Page 34 - 1961-10
P. 34
Isrsfr' *y m vw m m sm zsm zm \ r . 2113
A D U N A R I DE ALEGERI IN ORGANIZA ŢIILE DE PARTID I F O Y P / ^ I U I J I L OILMNUIUUII §<0>\VI1!FYH<D
Lichidarea rămînerîi în urmă trebuie Să gospodărim mai balansoar aşteaptă să fie che
să stea în afenfia comuniştilor bine fondul forestier,
// GER SEN mată de eroul visurilor sale.
să valorificăm Telefonul sună. Invingin-
superior masa
du-şi emoţia, Saşenca ii pro
lemnoasă
producţie a studioului „ Mosfilm“ — pune omului drag o intîini-
Zilele trecute a avut loc adu re. A doua zi, Astahov aş
narea generală de dare de sea
Aproape fiecare din cel care suri pentru pregătirea abataje arătat Importanţa lichidării ră • mă şl alegerea noului birou teaptă la locul cuvenit.
au luat cuvintul la adunarea ge lor care trebuiau date în ex minerii în urmă, s-au angajat ai organizaţiei de bază de la
nerală de dare de seamă şi ale ploatare, iar la orizontul 509 nu să depună eforturi susţinute I.F. Orăştie. !M f Cină Saşa. ţ se prezintă şi H
geri din sectorul m al minei au existat roluri de acumulare pentru creşterea productivităţii mărturiseşte că ll iubeşte de
Lonea au arătat că realizările a cărbunelui, astfel, încît eva muncii, reducerea preţului de Lucrările adunării generale mult, Alioşa rămine uimit.
obţinute de colectivul sectoru cuarea cărbunelui din abataje cost al producţiei şi îndeplini au scos Ja lyeaiă preocuparea
lui în acest an nu slnt pe mă se făcea foarte încet. rea angajamentelor luate la în organizaţiei de bază pentru pro Mişcat de singurătatea Sa-
sura posibilităţilor. Acest lucru ceputul anului. blemele principale de producţie. şei, aviatorul îi propune să
a reieşit de altfel şl din darea In adunarea de dare de sea
mă şi alegeri comuniştii au ară “ Noi, comuniştii, nu am des Pe linia gospodăririi fondului se mai întilnească. Urmează
de seamă prezentată în faţa tat că biroul organizaţiei de făşurat o muncă stăruitoare, forestier şi a valorificării supe după amiezi fericite pentru
adunării de fostul birou al or bază nu a tras Ia răspundere concretă, în vederea întăririi rioare a masei lemnoase, s-au Saşa. Nici Alioşa nu rămine
ganizaţiei de bază. Colectivul fosta conducere a sectorului care disciplinei în muncă — a spus obţinut importante succese, din indiferent faţă de fata aceas
sectorului a rămas în acest nu a controlat şi nu a dat asis tov. Popescu Ghlţ#. in sectorul tre care remarcăm : efectuarea
tenţă tehnică necesară brigăzi nostru au fost şi pxistă cazuri împăduririlor de calitate cu ta mică, dar strălucitoare ir,
an dator patriei cu mai bine de lor de mineri. Aşa se explică de abateri de la disciplină, Unii puteţi din esenţe valoroase şi marea ei fericire. La una din
3.700 tone cărbune, iar produc faptul că în acest an m ajorita tovarăşi se prezintă ţîrziu ia repede crescătoare, ridicarea in vizite, Saşa ţi propune avia
tivitatea muncii în primul se tea brigăzilor au rămas in urmă ponţaj, nu fac schimbul la faţa dicelui de utilizare a masei lem torului să rămină la ea pină
mestru al anului a scăzut cu cu planul, nu respectă mono locului. Acest lucru se datoreş- noase la fag de la 58 la sută a doua zi. Orele de fericire
0,123 tone pe post faţă de sar grafia de armare. Acest lucru te faptului că biroul organiza cît este planificat, ia 62 la sută,
cina planificată, Nici în privin se manifestă în deoşebi în bri ţiei de bază nu s-a preocupat producerea de sortimente valo smulse războiului nemilos se
ţa preţului de cost al cărbune găzile de care răspund maiş cu răspundere de întărirea d is roase peste pian e a : buşteni de
lui nu se pot spune cuvinte de trii mineri Goncea Ioan, Şimon ciplinei în muncă, nu a desfă rulaj, iobde din fag pentru ce termină odată cu zorile. Alio
laudă. De la începutul anului şi Nicolae şi alţii, unde se armea- şurat o activitate continuă de luloză eţc, şa trebuie să plece din nou in
plnă la data de 1 septembrie, ză în cîmpuri mari, nu se pun educare a noilor membri şi can misiune.
colectivul sectorului a înregis stringători, jugurile nu sînt didaţi de partid» Rezultatele obţinute sint o ur
tra t 490.000 lei depăşiri la pre completate, nu se face totul ca mare firească a creşterii con După o aşteptare ce pare să
producţia extrasă să fie de ca Biroul a neglijat ţinerea unor ştiinţei politice a membrilor şi
ţul de cost al cărbunelui. litate. conferinţe educative in faţa candidaţilor de partid. Aceştia nu aibă sfîrşit, Saşa află, pe
Cauzele neîndepliniril sarcini candidaţilor, nu ş-a preocupat au fost întotdeauna în fruntea
In cuvintul lor, mai mulţi de organizarea timpului liber a) acţiunilor întreprinse pentru undele eterului, că soţu,l ei a
lor de plan sint multiple. In membri de partid au arătat că acestora, Nici la învăţ&mîntui realizarea sarcinilor trasate de
primul rînd din cauza apariţiei biroul organizaţiei de bază şi de partid cursanţii nu au p arti partid. murit. Pilotului Alioşa Astahov
unei felii, conducerea sectorului fosta conducere a sectorului nu cipat cu regularitate»
a fost nevoită să abandoneze s-au interesat în suficientă m ă Un sprijin efectiv la obţinerea i se decerne post vwrtem ti
abatajul frontal de pe stratul sură ca lucrările de pregătiri să in scopul îmbunătăţirii mun acestor rezultate l-a adus şi în-
IV, pierzindu-se in felul acesta ţină pasul cu necesităţile p ro văţămîntui de partid şl, mai tlul de Erou al Uniunii Sovie
cantităţi însemnate de cărbune. ducţiei. Pregătirea noilor locuri cii în această privinţă noul bi ales, cercul de economie concre tice.
Asemenea neregularităţi în ză- de muncă a spus inginerul rou al organizaţiei de bază tre tă, care a pus un accent deose
cămint s-au ivit şi în abatajele Bogyi Qarol, noul şef de sector, buie să analizeze sistematic fe bit pe îmbinarea muncii politice Războiul s-a terminat. Anii
606 şi 608. Deseori, din cauza au rămas în urmă cu cel puţin lul în care se desfăşoară m un cu sarcinile de producţie ce-i
presiunii, minerii din abatajul trei luni, Brigăzile de la pregă ca de educare a noilor membri revin întreprinderii. Astfel, la trec. Saşa munceşte şi-şi creş
605 au întîm pinat şi ei unele tiri nu sint aprovizionate la I. F. Orăştie, in primele te fiul refuzlnd cu consecven
greutăţi în muncă, neputînd ast timp cu materiale, iar cele de şi candidaţi de partid. Este ab opt luni ale acestui an
fel să-şi îndeplinească ritmic la cărbune duc lipsă de trolii s-au secţionat cu fierăstra- ţă dragostea Iul Fetea, un co
sarcinile de plan. Pe de altă pneumatice pentru transporta solut necesar ca munca de edu iele mecanice peste 4.000 m.c. leg de şcoală, care-i propune
parte s-a neglijat aplicarea unor rea lemnului în suitor şi abata lemn mai mult decît în ţot anul să-şi refacă viaţa alături de
măsuri tehnico-organizatorice je, diferite piese pentru tran s care a candidaţilor să fie în trecut, iar la scos-apropiat cu el. Deşi ştie că n-are nici un
care ar fi ajutat ca sectorul să portoarele cu racle te. in adu îunicularele s-a realizat, în ace
nu răm înă in urmă cu produc narea de alegeri comuniştii ad credinţată unor comunişti de eaşi perioadă, cu 70 Ia sută mai temei, ea aşteaptă totuşi în
toarcerea lui Alioşa.
ţia. Aşa de pildă, la orizontul nădejde, bine pregătiţi şi cu mult-
Comuniştii prezenţi în aduna Dar iată că momentul aces
562, nu s-au luat din timp mă tragere de inimă pentru înde
rea generală au scos la iveală ta devine realitate, Alioşa n-a
plinirea acestei sarcini. şi lipsurile. Astfel s-a arătat că
nu s-au aplicat peste tot regu murit. In luptele grele cu ăuş-
Z, ŞUŞŢAC lile de protecţia muncii, nu s-au
folosit toate resursele pentru re SCENA DIN FILM . mânui avionul s-a prăbuşit şi
ducerea preţului de cost etc.
Inspirat din marile proble nată poveste de dragoste, îna Alioşa a căzut prizonier.
Prin hotărîrea adoptată s-a
stabilit un plan de măsuri care me ale contem poraneităţiial inte de izbucnirea războiului Fericirea relntilnirii, ferici
să conducă la lichidarea lipsuri rea de a-şi cunoaşte fiul sînt
lor semnalate şi la continua îm treilea film al lui Grigorie de ja f pus la cale de hitle- curînd umbrite de încercări
bunătăţire a muncii. grele prin care trebuie să trea
Ciuhrai (după „Al 41-lea“ şi rişti. Fa, Saşa, elevă la liceu că Alioşa. Lui i se pune la
irig. TRAIAN IACOB îndoială fidelitatea faţă de
Drum larg cunoştinţelor tehnice „Balada soldatului“), reflecta pe atunci, se îndrăgosteşte de partid, faţă de poporul său.
corespondent Dar plnă la urmă adevărul tri
imensa forţă a omului sovietic chipul vestitului aviator. Alio umfă. Alioşa primeşte din nou
Ie gospodăria, calitatea de membru de partid,
care, datorită încrederii sale şa Astahov. precum si titlul de Erou al
c o le c ifv ă , Uniunii Sovietice.
Avîntul uriaş al tehnicii cere impe 3,3 la sută. Acest fapt a creat posi narilor şi tehnicienilor, noutăţile teh ferme în partid, luptă pentru Dar visurile copilăriei se
rios cunoştinţe largi în toate dome bilităţi furnalişţilor hunedoreni să spo nice, conţinutul cărţilor şi revistelor La Sarmisegeiuza s-a schimbai mult înfăptuirea idealurilor puse de fring deodată. Izbucneşte răz 'Optimismul, ăirzenta, ferm i
niile producţiei. In patria noastră sint rească corespunzător indicii de utilizare tehnice, menite să uşureze munca şl .viaţa oamenilor. Şi aceasta mai ales acesta în faţa omenirii. tatea cu care a înfruntat Alio-
create condiţii ca fiecare om al numen a furnalelor, să îmbunătăţească conţinu să contribuie la îmbunătăţirea proce de cînd ţăranii muncitori s-au unit în boiul. şa suferinţele şt alături de e
sâ-şi însuşească cuupşţinţe c?t mal tul calitativ al fontei şi să reducă pre sului de producţie. el Saşa, atlt de plină de pu- ’
largi pe tărîmul tehnicii, Iată doar ţul de cost. gospodăria colectivă. Amintim printre Filmul începe în zilele noas Saşa rămine singură. Intr-o rítate, reprezintă calităţile ^
cîteva fapte elocvente în aceaştă pri Dacă în ceea ce priveşte propagan altele că aici funcţionează un cinema tre cînd Saşenlca, eroina prin seară, micuţa Saşa se hotă- morale ale omului sovietic, ale
O contribuţie de seamă la îmbună da tehnică a crescut numărul conle- tograf sătesc, o bibliotecă cu aproape cipală, soseşte cu o maşină in reşle să-i dea lui 'Alioşa un comunistului adevărat, care iu ţ
vinţă. Numai în cursul acestui an au tăţirea procesului de producţie o aduce rinţelor organizate în întreprinderi, 11.000 volume etc. In curînd va fi apropierea unui aeroport şi telefon La numărul pe care l-a orice împrejurare rămine fidel
iest organizate în regiune 86 de mişcarea inovatorilor şi raţioimlizato- trebuie să se acorde o mai mare aten dat în folosinţă localul nou al cămi urmăreşte un avion pilotat de aflat intlmplător cu două zile ţ
rilor, Numai în primul semestru al ţie tematicii acestora. Este necesar ca nului euitural c.are dispune de şăli în soţul ei, Alioşa Astahov.
cercuri de minim tehnic în care au anului au fost Înregistrate LŞ65 ino tematica conferinţelor tehnice să fie căpătoare printre care şi una de spec* in urmă In adăpost, în tim )
fost cuprinşi 3,750 muncitori. Şi, fi vaţii din care 1.375 au fost dejfl apli axată mai concret pe problemele prin tacole cu 300 locuri. Colectiviştii, în '
reşte, a.ceste cursuri nu sînt singu cate. Valoarea post-ealculatâ a- ecouo- cipale ale procesului de producţie, să afar.ă de făptui că au construit două Zece minute a brăzdat avio pul unei alarme aeriene. şt >
rele forme prin care se asigură o răspundă problemelor cheie ale pro
largă răspindire a cunoştinţelor teh Pe tem e cesului tehnologic, ale cerinţelor prac» mari grajduri, o magazie de cereale, nul cerul senin, zece minute pentru că la numărul respec
nice. Pentru continua ridicare a nive a ctuale tice ridicate de producţie. Totodată o maternitate, un siloz şi alteic, au
lului de calificare al muncitorilor, în este necesar ca jn orientarea prppa- obţinut venituri însemnate, care au în care Şaşa a evocat trecutul tiv i se răspunde că 'Astahov e
regiune funcţionează 108 cursuri de miilor aduse de inovaţii ,se ridică la gandei tehnice prin conferinţe şă se adus în casele lor belşug şi bunăstare.
diferiie grade, în care sînt cuprinşi 10.300J1Q0 lei. asigure un niycl diferenţiat, ţn aşa iei Mulţi şi-au construit case iar Adam ei şl al lui Alioşa. in văzduh, ea îşi lasă numă
peste 11.500 muncitori, Pe linia ridi încît atît inginerul cît şi niaişţrul Vida şi alţi 10 colectivişti şi-au cum
cării continue a cunoştinţelor maiştri Munca cu cartea (efjm'că cunoaşte o şi muncitorul să găsească în expune părat motociclete. In ultimul timp Totul a început cu o minu rul de telefon şi ghemuită in °Idealurilor sale, partidului.
lor. tehnicienilor şl inginerilor, perio reală îmbunătăţire în deoşebi în cen rile ce se fac, ' ceea ce-1 interesează
dic se organizează de către sindicate trele industriale puternice —» Hune la un nivel accesibil. Bine procedea Gheorghe Ardeleami şi-a cumpărat mo P a re a sie agamia — b ila n ţu l
şi A.S.I.T. sesiunile tehnico-şthnţiiice doara, Valea Jiului şi grad. Dar, faţă ză unele cluburi {Gălan, Lupenl, Cji- bilă pentru dormitor iar Ioan Ioyă-
de cerinţele reale ale muncii, nivelul gir. I.C.S.IL), care organizează pe a e tiv ltâ p i de «lepratat
în cadrul cărora se dezfjaţ probleme activităţii pe acest tărîm este încă riodic, pentru tineret în mod deosebit, nescu o maşină de cusut „Ileana“. Si
arzătoare ale procesului de producţie, departe de a fi satisfăcător. La cabi concursuri „Cine ştie cîştigă“, „Cine acesiea sînt doar cîteva exemple, Cu puţin timp în urmă am ţi nute în circumscripţia noastră mobilizarea cetăţenilor Ia dife
se dezbat probleme teoretice şi se fac netul tehnic din Hunedoara da pildă, ştie meserie, cîştigă" sau „Drumeţii nut darea de seamă în faţa ale şi am arătat că prin munca pa rite acţiuni patriotice, desfăşu
cunoscute noile cuceriri ale ştiinţei şi numărul cărţilor tehnice citite este ex veseli" pe probleme de tehnică. Aceste P. FĂRCAŞIl) gătorilor. Aceasta a fost un bun triotică efectuată de către ce rând o intensă muncă politică în
tehnicii. De pildă, la Petroşani, prin trem de mic. Gomparînd planul de ac metode fructuoase trebuie generalizate prilej de a face bilanţul mun tăţeni a fost terminat podul de rîndul acestora. Tot odată,
grija Consiliului sindical raional şi a tivitate al cabinetului tehnic, eompa- şi în alte întreprinderi. corespondent cii pe care am depus-o ca de la Rusu, Intre Vorţa şi Visca, comuniştii Gheorghe Cosma,
filialei A.S.I.T., a avut loc recent o rînd temele de inovaţii şi raţionali putat şi a constituit totodată, şcoala de 4 ani din Cerţej este Silvi Miclea, Trandafir Crăciun,
fructuoasă sesiune de acest fel,' în zări la care lucrează oamenii, cu ti- In munca de răspindire a cunoştin un ajutor în îmbunătăţirea ac Marian Dragomjr şi alţii, au fost
care s-au dezbătut probleme ca : spo şele cititorilor, poţi şă-ţi dai seama ţelor tehnice trebuie intens folosită in tivităţii mele de viitor. Ne vorbesc depufajjj întotdeauna in primele rinduri
rirea vitezelor de înaintare în aba că biblioteca acestui cabinet nu cu telectualitatea tehnică — inginerii în la munca patriotică, fapt caro
taje, organizarea lucrului la betonări noaşte aceste probleme şi nu are în mod deosebit. Există încă un marc La întocmirea dării de seamă despre aciivifafea lor a avut un important rol mobi
pentru a obţine viteze de avansare de orientarea ei strădania de a pune Ia număr de ingineri şi tehnicieni care am consultat tovarăşii din Co lizator.
70 m. pe lună etc. La această sesiu dispoziţie tocmai acele cărţi care S.ă nu sînt atraşi în această muncă, mitetul executiv al Sfatului aproape terminată (se lucrează
ne au participat maiştri, tehnicieni şi înlesnească munca inovatorilor, a ca în deosebi în întreprinderile carboni popular raional Ilia, am veri la finisaj), au fost confecţio In viitor vom termina con
ingineri din industria carboniferă a drelor care se ocupă de rezolvarea fere din Valea Jiului, în Hunedoara ficat toate datele necesare şi nate 36.000 bucăţi cărămizi, în strucţiile începute şi vom
Văii Jiului. Asemenea sesiuni au fost acestor probleme. şi în întreprinderile miniere din ra am recitit deciziile comitetului satul Coaja s-au transportat 40 înfăptui propunerile făcute
organizate şi la Brad şi Hunedoara. ioanele Brad şi Alba Jplia. Cp/niţetelc executiv, ale sfatului popular. m.c. piatră şi s-au confecţionat de cetăţeni cu ocazia dării de
In unele întreprinderi, printre care sindicatelor din întreprinderi şi cercu peste 30.000 bucăţi cărămidă seamă, Planurile de viitor sint
Utilitatea sesiunilor tehnico-ştiinţi- G.F.R. Petroşani, C.F.R. Teiuş, Uzinele rile A.S.I.T., trebuie să niobilizeze Darea de seamă pe care am pentru construcţia unei şcoli de frumoase. Ele pot fi pe deplin
fice, a cursurilor cu caracter tehnic, Zlatna, cartea tehnică nu se bucură toate forţele inginereşti în scopul pro făcut-o recent în faţa alegăto 4 ani, precum şi alte realizări realizate fiindcă toţi cetăţenii
a conferinţelor şi a altor acţiuni si de popularizarea cuvenită. De aceea, pagării în mase a cunoştinţelor teh rilor a cuprins activitatea desfă obţinute de la alegeri şi pînă înţeleg că fiecare oră de mun
milare, este oglindită în rezultatele numărul cititorilor este mic. Aci se nice, să asigure o desfăşurare conti şurată de toţi cetăţenii comunei acum. că patriotică, fiecare acţiune
obţinute, lată doar cîteva din aceste organizează rar acţiuni prin care să nuă acestei munci importante. Vorţa, felul în care ei au răs
rezultate, la care propaganda tehnică se fâcă cunoscut muncitorilor, irigi” puns acţiunilor obşteşti iniţiate Trebuie să remarc faptul că duce la înfrumuseţarea satului,
şi-a adus contribuţia. La mina Teliue, T. PETRESCU de noi. De la început am infor în munca mea am primit un Ia dezvoltarea lui şi deci la
conţinutul de metal în siderită a crc mat alegătorii despre proble ajutor real din partea organiza crearea de condiţii tot mai bune
«ut cu 1,5 la sută, iar în limonită cu mele discutate în sesiunea sfa ţiilor de partid din satele Cerţej de muncă şi de trai.
tului popular raional, măsurile şi Coaja care m-au ajutat în
ce s-au luat. Apoi, am făcut o TEODOR SORIN EA
prezentare a realizărilor obţi
deputat în circumscripţia nr. 7
raională Ilia
CONCURS In primul an de muncă în Construcţiile planificate, najate. Ele nu satisfac însă în
comun, membrii gospodăriei a- să fie terminate Sa timp! trutotul nevoile de adăposti r<
I între difuzorii de carte de la oraşe şi sate gricole colective „23 August" în special pentru vacile de lap
l
l In scopul de a realiza o nală a cooperativelor de din Guraşada, raionul Ilia, au van, o ingrăşătorie de porci şi ve s-au dat însă uitării. Teofil şi Medrea Roman — nu te, care stau înghesuite, nu a
obţinut unele realizări de sea două pătule. lumină şi nici aerisire su
i largă răspindire a cărţii în consum I-Iunedoara-Deva, or mă. Pînă la 13 august, cînd a a- s-au interesat să găsească meş- ficientă.
l rîndul oamenilor muncii din ganizează pe toată perioada Statui a venit In ajutorul co
îndrum aţi de comunişti, co lectiviştilor, acordînt}H-le în a- vut loc adunarea generală a teri-zidari pentru turnarea be Vina principală pentru întîr
l întreprinderi, instituţii şi în trimestrului IV a.c., un con cest scop credite în valoare de colectiviştilor, nimeni nu şi-a . tonului. zierea lucrărilor de consţrucţ!
l special în rîndul ţărănimii lectiviştii au mecanizat cea mai 38.200 lei. Cu aceşti bani ei au revine consiliului de conducer
l curs intre difuzorii voluntari mare parte din lucrările agri procurat 32,000 kg. ciment, mai adus aminte că trebuie O slabă preocupare a existat al gospodăriei colective şi m?
l muncitoare, Uniunea regio- de carte cu următoarele cole, fapt care a influenţat po 14,000 bucăţi ţiglă, 9 m. c. de construit grajdul şi saivanul. din partea consiliului de con
şipci şi 20 m. c. de bile manele. ales tovarăşilor Kafca Davic
l PRE/mi ÎN OBIECTE Şi CĂRŢI: zitiv asupra obţinerii unor pro Din resurse locale au mai fost In cadrul adunării generale s-a ducere şi în special a preşedin Oana Teofil şi Medrea Romar
ducţii sporite de cereale la hec procuraţi 120 m. c. piatră şi pus din nou în discuţie pro telui tov. Kafca David, şi pen
Í O UN PREMIU I - B1G1GLE ŢA „CARPAJI". tar. balast, 80 m. c. lemn de cons blema construcţiilor, luîndu-se tru procurarea cărămizii. Co precum şi tovarăşului Teofil Lu
l trucţii şi o însemnată cantitate
l • UN PREMIU II - APARAl DE RADIO „ROMANŢA", Chiar de la inaugurarea gos de lemn pentru arsul cărămi hotărîrea ca ele să fie term ina mitetul executiv al sfatului paş secretarul organizaţiei ri
podăriei (11 septembrie 1960), zii, Tot materialul fiind adunat, te pînă în luna octombrie. bază P.M.R., care s-a complă
l o UN PREMIU III - COVOR DE IUTA. consiliul de conducere a acor Urma să se treacă la ridicarea popular raional le-a venit în
obiectivelor planificate. Şi iată că ne aflăm în octom ajutor colectiviştilor din Gura- cut In această delăsare. Biroi
l ® DOUA PREMII A CITE O SERVIETA DE PIELE, dat o deosebită atenţie şi dez brie. La Guraşada lucrările de sada, trimiţîndu-le o presă organizaţiei de bază n-a tra
l voltării sectorului zootehnie, Fo Ce s-a făcut însă în această construcţie se află totuşi intr- pentru confecţionarea cărăm i din timp la răspundere pe ct
l 9 CINCI PREMU ÎN CARŢ! in VALOARE DE CIŢE 100 LEI. privinţă? Consiliul de condu vinovaţi de întîrzierea lucră
losind atit fondurile proprii cit cere al gospodăriei colective în rilor.
l o CINCI PREMII A CITE UN APARAT DE FOTOGRAFIAT „RUP şi creditele acordate de stat şedinţa avută la 26 mai a. c. a un stadiu de început. Mai pre zii. Din lipsă de interes, presa
l NIER". analizat stadiul lucrărilor. Con- Ţinînd seama de faptul c
ot CINCI PREMII IN CĂRŢI IN VALOARE DE CIŢE 50 LEI, (51.050 Iei), gospodăria colecti statindu-se că nu se făcuse ni- cis, s-a tu rn at (pe jumătate a trebuit să ia calea întoarsă timpul este destul de înainta
vă deţine acum 21 vaci de lap mic, s-a luat hotărîrea ca ime numai) fundaţia la grajd şi deoarece, chipurile, nu s-ar fi
t te, 24 viţele, 8 viţej, 93 capete diat să se treacă la treabă, nu s-au numit meşteri! care vor găsit pe tot hotarul satului pă- că la Guraşada există posibili
t o CINCI PREMII A CITE UN STILOU „FLARO“. oyine şi 11 porci, did care 10 mind ca responsabili la lucră
sînt puşi la îngrăşat pentru a rile de construcţii pe tovarăşii tăţi reale pentru ridicarea con
l • CINCI PREMII IN CĂRŢI IN VALOARE DE CITE 10 LEI. fi livraţi statului în baca con Teofil Oana şi Medrea Roman, construi pătulele. Aceştia au mînt bun pentru confecţionarea strucţiilor planificate, biroul or
tractului încheiat. membri în consiliul de condu pregătit materialul lemnos ne cărămizii. Datorită acestui fapt
l • CINCI PREMII IN CĂRŢI IN VALOARE DE CITE 25 LEI. cesar, De saivan însă nu mai a fost necesar să se comande ganizaţiei de bază P.M.R. tre
Creşterea efectivului ;de arjb cere. vorbeşte nimeni. buie să orienteze activitatea co
ci In afara acestor premii, fle la sută din valoarea cărţi După cîteva zile a fost ridi la fabricile din alte regiuni că lectiviştilor spre terminarea c
maie proprietate obştească a bieciivelor propuse.
t care difuzor de carte va lor difuzate în mediul rural. impus şi ridicarea unor adă cat şi dat în folosinţă adăpostul Să vedem cum se lucrează la rămida necesară, care pînă în
aceste corfttrucţii. In ziua de 5 5 octombrie nu sosise încă. Bi Consiliului de conducere î
t primi o remiză de 8 la sută Toţi difuzprii voluntari de posturi corespunzătoare. In p ri pentru porci. Celelalte obiecti octombrie au fost trimişi ca neînţeles că procurată astfel, gospodăriei colective îi revin
t din valoarea cărţilor difu carte vor primi diplopia de mele luni după inaugurare, c o ajutoare pentru turnarea stu cărămida va ridica preţul de sarcina nu numai de a analiz
«. zate în mediul urban şi 12 „Fruntaş in difuzarea cărţii. — aşa cum a făcut-o în repe
lectiviştii au amenajat două pilor de beton, necesari pătu- cost al construcţiilor. tate rinduri — problema cons
ct C I T I T O R I
Pentru a cunoaşte criterii Ie de organizare şi desfăşurare grajduri în care au fost adă lelor, 6 colectivişti, Dar, aşa Ne aflăm deja în luna octom trucţiilor zootehnice şi gospo
cum au venit, tot aşa au şi ple brie. Peste puţin timp animale
postite cornutele mari şi caba cat, deoarece preşedintele gos le vor trebui introduse în adă 'dăreşti, ci ’de a lua măsuri ur
a concursului, cereţi în librării şi cooperative regulamentul linele. ' podăriei colective Kafca David, posturi acoperite. Este adevă
gente şi concrete pentru execu
pentru concurs, care se primeşte în mod gratuit. In planul de producţie pentru precum şi cei doi membri ai ra t că Ia G-.A.C. 'din Guraşada
S-J \-JvJvJ wJ\-Ju_/1_fuJU. anul in curs, el au prevăzut să tarea lucrărilor ce sînt rămas
»fUu/uJvJi construiască un grajd pentru! consiliului de conducere — Oana există cele două' grajduri ame- mult în urmă:
100 capete vite mari, un sal- "" « . DAVII