Page 34 - 1961-10
P. 34

Isrsfr' *y                                                                                                                        m vw m m sm zsm zm                                                                                                     \ r . 2113

                A D U N A R I DE ALEGERI IN ORGANIZA ŢIILE DE PARTID                                                                                                             I F O Y P / ^ I U I J I L OILMNUIUUII §<0>\VI1!FYH<D

Lichidarea rămînerîi în urmă trebuie                                                                                              Să gospodărim mai                                                                                                      balansoar aşteaptă să fie che­
   să stea în afenfia comuniştilor                                                                                                bine fondul forestier,
                                                                                                                                                                                 // GER SEN                                                              mată de eroul visurilor sale.
                                                                                                                                     să valorificăm                                                                                                        Telefonul sună. Invingin-
                                                                                                                                     superior masa
                                                                                                                                                                                                                                                         du-şi emoţia, Saşenca ii pro­
                                                                                                                                       lemnoasă
                                                                                                                                                                                 producţie         a        studioului       „ Mosfilm“  — pune omului drag o intîini-
                                                                                                                                     Zilele trecute a avut loc adu­                                                                            re. A doua zi, Astahov aş­
                                                                                                                                  narea generală de dare de sea­
   Aproape fiecare din cel care             suri pentru pregătirea abataje­            arătat Importanţa lichidării ră •           mă şl alegerea noului birou                                                                                           teaptă la locul cuvenit.
au luat cuvintul la adunarea ge­            lor care trebuiau date în ex­              minerii în urmă, s-au angajat              ai organizaţiei de bază de la
nerală de dare de seamă şi ale­             ploatare, iar la orizontul 509 nu          să depună eforturi susţinute               I.F. Orăştie.                                  !M f                                                                      Cină Saşa. ţ se prezintă şi H
geri din sectorul m al minei                au existat roluri de acumulare             pentru creşterea productivităţii                                                                                                                                  mărturiseşte că ll iubeşte de
Lonea au arătat că realizările              a cărbunelui, astfel, încît eva­           muncii, reducerea preţului de                 Lucrările adunării generale                                                                                         mult, Alioşa rămine uimit.
obţinute de colectivul sectoru­             cuarea cărbunelui din abataje              cost al producţiei şi îndeplini­           au scos Ja lyeaiă preocuparea
lui în acest an nu slnt pe mă­              se făcea foarte încet.                     rea angajamentelor luate la în ­           organizaţiei de bază pentru pro­                                                                                         Mişcat de singurătatea Sa-
sura posibilităţilor. Acest lucru                                                      ceputul anului.                            blemele principale de producţie.                                                                                       şei, aviatorul îi propune să
a reieşit de altfel şl din darea              In adunarea de dare de sea­
                                            mă şi alegeri comuniştii au ară­             “ Noi, comuniştii, nu am des­               Pe linia gospodăririi fondului                                                                                      se mai întilnească. Urmează
de seamă prezentată în faţa                 tat că biroul organizaţiei de              făşurat o muncă stăruitoare,               forestier şi a valorificării supe­                                                                                     după amiezi fericite pentru
adunării de fostul birou al or­             bază nu a tras Ia răspundere               concretă, în vederea întăririi             rioare a masei lemnoase, s-au                                                                                          Saşa. Nici Alioşa nu rămine
ganizaţiei de bază. Colectivul              fosta conducere a sectorului care          disciplinei în muncă — a spus              obţinut importante succese, din­                                                                                       indiferent faţă de fata aceas­
sectorului a rămas în acest                 nu a controlat şi nu a dat asis­           tov. Popescu Ghlţ#. in sectorul            tre care remarcăm : efectuarea
                                            tenţă tehnică necesară brigăzi­            nostru au fost şi pxistă cazuri            împăduririlor de calitate cu                                                                                           ta mică, dar strălucitoare ir,
an dator patriei cu mai bine de             lor de mineri. Aşa se explică              de abateri de la disciplină, Unii          puteţi din esenţe valoroase şi                                                                                         marea ei fericire. La una din
3.700 tone cărbune, iar produc ­            faptul că în acest an m ajorita­           tovarăşi se prezintă ţîrziu ia             repede crescătoare, ridicarea in­                                                                                      vizite, Saşa ţi propune avia­
tivitatea muncii în primul se­              tea brigăzilor au rămas in urmă            ponţaj, nu fac schimbul la faţa            dicelui de utilizare a masei lem­                                                                                      torului să rămină la ea pină
mestru al anului a scăzut cu                cu planul, nu respectă mono­               locului. Acest lucru se datoreş-           noase la fag de la 58 la sută                                                                                          a doua zi. Orele de fericire
0,123 tone pe post faţă de sar­             grafia de armare. Acest lucru              te faptului că biroul organiza­            cît este planificat, ia 62 la sută,
cina planificată, Nici în privin­           se manifestă în deoşebi în bri­            ţiei de bază nu s-a preocupat              producerea de sortimente valo­                                                                                         smulse războiului nemilos se
ţa preţului de cost al cărbune­             găzile de care răspund maiş­               cu răspundere de întărirea d is­           roase peste pian e a : buşteni de
lui nu se pot spune cuvinte de              trii mineri Goncea Ioan, Şimon             ciplinei în muncă, nu a desfă­             rulaj, iobde din fag pentru ce­                                                                                        termină odată cu zorile. Alio­
laudă. De la începutul anului şi            Nicolae şi alţii, unde se armea-           şurat o activitate continuă de             luloză eţc,                                                                                                            şa trebuie să plece din nou in
plnă la data de 1 septembrie,               ză în cîmpuri mari, nu se pun              educare a noilor membri şi can­                                                                                                                                   misiune.
colectivul sectorului a înregis­            stringători, jugurile nu sînt              didaţi de partid»                             Rezultatele obţinute sint o ur­
tra t 490.000 lei depăşiri la pre­          completate, nu se face totul ca                                                       mare firească a creşterii con­                                                                                         După o aşteptare ce pare să
                                            producţia extrasă să fie de ca­              Biroul a neglijat ţinerea unor           ştiinţei politice a membrilor şi
ţul de cost al cărbunelui.                  litate.                                    conferinţe educative in faţa               candidaţilor de partid. Aceştia                                                                                        nu aibă sfîrşit, Saşa află, pe
  Cauzele neîndepliniril sarcini­                                                      candidaţilor, nu ş-a preocupat             au fost întotdeauna în fruntea
                                              In cuvintul lor, mai mulţi               de organizarea timpului liber a)           acţiunilor întreprinse pentru                                                                                          undele eterului, că soţu,l ei a
lor de plan sint multiple. In               membri de partid au arătat că              acestora, Nici la învăţ&mîntui             realizarea sarcinilor trasate de
primul rînd din cauza apariţiei             biroul organizaţiei de bază şi             de partid cursanţii nu au p arti­          partid.                                                                                                                murit. Pilotului Alioşa Astahov
unei felii, conducerea sectorului           fosta conducere a sectorului nu            cipat cu regularitate»
a fost nevoită să abandoneze                s-au interesat în suficientă m ă­                                                        Un sprijin efectiv la obţinerea                                                                                     i se decerne post vwrtem ti­
abatajul frontal de pe stratul              sură ca lucrările de pregătiri să            in scopul îmbunătăţirii mun­             acestor rezultate l-a adus şi în-
IV, pierzindu-se in felul acesta            ţină pasul cu necesităţile p ro ­                                                     văţămîntui de partid şl, mai                                                                                           tlul de Erou al Uniunii Sovie­
cantităţi însemnate de cărbune.             ducţiei. Pregătirea noilor locuri          cii în această privinţă noul bi­           ales, cercul de economie concre­                                                                                       tice.
Asemenea neregularităţi în ză-              de muncă a spus inginerul                  rou al organizaţiei de bază tre­           tă, care a pus un accent deose­
cămint s-au ivit şi în abatajele            Bogyi Qarol, noul şef de sector,           buie să analizeze sistematic fe­           bit pe îmbinarea muncii politice                                                                                       Războiul s-a terminat. Anii
606 şi 608. Deseori, din cauza              au rămas în urmă cu cel puţin              lul în care se desfăşoară m un­            cu sarcinile de producţie ce-i
presiunii, minerii din abatajul             trei luni, Brigăzile de la pregă­          ca de educare a noilor membri              revin întreprinderii. Astfel, la                                                                                       trec. Saşa munceşte şi-şi creş­
605 au întîm pinat şi ei unele              tiri nu sint aprovizionate la                                                         I. F. Orăştie, in primele                                                                                              te fiul refuzlnd cu consecven­
greutăţi în muncă, neputînd ast­            timp cu materiale, iar cele de             şi candidaţi de partid. Este ab­           opt luni ale acestui an
fel să-şi îndeplinească ritmic              la cărbune duc lipsă de trolii                                                        s-au secţionat cu fierăstra-                                                                                           ţă dragostea Iul Fetea, un co­
sarcinile de plan. Pe de altă               pneumatice pentru transporta­              solut necesar ca munca de edu­             iele mecanice peste 4.000 m.c.                                                                                         leg de şcoală, care-i propune
parte s-a neglijat aplicarea unor           rea lemnului în suitor şi abata­                                                      lemn mai mult decît în ţot anul                                                                                        să-şi refacă viaţa alături de
măsuri tehnico-organizatorice               je, diferite piese pentru tran s­          care a candidaţilor să fie în­             trecut, iar la scos-apropiat cu                                                                                        el. Deşi ştie că n-are nici un
care ar fi ajutat ca sectorul să            portoarele cu racle te. in adu­                                                       îunicularele s-a realizat, în ace­
nu răm înă in urmă cu produc­               narea de alegeri comuniştii ad             credinţată unor comunişti de               eaşi perioadă, cu 70 Ia sută mai                                                                                       temei, ea aşteaptă totuşi în­
                                                                                                                                                                                                                                                         toarcerea lui Alioşa.
ţia. Aşa de pildă, la orizontul                                                        nădejde, bine pregătiţi şi cu              mult-
                                                                                                                                     Comuniştii prezenţi în aduna­                                                                                       Dar iată că momentul aces­
562, nu s-au luat din timp mă­                                                         tragere de inimă pentru înde­
                                                                                                                                  rea generală au scos la iveală                                                                                         ta devine realitate, Alioşa n-a
                                                                                       plinirea acestei sarcini.                  şi lipsurile. Astfel s-a arătat că
                                                                                                                                  nu s-au aplicat peste tot regu­                                                                                        murit. In luptele grele cu ăuş-
                                                                                                                   Z, ŞUŞŢAC      lile de protecţia muncii, nu s-au
                                                                                                                                  folosit toate resursele pentru re­                                   SCENA DIN FILM                              . mânui avionul s-a prăbuşit şi
                                                                                                                                  ducerea preţului de cost etc.
                                                                                                                                                                                 Inspirat din marile proble­ nată poveste de dragoste, îna­              Alioşa a căzut prizonier.
                                                                                                                                     Prin hotărîrea adoptată s-a
                                                                                                                                  stabilit un plan de măsuri care                me ale contem poraneităţiial inte de izbucnirea războiului                 Fericirea relntilnirii, ferici­
                                                                                                                                  să conducă la lichidarea lipsuri­                                                                                      rea de a-şi cunoaşte fiul sînt
                                                                                                                                  lor semnalate şi la continua îm­               treilea film al lui Grigorie de ja f pus la cale de hitle-              curînd umbrite de încercări
                                                                                                                                  bunătăţire a muncii.                                                                                                   grele prin care trebuie să trea­
                                                                                                                                                                                 Ciuhrai (după „Al 41-lea“ şi rişti. Fa, Saşa, elevă la liceu            că Alioşa. Lui i se pune la
                                                                                                                                                  irig. TRAIAN IACOB                                                                                     îndoială fidelitatea faţă de
   Drum larg cunoştinţelor tehnice                                                                                                                                               „Balada soldatului“), reflecta pe atunci, se îndrăgosteşte de           partid, faţă de poporul său.
                                                                                                                                                                   corespondent                                                                          Dar plnă la urmă adevărul tri­
                                                                                                                                                                                 imensa forţă a omului sovietic chipul vestitului aviator. Alio­         umfă. Alioşa primeşte din nou
                                                                                                                                    Ie gospodăria,                                                                                                       calitatea de membru de partid,
                                                                                                                                                                                 care, datorită încrederii sale şa Astahov.                              precum si titlul de Erou al
                                                                                                                                            c o le c ifv ă ,                                                                                             Uniunii Sovietice.
   Avîntul uriaş al tehnicii cere impe­     3,3 la sută. Acest fapt a creat posi­      narilor şi tehnicienilor, noutăţile teh­                                                  ferme în partid, luptă pentru Dar visurile copilăriei se
rios cunoştinţe largi în toate dome­        bilităţi furnalişţilor hunedoreni să spo­  nice, conţinutul cărţilor şi revistelor        La Sarmisegeiuza s-a schimbai mult         înfăptuirea idealurilor puse de fring deodată. Izbucneşte răz­            'Optimismul, ăirzenta, ferm i­
niile producţiei. In patria noastră sint    rească corespunzător indicii de utilizare  tehnice, menite să uşureze munca şl        .viaţa oamenilor. Şi aceasta mai ales          acesta în faţa omenirii.                                                tatea cu care a înfruntat Alio-
create condiţii ca fiecare om al numen      a furnalelor, să îmbunătăţească conţinu­   să contribuie la îmbunătăţirea proce­       de cînd ţăranii muncitori s-au unit în                                            boiul.                              şa suferinţele şt alături de        e
sâ-şi însuşească cuupşţinţe c?t mal         tul calitativ al fontei şi să reducă pre­  sului de producţie.                                                                                                                                               el Saşa, atlt de plină de pu-       ’
largi pe tărîmul tehnicii, Iată doar        ţul de cost.                                                                           gospodăria colectivă. Amintim printre           Filmul începe în zilele noas­ Saşa rămine singură. Intr-o             rítate, reprezintă calităţile       ^
cîteva fapte elocvente în aceaştă pri­                                                    Dacă în ceea ce priveşte propagan­       altele că aici funcţionează un cinema­        tre cînd Saşenlca, eroina prin­ seară, micuţa Saşa se hotă-             morale ale omului sovietic, ale
                                               O contribuţie de seamă la îmbună­       da tehnică a crescut numărul conle-         tograf sătesc, o bibliotecă cu aproape        cipală, soseşte cu o maşină in reşle să-i dea lui 'Alioşa un            comunistului adevărat, care iu      ţ
vinţă. Numai în cursul acestui an au        tăţirea procesului de producţie o aduce    rinţelor organizate în întreprinderi,       11.000 volume etc. In curînd va fi            apropierea unui aeroport şi telefon La numărul pe care l-a              orice împrejurare rămine fidel
iest organizate în regiune 86 de            mişcarea inovatorilor şi raţioimlizato-    trebuie să se acorde o mai mare aten­       dat în folosinţă localul nou al cămi­         urmăreşte un avion pilotat de aflat intlmplător cu două zile                                                ţ
                                            rilor, Numai în primul semestru al         ţie tematicii acestora. Este necesar ca     nului euitural c.are dispune de şăli în­      soţul ei, Alioşa Astahov.
cercuri de minim tehnic în care au          anului au fost Înregistrate LŞ65 ino­      tematica conferinţelor tehnice să fie       căpătoare printre care şi una de spec*                                            in urmă In adăpost, în tim­                                             )
fost cuprinşi 3,750 muncitori. Şi, fi­      vaţii din care 1.375 au fost dejfl apli­   axată mai concret pe problemele prin­       tacole cu 300 locuri. Colectiviştii, în                                                                                                                   '
reşte, a.ceste cursuri nu sînt singu­       cate. Valoarea post-ealculatâ a- ecouo-    cipale ale procesului de producţie, să      afar.ă de făptui că au construit două         Zece minute a brăzdat avio­ pul unei alarme aeriene. şt                                                     >
rele forme prin care se asigură o                                                      răspundă problemelor cheie ale pro­
largă răspindire a cunoştinţelor teh­             Pe tem e                             cesului tehnologic, ale cerinţelor prac»    mari grajduri, o magazie de cereale,          nul cerul senin, zece minute pentru că la numărul respec­
nice. Pentru continua ridicare a nive­            a ctuale                             tice ridicate de producţie. Totodată        o maternitate, un siloz şi alteic, au
lului de calificare al muncitorilor, în                                                este necesar ca jn orientarea prppa-        obţinut venituri însemnate, care au           în care Şaşa a evocat trecutul tiv i se răspunde că 'Astahov e
regiune funcţionează 108 cursuri de         miilor aduse de inovaţii ,se ridică la     gandei tehnice prin conferinţe şă se        adus în casele lor belşug şi bunăstare.
diferiie grade, în care sînt cuprinşi       10.300J1Q0 lei.                            asigure un niycl diferenţiat, ţn aşa iei    Mulţi şi-au construit case iar Adam           ei şl al lui Alioşa.                in văzduh, ea îşi lasă numă­
peste 11.500 muncitori, Pe linia ridi­                                                 încît atît inginerul cît şi niaişţrul       Vida şi alţi 10 colectivişti şi-au cum­
cării continue a cunoştinţelor maiştri­       Munca cu cartea (efjm'că cunoaşte o      şi muncitorul să găsească în expune­        părat motociclete. In ultimul timp            Totul a început cu o minu­ rul de telefon şi ghemuită in °Idealurilor sale, partidului.
lor. tehnicienilor şl inginerilor, perio­   reală îmbunătăţire în deoşebi în cen­      rile ce se fac, ' ceea ce-1 interesează
dic se organizează de către sindicate       trele industriale puternice —» Hune­       la un nivel accesibil. Bine procedea­       Gheorghe Ardeleami şi-a cumpărat mo­          P a re a sie agamia — b ila n ţu l
şi A.S.I.T. sesiunile tehnico-şthnţiiice    doara, Valea Jiului şi grad. Dar, faţă     ză unele cluburi {Gălan, Lupenl, Cji-       bilă pentru dormitor iar Ioan Ioyă-
                                            de cerinţele reale ale muncii, nivelul     gir. I.C.S.IL), care organizează pe­                                                                        a e tiv ltâ p i de «lepratat
în cadrul cărora se dezfjaţ probleme        activităţii pe acest tărîm este încă       riodic, pentru tineret în mod deosebit,     nescu o maşină de cusut „Ileana“. Si
arzătoare ale procesului de producţie,      departe de a fi satisfăcător. La cabi­     concursuri „Cine ştie cîştigă“, „Cine       acesiea sînt doar cîteva exemple,               Cu puţin timp în urmă am ţi­      nute în circumscripţia noastră      mobilizarea cetăţenilor Ia dife­
se dezbat probleme teoretice şi se fac      netul tehnic din Hunedoara da pildă,       ştie meserie, cîştigă" sau „Drumeţii                                                      nut darea de seamă în faţa ale­     şi am arătat că prin munca pa­      rite acţiuni patriotice, desfăşu­
cunoscute noile cuceriri ale ştiinţei şi    numărul cărţilor tehnice citite este ex­   veseli" pe probleme de tehnică. Aceste                              P. FĂRCAŞIl)          gătorilor. Aceasta a fost un bun    triotică efectuată de către ce­     rând o intensă muncă politică în
tehnicii. De pildă, la Petroşani, prin      trem de mic. Gomparînd planul de ac­       metode fructuoase trebuie generalizate                                                    prilej de a face bilanţul mun­      tăţeni a fost terminat podul de     rîndul acestora. Tot odată,
grija Consiliului sindical raional şi a     tivitate al cabinetului tehnic, eompa-     şi în alte întreprinderi.                                                   corespondent  cii pe care am depus-o ca de­       la Rusu, Intre Vorţa şi Visca,      comuniştii Gheorghe Cosma,
filialei A.S.I.T., a avut loc recent o      rînd temele de inovaţii şi raţionali­                                                                                                putat şi a constituit totodată,     şcoala de 4 ani din Cerţej este     Silvi Miclea, Trandafir Crăciun,
fructuoasă sesiune de acest fel,' în        zări la care lucrează oamenii, cu ti-         In munca de răspindire a cunoştin­                                                     un ajutor în îmbunătăţirea ac­                                          Marian Dragomjr şi alţii, au fost
care s-au dezbătut probleme ca : spo­       şele cititorilor, poţi şă-ţi dai seama     ţelor tehnice trebuie intens folosită in­                                                 tivităţii mele de viitor.           Ne vorbesc depufajjj                întotdeauna in primele rinduri
rirea vitezelor de înaintare în aba­        că biblioteca acestui cabinet nu cu­       telectualitatea tehnică — inginerii în                                                                                                                            la munca patriotică, fapt caro
taje, organizarea lucrului la betonări      noaşte aceste probleme şi nu are în        mod deosebit. Există încă un marc                                                           La întocmirea dării de seamă      despre aciivifafea lor              a avut un important rol mobi­
pentru a obţine viteze de avansare de       orientarea ei strădania de a pune Ia       număr de ingineri şi tehnicieni care                                                      am consultat tovarăşii din Co­                                          lizator.
70 m. pe lună etc. La această sesiu­        dispoziţie tocmai acele cărţi care S.ă     nu sînt atraşi în această muncă,                                                          mitetul executiv al Sfatului        aproape terminată (se lucrează
ne au participat maiştri, tehnicieni şi     înlesnească munca inovatorilor, a ca­      în deosebi în întreprinderile carboni­                                                    popular raional Ilia, am veri­      la finisaj), au fost confecţio­       In viitor vom termina con­
ingineri din industria carboniferă a        drelor care se ocupă de rezolvarea         fere din Valea Jiului, în Hunedoara                                                       ficat toate datele necesare şi      nate 36.000 bucăţi cărămizi, în     strucţiile începute şi vom
Văii Jiului. Asemenea sesiuni au fost       acestor probleme.                          şi în întreprinderile miniere din ra­                                                     am recitit deciziile comitetului    satul Coaja s-au transportat 40     înfăptui propunerile făcute
organizate şi la Brad şi Hunedoara.                                                    ioanele Brad şi Alba Jplia. Cp/niţetelc                                                   executiv, ale sfatului popular.     m.c. piatră şi s-au confecţionat    de cetăţeni cu ocazia dării de
                                               In unele întreprinderi, printre care    sindicatelor din întreprinderi şi cercu­                                                                                      peste 30.000 bucăţi cărămidă        seamă, Planurile de viitor sint
    Utilitatea sesiunilor tehnico-ştiinţi-  G.F.R. Petroşani, C.F.R. Teiuş, Uzinele    rile A.S.I.T., trebuie să niobilizeze                                                       Darea de seamă pe care am         pentru construcţia unei şcoli de    frumoase. Ele pot fi pe deplin
fice, a cursurilor cu caracter tehnic,      Zlatna, cartea tehnică nu se bucură        toate forţele inginereşti în scopul pro­                                                  făcut-o recent în faţa alegăto­     4 ani, precum şi alte realizări     realizate fiindcă toţi cetăţenii
a conferinţelor şi a altor acţiuni si­      de popularizarea cuvenită. De aceea,       pagării în mase a cunoştinţelor teh­                                                      rilor a cuprins activitatea desfă­  obţinute de la alegeri şi pînă      înţeleg că fiecare oră de mun­
milare, este oglindită în rezultatele       numărul cititorilor este mic. Aci se       nice, să asigure o desfăşurare conti­                                                     şurată de toţi cetăţenii comunei    acum.                               că patriotică, fiecare acţiune
obţinute, lată doar cîteva din aceste       organizează rar acţiuni prin care să       nuă acestei munci importante.                                                             Vorţa, felul în care ei au răs­
rezultate, la care propaganda tehnică       se fâcă cunoscut muncitorilor, irigi”                                                                                                puns acţiunilor obşteşti iniţiate     Trebuie să remarc faptul că       duce la înfrumuseţarea satului,
şi-a adus contribuţia. La mina Teliue,                                                                         T. PETRESCU                                                       de noi. De la început am infor­     în munca mea am primit un           Ia dezvoltarea lui şi deci la
conţinutul de metal în siderită a crc                                                                                                                                            mat alegătorii despre proble­       ajutor real din partea organiza­    crearea de condiţii tot mai bune
«ut cu 1,5 la sută, iar în limonită cu                                                                                                                                           mele discutate în sesiunea sfa­     ţiilor de partid din satele Cerţej  de muncă şi de trai.
                                                                                                                                                                                 tului popular raional, măsurile     şi Coaja care m-au ajutat în
                                                                                                                                                                                 ce s-au luat. Apoi, am făcut o                                                      TEODOR SORIN EA
                                                                                                                                                                                 prezentare a realizărilor obţi­
                                                                                                                                                                                                                                                                  deputat în circumscripţia nr. 7

                                                                                                                                                                                                                                                                                 raională Ilia

            CONCURS                                                                      In primul an de muncă în                 Construcţiile planificate,                                                                                             najate. Ele nu satisfac însă în
                                                                                       comun, membrii gospodăriei a-              să fie terminate Sa timp!                                                                                              trutotul nevoile de adăposti r<
I între difuzorii de carte de la oraşe şi sate                                         gricole colective „23 August"                                                                                                                                     în special pentru vacile de lap
l
l  In scopul de a realiza o nală a cooperativelor de                                   din Guraşada, raionul Ilia, au             van, o ingrăşătorie de porci şi                ve s-au dat însă uitării.           Teofil şi Medrea Roman — nu         te, care stau înghesuite, nu a
                                                                                       obţinut unele realizări de sea­            două pătule.                                                                                                           lumină şi nici aerisire su
i largă răspindire a cărţii în consum I-Iunedoara-Deva, or­                            mă.                                                                                       Pînă la 13 august, cînd a a- s-au interesat să găsească meş-            ficientă.
l rîndul oamenilor muncii din ganizează pe toată perioada                                                                           Statui a venit In ajutorul co­
                                                                                         îndrum aţi de comunişti, co­             lectiviştilor, acordînt}H-le în a-             vut loc adunarea generală a teri-zidari pentru turnarea be­               Vina principală pentru întîr
l întreprinderi, instituţii şi în trimestrului IV a.c., un con­                                                                   cest scop credite în valoare de                colectiviştilor, nimeni nu şi-a . tonului.                              zierea lucrărilor de consţrucţ!
l special în rîndul ţărănimii                                                          lectiviştii au mecanizat cea mai           38.200 lei. Cu aceşti bani ei au                                                                                       revine consiliului de conducer
l                                           curs intre difuzorii voluntari             mare parte din lucrările agri­             procurat 32,000 kg. ciment,                    mai adus aminte că trebuie O slabă preocupare a existat                 al gospodăriei colective şi m?
l  muncitoare,  Uniunea  regio-             de carte cu următoarele                    cole, fapt care a influenţat po­           14,000 bucăţi ţiglă, 9 m. c. de                construit grajdul şi saivanul. din partea consiliului de con­
                                                                                                                                  şipci şi 20 m. c. de bile manele.                                                                                      ales tovarăşilor Kafca Davic
l PRE/mi ÎN OBIECTE Şi CĂRŢI:                                                          zitiv asupra obţinerii unor pro­           Din resurse locale au mai fost                 In cadrul adunării generale s-a ducere şi în special a preşedin­        Oana Teofil şi Medrea Romar
                                                                                       ducţii sporite de cereale la hec­          procuraţi 120 m. c. piatră şi                  pus din nou în discuţie pro­ telui tov. Kafca David, şi pen­
Í  O UN PREMIU I - B1G1GLE ŢA „CARPAJI".                                               tar.                                       balast, 80 m. c. lemn de cons­                 blema construcţiilor, luîndu-se tru procurarea cărămizii. Co­           precum şi tovarăşului Teofil Lu
l                                                                                                                                 trucţii şi o însemnată cantitate
l • UN PREMIU II - APARAl DE RADIO „ROMANŢA",                                            Chiar de la inaugurarea gos­             de lemn pentru arsul cărămi­                   hotărîrea ca ele să fie term ina­ mitetul executiv al sfatului          paş secretarul organizaţiei ri
                                                                                       podăriei (11 septembrie 1960),             zii, Tot materialul fiind adunat,              te pînă în luna octombrie.                                              bază P.M.R., care s-a complă
l o UN PREMIU III - COVOR DE IUTA.                                                     consiliul de conducere a acor­             Urma să se treacă la ridicarea                                                     popular raional le-a venit în
                                                                                                                                  obiectivelor planificate.                      Şi iată că ne aflăm în octom­ ajutor colectiviştilor din Gura-          cut In această delăsare. Biroi
l  ® DOUA PREMII A CITE O SERVIETA DE PIELE,                                           dat o deosebită atenţie şi dez­                                                           brie. La Guraşada lucrările de sada, trimiţîndu-le o presă              organizaţiei de bază n-a tra
l                                                                                      voltării sectorului zootehnie, Fo­            Ce s-a făcut însă în această                construcţie se află totuşi intr- pentru confecţionarea cărăm i­         din timp la răspundere pe ct
l  9 CINCI PREMU ÎN CARŢ! in VALOARE DE CIŢE 100 LEI.                                                                             privinţă? Consiliul de condu­                                                                                          vinovaţi de întîrzierea lucră
                                                                                       losind atit fondurile proprii cit          cere al gospodăriei colective în                                                                                       rilor.
l o CINCI PREMII A CITE UN APARAT DE FOTOGRAFIAT „RUP                                  şi creditele acordate de stat              şedinţa avută la 26 mai a. c. a                un stadiu de început. Mai pre­ zii. Din lipsă de interes, presa
l NIER".                                                                                                                          analizat stadiul lucrărilor. Con-                                                                                        Ţinînd seama de faptul c
ot CINCI PREMII IN CĂRŢI IN VALOARE DE CIŢE 50 LEI,                                    (51.050 Iei), gospodăria colecti­          statindu-se că nu se făcuse ni-                cis, s-a tu rn at (pe jumătate a trebuit să ia calea întoarsă           timpul este destul de înainta
                                                                                       vă deţine acum 21 vaci de lap ­            mic, s-a luat hotărîrea ca ime­                numai) fundaţia la grajd şi deoarece, chipurile, nu s-ar fi
t                                                                                      te, 24 viţele, 8 viţej, 93 capete          diat să se treacă la treabă, nu­               s-au numit meşteri! care vor găsit pe tot hotarul satului pă-           că la Guraşada există posibili
t  o CINCI PREMII A CITE UN STILOU „FLARO“.                                            oyine şi 11 porci, did care 10             mind ca responsabili la lucră­
                                                                                       sînt puşi la îngrăşat pentru a             rile de construcţii pe tovarăşii                                                                                       tăţi reale pentru ridicarea con
l • CINCI PREMII IN CĂRŢI IN VALOARE DE CITE 10 LEI.                                   fi livraţi statului în baca con­           Teofil Oana şi Medrea Roman,                   construi pătulele. Aceştia au mînt bun pentru confecţionarea            strucţiilor planificate, biroul or
                                                                                       tractului încheiat.                        membri în consiliul de condu­                  pregătit materialul lemnos ne­ cărămizii. Datorită acestui fapt
l • CINCI PREMII IN CĂRŢI IN VALOARE DE CITE 25 LEI.                                                                                                                             cesar, De saivan însă nu mai a fost necesar să se comande               ganizaţiei de bază P.M.R. tre
                                                                                          Creşterea efectivului ;de arjb          cere.                                          vorbeşte nimeni.                                                        buie să orienteze activitatea co
ci In afara acestor premii, fle­ la sută din valoarea cărţi­                                                                        După cîteva zile a fost ridi­                                                    la fabricile din alte regiuni că­   lectiviştilor spre terminarea c
                                                                                       maie proprietate obştească a                                                                                                                                      bieciivelor propuse.
t care difuzor de carte va lor difuzate în mediul rural.                               impus şi ridicarea unor adă­               cat şi dat în folosinţă adăpostul              Să vedem cum se lucrează la rămida necesară, care pînă în
                                                                                                                                                                                 aceste corfttrucţii. In ziua de 5 5 octombrie nu sosise încă. Bi­          Consiliului de conducere î
t primi o remiză de 8 la sută Toţi difuzprii voluntari de                              posturi corespunzătoare. In p ri­          pentru porci. Celelalte obiecti­               octombrie au fost trimişi ca neînţeles că procurată astfel,             gospodăriei colective îi revin

t din valoarea cărţilor difu­ carte vor primi diplopia de                              mele luni după inaugurare, c o ­                                                          ajutoare pentru turnarea stu ­ cărămida va ridica preţul de             sarcina nu numai de a analiz
«. zate în mediul urban şi 12 „Fruntaş in difuzarea cărţii.                                                                                                                                                                                              — aşa cum a făcut-o în repe
                                                                                       lectiviştii au amenajat două                                                              pilor de beton, necesari pătu- cost al construcţiilor.                  tate rinduri — problema cons
ct C I T I T O R I
        Pentru a cunoaşte criterii Ie de organizare şi desfăşurare                     grajduri în care au fost adă­                                                             lelor, 6 colectivişti, Dar, aşa Ne aflăm deja în luna octom­            trucţiilor zootehnice şi gospo
                                                                                                                                                                                 cum au venit, tot aşa au şi ple­ brie. Peste puţin timp animale­
                                                                                       postite cornutele mari şi caba­                                                           cat, deoarece preşedintele gos­ le vor trebui introduse în adă­         'dăreşti, ci ’de a lua măsuri ur
   a concursului, cereţi în librării şi cooperative regulamentul                       linele. '                                                                                 podăriei colective Kafca David, posturi acoperite. Este adevă­
                                                                                                                                                                                                                                                         gente şi concrete pentru execu
   pentru concurs, care se primeşte în mod gratuit.                                      In planul de producţie pentru                                                           precum şi cei doi membri ai ra t că Ia G-.A.C. 'din Guraşada
   S-J \-JvJvJ wJ\-Ju_/1_fuJU.                                                         anul in curs, el au prevăzut să                                                                                                                                   tarea lucrărilor ce sînt rămas
                                                     »fUu/uJvJi                        construiască un grajd pentru!                                                             consiliului de conducere — Oana există cele două' grajduri ame-         mult în urmă:
                                                                                       100 capete vite mari, un sal-                                                                                                                                     "" « . DAVII
   29   30   31   32   33   34   35   36   37   38   39