilor
schimb să răspundă direct de calitate ; desemnarea unor mi­ nui din node curat materialul au fost tovarăşii

blocuri cu 52 dc

apartamente.

neri care să se ocupe special cu alegerea şistului din cărbune; lităţi din cele mai lemnos din păduri­ Silviu Dragoş, Ne­

mecanicii de cratere cînd observă piatră să oprească toată in­ bune pentru a în­ le şi parchetele co­ gru Partenle şi

stalaţia şi altele, care au fost apoi însuşite şi de celelalte bri • văţa. munale. întreaga preşedintele comi­

fiăzi. Cetăţenii au m un­ construcţie a şcolii tetului de cetăţeni
Toate acestea au făcut ca sectorul III, începîud din luna cit cu multă însu­ se evaluează la Sabin Burza.

aprilie, să nu mai aibă nici un vagonet de cărbune rebutat.

Dimpotrivă, acest sector a primit bonificaţii pentru calitate Pentru ra d io fic a re a satelo r
ce se ridică la suma de 90.001) lei.

§@ Locuitorii satelor, tru radloficare. Tot au prestat 2.800 ore
„Să realizăm planul flecarei luni Tămăşeşti, Cerbia,
ssssaasiBKiESEnsKEE Poganeşti şi din co­ prin muncă patrio­ muncă patriotică.
cu o zi mai devreme(S muna Zam, au ho- tică stilpii au fost
nr*>r “*r*',—« r tărit să înceapă transportaţi la gro­ In mod deosebit
Furnallştii care lucrează la secţia I-a furnale din Combi­ u prin muncă patrio­ pile de plantare, a- au contribuit la
natul siderurgic Hunedoara au îmbrăţişat la începutul anului l IIIT M INTENS PE LUCRU i tică lucrările de ra- poi echipe speciale mobilizarea săte­
iniţiativa de a realiza planul fiecărei luni cu o zi mai devreme. rL m casa noya dioficare a satelor nilor deputatul ra­
Colectivistul Emil Muntean din La secţia oţelăria Martin nr. 1 de la C. S. Hunedoara se 1 lor. In acest scop au muncit la plan­ ional Octavian Mar-
Respeciînd reţetele dc dozare, graficele de încărcare şi desfăşoară L.crări pregătitoare pentru producţia anului viitor. J ei au procurat din
evacuare, prăjind bine minereurilc, ridicînd temperatura aeru­ [ Cistci s-a înscris In gospodă- resurse proprii, toţi tarea lor. gan şi deputaţii co­
lui insuflat în furnale, ei au reuşit să realizeze indici care 0 parte din lucrările de consolidare a halei, refacere a insta- J stilpii necesari pen­
depăşesc 1 tonă fontă pe m.c. volum util furnal şi, pe această ţ ria colectivă in toamna anu- La aceste acţiuni munali !’Aurelia ştef
cale, să producă de la începutul anului mai mult dc 10.000 tone laţiilor eic. sînt executate de către muncitorii şantierului V J şi Iulian Gambos.
construcţii. Depunînd multă strădanie, colectivul acestui şan- J au participat peste
S. C.
300 de cetăţeni care

(. lui 1952. De la început, el a

fontă peste plan. i cerut să lucreze in sectorul 1 ier a reuşit să termine cu 2 zile înainte de vreme'lucrările dc -j

Numai in luna aceasta, In primele 9 zile, ei au reuşit să-şi zootehnic, unde a. dat dovadă adîncire a platformei de turnare şi de acoperire a balei. O con- -j
depăşească planul cu 428 tone, ceea ce dă garanţia că şi în de multă pricepere. O parte
luna curentă prevederea iniţiativei va fi înfăptuită. din produsele obţinute drept tribuţie de seamă la obţinerea acestui succes au avut-o fie- -j
răsplată a muncii efectuate
In fruntea întrecerii s-au situat brigăzile dc furnalişti în gospodărie, i-au prisosit. rarii Vasile Pascu şiGii. Tudorache, dulgherulFlorian Her- -j
conduse de Ilie Mîtcă, Dionisie jTofan, Dumitru Duca, Nicolae Valortficînâu-le, an de an el
Timoîtc şi alţii. raan şi alţii. ]
[ a pus de-o parte economiile
L realizate şi în anul acesta n La M u ze ul re g io n a l ¦1
[ început construcţia unei case ^1
ţ noi, încăpătoare. Noua con- Muzeul regional tlin Deva . erm cîteva zile au fost adu
r st.rucţie este acum terminată. este vizitat de tot mal mulţi se la muzeu monede dacice, un )
cetăţeni clin ţară şi străinăta­ depozit de obiecte de bronz ]
te. lin interes deosebit tre ­ din comuna primitivă, ş.a. I
In acest an, Muzeul reglo- I
zeşte secţia de istorie unde
majoritatea vizitatorilor se nal-Deva a fost vizitat de i
L in aceste zile colectivistul aproximativ 38.000 cetăţeni. J
t Emil Muntean se va mul a in ca­ opresc mai, mult. Aceasta, de­
oarece muzeul este înzestrat Tîrg de toamnă i
să nouă. cu noi piese achiziţionate.

s/r ira\ n m iohe ck imir y Din iniţiativa Sfatului -j
/ popular al oraşului regional -j
Librăria ,,Ale­ sovietice un ştand vietice, atit in Petroşani, intre 22 septem- ¦»
brie şi 15 octombrie s-a or- -j
h !II xandru Sahia“ din de cărţi cu vinza- traducere cit. şi in ganizat tirgul de toamnă, tlrg )
Deva a organizat re. original, precum işi tradiţional in oraşul Petro- n
La D e p o u l în cadrul acţiuni­ numeroase cărţi de şani. Scopul organizării tir- ]
| C.F.R. din Si­ lor închinate Lunii Standul, aduce in literatură politică gului este stimularea desfa- 1
faţa iubitorilor cerii de produse agricole şi ^
cărţii, cele mai re­ industriale. S-au organizat -j
( în acest scop de către O.C.L.- )
prieteniei romîno- cente volume so- şi beletristică.

/ w) vJ «—t wJ v—/ s—t\—f «—t »—/w-Ji. I«_!(.JuJv.Jirt) v__/i—>v fe l# : w-* !!$ » * » * * • ’

vi eria a sosit clin ( uri ştanduri diferite, cu un

cursă locomoti­ DIN ŢA 1A bogat sortiment de produse, Uombinatul siderurgic din Galaţi este obiectivul cel mai important ol
va 230.127. Per­ « i g g ir .w 'iO ftp n w u u i w a j m r m n ; ¦i —--w*— l încă din primele zile, tirgul şesenalului. Primele capacităţi de producţie ale aceslni nou centru siderur­
sonalul care o l de toamnă a cunoscut o ma- gic vor fi puse în funcţiune piuă în 1905, urmînd ca treptat să se atingă
spre anul 1970, capacitatea prevăzută de 4.000.000 tone oţel anual.
deserveşte, ca de ® Constructorii de maşini mi­ le. utilaje de fo~‘raj Tş*i e..x...t..r..a. ~cţri.~e -[¦,rce (afluenţă de cumpărători şi
s-a npu-
niere şi utilaje industriale din folosite cu 100 de ani în urmă z vizitatori

curcţe cu regiunea Maramureş au realizat etc. r D . FE D E R coresp Fotografia noastră înfăţişează unul din şantierele de construcţie ale nou­
peste pian în primele 9 luni ale Cea mai mar parte a muzeu- ^ -j *._/x .j U i.-J '—I y—f '—'-- J '—-''—r'—' '—’ '—f lui combinat siderurgic din Galaţi.

acestui an mai mult de 1.000 lui înfăţişează dezvoltarea in­
tone utilaj minier, chimic şi si­ dustriei noastre petroliere, con­

derurgic, sute 'de vagonete de diţiile de muncă şi de viaţă asi­
II mină şi remorci basculante pen­ gurate petroliştilor şi familiilor
F i e r v e c h i p e n t r u o f e l ă r i itru agricultură.
lor în anii puterii populare.

0 La Ploieşti a fost deschis Printre altele sînt expuse m a­ II31 !1 T # NE MAI AVEM REZERVE
chetele rafinăriilor Teleajen şi
Muzeul republican al petrolului. Aproape 100 de utemiştl din La începutul acestui an, or­ Ţinînd cont că în sectorul
Sînt expuse aici fotocopii, Brazi, a instalaţiei de foraj o janizaţia de bază a Depoului ganizaţia U.T.M. de la sectorul nostru mal sînt rezerve de fier,
4-Ld şi ale altor instalaţii mo­ C.F.R. Petroşani au răspuns în VIII al E. M. Lupeni s-a anga­ vechi, s-a pornit la acţiunea de-i
planşe şi documente originale, derne de foraj, precum şi foto­ acest an la chemarea privind pistării lor. S-au găsit pînă
colectarea fierului vechi. Ei au jat să colecteze 24.000 hg. fier acum, intr-un singur sector din
înfăţişînd utilizarea petrolului grafii privind folosirea izotopi­ prestat 450 ore de muncă pa­ vechi. Prin contribuţia brigă­ subteran, 8 vagonete şi două
din cele mai îndepărtate tim ­ triotică şi au colectat 131 tone platforme scoase din uz, 40 roţi
puri, harta lui Dimitrie Cante- lor radioactivi în foraj, extrac­ fier vechi. zilor utemiste de muncă patrio­ de vagonete şi alte utilaje ce
ţie şi în rafinării. tică, s-a reuşit să se colecteze
mir, în care sînt notate unele In frunte s-au situat pînă 37.000 Îîg., din care numai în
puţuri de păcură din Moldova, 0 In podgoriile dobrogene s-a
cules mai mult de jumătate din
imagini despre exploatarea ţi­
ţeiului prin gropi şi şanţuri, recolta de struguri din acest an.
La gospodăriile agricole de stat
transportul ţiţeiului cu căruţe- Murfatlar şi Lipniţa şi la gos­

podăriile colective din comune'e acum brigăzile conduse de Mir- luna septembrie s-au colectat pot fi trimise oţelăriilor.
Sinoe, Valea Nucarilor şi Tari- cea Prejban şi Grigore Cioclr- şi expediat oţelăriilor 7.000 kg., Existlnd asemenea rezerve,
verde se culege în toamna acea­ lan, cit şi tinerii Ilie Băltăţoiu, fier vechi. utemiştii sectorului nostru vor
B rig a d a de entitate.G(SlV.-r'W** l,\Cv„/V
sta prima recoltă de struguri Nicolae Cazan, Victor Tiţă, Ioan Cele mai bune rezultate le-a colecta şi expedia pînă la sfîr-
de pe plantaţiile de vii făcute Ionici, Irimie Munteanu, Gheor­ obţinut brigada condusă de tov. ş-îui inului încă multe tone de
ghe Pop şi alţii. Ioan Moldovan, brigadă din fier vechi.
In ultimii ani.
IOAN UJUPAN
\ Greu s a despărţit Nicolae pleca in concediu liniştit. Doar unui minereu de bună calitate. Viticultura este In plină dez­ Pină Ia sfîrşitul acestui an care fac parte şi tinerii frun­
ţ[ Balici de ortacii săi. Tocmai ai nevoie de odihnă. Rezultatele nu s au lăsat aş­ taşi Iosif IVdi şi Eroftei Cioan- membru a! biroului organizaţiei
^ in ziua aceea, cind era pregă- teptate. In luna septembrie, voltare în această regiune. Pod­ vom mai colecta şi expedia 10 tă, cît şi brigada tovarăşului
^ tit de plecare in concediu, la După ce le-a explicat încă brigada lui Nicolae Balici de goriile dobrogene cuprind în tone fier vechi. U.T.M. de la sectorul VII l-trans­
odată ce trebuie să facă in Vasile Chuda îu frunte cu tine­ porturi E. M. l.upeni
nrezent 21.000 hectare, supra­ IOAN BATRIN rii Ioan Stăneasa, Mrăz Bela,

faţă de două ori mai mare de- j secretar al organizaţiei U. T. M.

K orizontul Iii, unde lucra, s-a asemenea situaţii şi a fost con­ la Ghelar a dat peste plan cit in anul 1950. * de la Depoul G. F. R. Petroşani Ioan Timişan eic. C o n trib u ţia
i produs o surpare. Aproape 100 vins că totul va decurge bine, 84 tone de minereu de fier.
n o a s tră
^ m.c. de minereu se amesteca- şeful de brigadă le-a strlns Totodată, în această perioadă,

i seră cu pămtnt. Era nevoie dc mina şi a pornit către casă. brigada n-a rebutat nici un Organizaţia de bază U.T.M. de
< o sortare mult mai atentă, in Minerii, vagonetarii şi toţi cei vagonet de minereu. Cele 84 la Atelierul de zonă C.F.R. Pe­
' aşa fel ca din orizont să plece ce compun brigada au muncit tone minereu date peste plan troşani numără numai 10 tineri,
in zilele următoare cu un deo­ In luna septembrie se adaugă Toţi sint harnici la locurile lor de
numai minereu curat. Aceasta, sebit entuziasm. la alte zeci de tone dale in muncă, inimoşi şi entuziaşti in
realizarea sarcinilor ce le sint
Í pentru că în întrecerea des­ Comuniştii, in frunte cu Pe­ plus anul a.cesta. In total, de ia Pentru animalele, trasate de organizaţie.
făşurată sub lozinca „Nici un proprietate obşteas­
4 vagonet de minereu rebutat“, tru Toma, n-au dat înapoi in începutul anului şi piuă la sfir- că, colectiviştii dm Cu aceeaşi 'dragoste au răs­
<? brigada lut Nicolae Balici se Silvaşul Inferior, puns tinerii şi atunci cind s-a
J situase mereu in frunte. De faţa greutăţilor, t i au antrenat şitul lunii septembrie, brigada raionul Haţeg, vor pus problema colectării fieru­
< aceea, şeful de brigadă a clitb- asigura o însem­ lui vechi. In fruntea lor s-au si­
^ 3uit mult. Se ginâea că îşi lasă pe toţi membrii brigăzii, să li­ a dat peste plan 230 tone mi­ nată cantitate ele tuat utemiştii Viorel Bria, Fe­
< tovarăşii de muncă Intr-un mo­ furaje suculente. tru Fometescu şt Nicolae Col-
chideze cu surparea. A fost nereu de bună calitate.
ment greu. Totuşi, cunoştea IN FOTO : As­ ceru care, împreună cu ceilalţi
fiecare om din brigadă, pute­ greu. Trei săptămlni au mun­ Cind s-a întors din conce­ pect de la însilo-
rea lor de muncă. Avea încre­ cit minerii ptnă ce au lichidat diu Balici, munca în brigadă se zarca furajelor. tineri din atelier, au colectat şl
dere în ei. In cele din urmă surparea. Vagonetarii Aurel desfăşura normai, I-a crescut
s-a hotărit să discute cu toţi Papiciuc, Mihai Pălimaru, inima de bucurie cind a văzut expediat pînă acum 15 tone fier,
membrii brigăzii, să le cunoas­ Gheorghe Chilea, Nicolae Ml- că ortacii săi au depăşit pla­ vechi.
ron, ajutorul de miner Gheor­ nul, că n-au rebutat nici un
că părerea. ghe Popa, in frunte cu şefii vagonet cu minereu. Brigada NICOLAE NENU
de schimburi, au muncit din şi-a păstrat nepătat titlul de
-- N-ai nîci-o grijă tovarăşe răsputeri nu numai pentru în­ brigadă de calitate. secretar al organizaţiei U.T.M.
^ Balici, i-au spus oamenii. Poţi deplinirea planului de produc­
Atelierul de zonă 3.F.R.
ţie, ci şi pentru 'extragerea V. ALBU

/S»yWv„AV'm'V/WW^ -‘‘W P.etroşanf