Page 35 - 1961-10

N r. 2113
Din experienţa
B R IG A D A CEL O Rfruntaşilor
20
Aplecaţi asupra formelor, 20
dc oameni, organizaţi în 5 echi­
pe mînuiese cu repeziciune lan­
setele, troilele. Numai cînd a-
jung la astuparea planurilor
de separaţie, ritmul încetineş­
te. Cu nisipul de miez trebuie
să lucrezi atent.
Şi una după alta formele sînt
încheiate. Aşezate în rînduri,
aşteaptă fonta lichidă...
Din mijlocul celor 20, se ri­
dică un tînăr bine legat. In
mina lui vînjoasă, lanseta pare
o jucărie. Invîrtind-o între de­
gete, priveşte în jurul său. Deo­
dată ridică mina, semn că vă­
zuse pe acela de caro avea ne­
voie. Cel căutat, maistrul
Gheorghe Stan, observă şi se
apropie de grupul lor.
— Al nevoie de ceva, Remns ?
— Priviţi arată tînărul for­
mele înşirate. Vă rog să vorbiţi
cu topitorii. Putem începe tu r­
narea.. j
Curînd, din cubilou ţîşni şu­
voiul de fontă incandescentă.
Apoi, căruciorul cu oala de
turnare porni să umple forme­
le.
„Oare, la care echipă va ră-
mine mal mult material în in­
teriorul pieselor ?“ Acest gînd
frăm înta pe fiecare dintre ei.
Oricît de atent lucrau la mie­
zuri, după turnare se găseau
interioare de piese în care ră-
mînea plus de material. Şi nu­
mai nisipul era de vină. Asta
o ştiau toţi. De aceea şl aştep­
tau nerăbdători să scoată pie­
sele..;
Cînd totul a fost gata, Remus
Oltean — responsabilul brigă­
zii celor 20 de turnători — a
trecut pe la flecare echipă.
După expresia feţei lui, glndi-
toare, puteai ghici că nu-1 mul­
ţumeşte rezultatul. Ca de obi­
cei, era plus de material în in­
terioare. Deci, risipă de fontă.
— Astăzi, în şedinţa de ana­
liză, pe ocupăm numai de ni­
sipul ăsta..,, le spuse el şefilor
de echipe.
11 căută apoi pe maistru şi-l brigăzii formează o grupă sin-
tuol.m...us..cn..hi.c.i.mă...b..hu..ol..ut.ă.i-,râreRao.mLulaussfDîrrşăi-- ndiăscalăp>aJreerreaa.cheSf eatăd, escopeSrPeaUu'
goţel, Uie Breazu, Remus Codea,
Traian Turlea, şefi de echipe,
împreună cu Remus Oltean şl
cu maistrul Gheorghe Stan, au
început să analizeze munca din
ziua respectivă.
— Trebuie să facem ceva cu
nisipul pentru miezuri, începu.
Oltean. Nu-I permis să risipim
atîta material...
Fiecare şi-a spus părerea, a
făcut propuneri.- Propunerea
făcută de comunistul Remus
Codea, a fost găsită de toţi cea
mai potrivită.
— M-am gîndit mult, a spus
Codea, şi cred că dacă înlocuim
nisipul cu un chit făcut din
ciment şi motorină, putem să
evităm pierderile de material.
De atunci, toată brigada fo­
loseşte la astuparea planurilor
de separaţie „chitul lui Codea“,
cum spun turnătorii. Aşa s-a
ajuns ca în interioarele corpu­
rilor pentru maşinile de cusut,
pe care le execută brigada, să
nu mai rămînă material în
plus şi să aibă un aspect fru ­
mos.
R.T.Â. HUNEDOARA— DEVA,
re c r u te a z ă can didats peastrsi
C ® A M »iS Ş O F E R I
care începe în cursul lunii noiembrie, cu urmăîoa-
reSe cmidifii:
© Să fie absolvent a 7 clase elemen­
tare sau 3 clase profesionale.
0 Să nu fi suferit nici o condamnare
| | Să aibă vîrsta de 17 y2 — 18 % ani
pentru cei cu serviciul militar nesatisfă­
cut.
H Pentru cei cu serviciu! militar satis­
făcut pînă la vîrsta de 40 ani.
in formaţii suplimentare se p o t primi h Aut o- j 163.000 Iei economii la preţul
!bazele din
t si Hunedoara.
¦jtfTfv.iv’ciscnaveirunxrJVTOUc,»e
T. â . P . i o P E T R O Ş A N I
anunţă publicul consumator că la
f; data de 1 octombrie 1961,
h-ftU DESCHIS MUSTĂRII taşe ?
> în următoarele localităţi:
• GRADINA DE VARA MINERUL PETROŞANI
î ®GRADINA DE VARA CĂRBUNELE LONEA
<. ®GRADINA DE VARA A BUFETULUINR, 23 PETRILA \
< o GRADINA DE VARA DIN aninoasa
> *> GRADINA DE VARA DIN LUPENI
< O CHIOŞCUL DIN PIAŢA VULCAN
f ®CHIOŞCUL DIN UKICA NI
> La mustării găsiţi în perm anenţă renumitul MUST DULCE( reşte şi măsurilor tehnico-orga-
] şi delicioasa PASTRAMA CU M AMALIGUŢA, precum şi alte> nizatorice ce au fost luate. Fie­
'specialităţi c a: mititei, antrico ate, cîrnaţi de porc, rinichi etc.) care loc de muncă a fost bine
VIZITAŢI CU ÎNCREDERE MUSTĂRIILE T.A.P.L. PETRO->
<ŞANI.
^ A A V W V V V V ^ V .V vV W V
DETU R N Ă TO R I
(Multe neajunsuri au fost în­
lăturate în acest fel. In şedin­
ţele de analiza muncii pe care
le ţin zilnic şefii de echipe
împreună cu responsabilul bri­
găzii şi cu maistrul, s-au luat
măsuri care au făcut ca bri­
gada să realizeze cu fiecare lu­
nă o producţie din ce în ce mai
mare. Intr-un timp, de exem­
plu, s-a observat că puterea de
'QLTEW REMUS
muncă a echipelor nu este a-
ceeaşi. Atunci, Remus Oltean,
care cunoştea bine oamenii,
împreună cu maistrul, au fă­
cut organizarea echipelor. Pe
lîngă turnătorii cu experienţă
au fost daţi tinerii mai puţin
pregătiţi.
— Noi, In primul rlnd, spu­
nea Remus Oltean, să fim aceia
care facem piese mai multe şi
mai bune. Dar să nu uităm pe
cei din jur. Să-l învăţăm să
lucreze la fel ca noi.
Şl lată-i pe şefii de echipe
ocupindu-se cu grjă de tova­
răşii lor de muncă. Cînd se
întîmpla ca vreunul din turnă­
tori să rebuteze o piesă, toată
brigada, Intr-o scurtă consfă­
tuire de producţie (membrii
cauzele rebutului şi I se a tră ­
gea atenţia celui vinovat. Din
aceasta învăţau toţi. Aşa se
proceda şi cu cel care lipseau
nemotivat, sau aveau abateri
de la disciplină. Acum, nemoti­
vatele au fost lichidate.
S-ar părea că sînt lucruri mă­
runte. Membrii brigăzii au însă
altă părere. Prin aceste analize
zilnice pe care le ţin şefii de
echipe, prin consfătuirile de pro­
ducţie, ei au reuşit să desco­
pere şi să Înlăture greutăţile
din muncă, au reuşit să se cu­
noască mai bine unui pe altul,
să lege prietenii.
Gînd iţi cunoşti tovarăşul de
muncă, îţi vine mai uşor să-i
ceri un sfat, să-i soliciţi aju­
torul. Nu odată, acest ajutor
tovărăşesc s-a făcut simţit în
munca brigăzii. Bunăoară, în-
tr-o zi echipa luj Traian Tur­
lea a făcut mai multe rebuturi.
L-a rugat pe Remus Oltean să-l
ajute să descopere cauzele. I-a
Deva, Aibă lulia, Petroşani, Brad, Sebeş, "
Datorită muncii politice şi or­
ganizatorice ce s-a dus în sec­
' L obţină rezultate bune se dato-
i lucrările în funcţie de catego-
P RUMUL' SOCIALISMUL!)^ pa?- 3
MVpyE111— .1.11!'l111! Pnirong3Bglijgri«PMiBŞlMMK^ M jgM B
sfißm m m ffljLD E In întâm pinarea celui de-a! XXII-fe
a! R C. IS S.
12 OCTOMBRIE 1961)
PROGRAMUL’ I : CIntece re­ Proiectul construirii unui nou Un cafalpg
voluţionare ruse ; 7,30 Sfatul
medicului ; 8,00 Din presa de biblioteci?
personale a iui
arătat cum lucrează cel din a stăzi; 9,30 Vreau să ş ţiu ; gigant energetic
echipă şi împreună au con­ 10,30 Valsuri ; 12,00 Din muzi­ V, i. lerpn
statat că miezurile nu sînt bine ca popoarelor ; 12,37 „înfloreşte ORENBURG (Agerpreş). — TASS transm ite:
montate. De atunci în echipă Consiliul economiei naţionale din Orenburg a aprobai pro­
a scăzut numărul pieselor re- patria mea“ — emisiune de cîn-
butate. tece şi versuri ; 14,30 Muzică iectul construirii unui nou gigant energetic, termocentrala Iri- Institutul de marxism-leninism
din operete de compozitori din klinslc, cu o putere de 11,5 miliarde kWh, pe an. Puterea noii de pe lîngă C.C. al P.C.U.S. şi
Exemple sînt multe. Se poate ţapi socialiste; 16,15 Vorbeşte centrale va fi mai mare declt cea a hidrocentralei de pe Volga Camera unională a cărţii au
vorbi şi despre ajutorul pe ca- M oscova!; 17,15 Concert de „Congresul al XXII-lea al Partidului11, dată recent in func­ editat un catalog al bibliotecii
re-1 primesc de la maistru, aţît muzică populară ; 18,30 Croni­ ţiune. personale a lui Lenin.
în îndrumarea tehnică cit şi în ca economică; 19,05 Tinereţea
dotarea brigăzii cu utilajul co­ Primele agregate ale noului gigant energetic urmează să Catalogul cupriij.de descrierea
respunzător, în aprovizionarea ne e dragă ; 19,25 Muzică uşoa­ bibliografică a 8.450 de cărţi,
cu materialul necesar. ră sovietică; 19,45 Transmisiu­ Intre in funcţiune peste doi ani reviste, ziare şi altor lucrări
ne din Studioul de Concerte al In cursul iernii, termocentrala Iriklinsk va fi alimentată cu publicate in 19 limbi, care con­
Acestea toate, au permis bri­ Radioteleviziunii a Concertului stituiau fondul principal al bi­
găzii să înregistreze realizări de -Orchestrei simfonice a Radio­ păcură printr-o conductă subterană de 68 km. de la rafinăria bliotecii personale a lui Lenin.
care în anul trecut nici nu pu­ televiziunii ; 22,50 Muzică u- din Orsk, iar vara cu gaz natural printr-o conducţă de 7Q km., Aproximativ 900 din acestea
tea fi vorba. Realizările au făcut şoară. reprezentînă o ramificaţie a conductei magistrale de gaze Gazli- păstrează pe margini însemnări
ca brigada celor 20 de turnători Ural. făcute de Lenin — sublinieri,
de la reperul nr. 1, (corpuri pen­ BULETINE PE ŞTIR I: 5,00 ; diferite semne, calcule aritme­
tru maşinile de cusut), să fie 6.00 ; 7,00 ; 10,00 : 11,00 ; 13,00 ; C o m b in at pentru construcţia tice, cuvinte şi chiar diagrame
cunoscută de toţi muncitorii 15.00 ; 17,00 ; 19,00 ; 22,30 ; 23,52 întregi, făcute cu creionul sau
Uzinei metalurgice din Cugir. (programul I) cerneală.
de locuinţe Interesul lui Lenin pentru ci­
tit a fost intr-adevăr nelimitat.
Fotografia întregii brigăzi, a fost MOSCOVA (Agerpres). — Noul combinat întruchipează Aproape nu există domeniu dl
La Moscova se înalţă un mare străduinţa inginerilor sovietici cunoaşterii căruia Lenin să nu-i
combinat pentru construcţia de de a aplica in domeniul con­ fi acordat atenţie. Acest lucru
locuinţe, care a intrat deja strucţiilor metoda de producţie este oglindit deosebit de clar in
parţial in funcţiune. Această în­ in flux continuu, asemănătoare catalogul bibliotecii personale a
treprindere gigantică este com­ cu cea din industria de auto­ lui Lenin.
pusă ăin trei uzine specializate, mobile. Combinatul va produce
biroul ăe proiectare şi biroul de zilnic tot ce este necesar pen­ Catalogul cuprinde 134 facsi­
construcţii şi de monta'). tru două case cu cinci etaje. mile ale însemnărilor lui Lenin
In anul 1963, cină combinatul şi peste 20 ilustraţii In culori.
va lucra cu întreaga sa capa­ Această întreprindere se deose­
tot timpul la panoul de onoare citate, va prodiice materiale Autorii catalogului au consa­
prefabricate din care se vor pu­ beşte ăe uzinele constructoare
al uzinei. Incepînd din ianua­ -----.....-..— ’S?— tea construi locuinţe cu o su­ crat această lucrare a lor, că­
prafaţă totală de 1 milion me­ de maşini numai prin aceea că
rie, de fiecare dată, sub ea era tri pătraţi. reia i-au închinat mulţi ani,
asamblarea prefabricatelor nu
scris : „Brigadă fruntaşă în în­ 12 OCTOMBRIE 1961 Congresului al XXII-lea al
se face in secţii, ci pe terenul
trecerea socialistă pe profesii, DEVA: La începutul secolu­
la sectorul turnătorie“. Pentru lui (film în cadrul festivalului de construcţii.
membrii brigăzii, luna era de filmului sovietic) ; HUNEDOA­
20—25 de zile şl alte ori chiar R A : Alba Regia; PETROŞANI:
mai puţine. Cea mai mare rea­ Hoinarii: Sfîrşitul vechii Bere-
lizare a lor este „scurtarea“ zovka ; LONEA : In pragul fur­
anului, pe care l-au „redus“ la
9 luni. tunii ; SEBEŞ: Dragostea şi pi-
j lotul secund ; ALBA IllLIA :
Da ! In numai 9 luni, brigada
de turnători condusă de Remus Vaca şi prizonierul; Circul:
Oltean şi-a realizat sarcinile de ORAŞTIE : Primăvara fetelor ;
E le c t rific a re a c&iloF"
plan ce-i reveneau pe anul 1961. Socoteli greşite ; HAŢEG: Pa­
In ultimii 5 ani, in Uniunea P.C.U.S.
...Douăzeci de oameni mînuiese sărea cerului; BRAD : Dama Sovietică au fost electrificate porturilor este mai mic. In de­
cu repeziciune lansetele, troilele. de pică; SIMERIA: Garibaldi; circa 9.000 km. ăe căl-ferate. curs de cinci ani, locomotivele Librării pe principii
TEIUŞ: Să preţuim iubirea; încă in 1958, U.R.S.S. a ocupat electrice au permis să se econo­
De acum, piesele pe care le mo­ ZLATNA : Discipolul diavolului; primul loc in lume in ce priveş­ misească 75 milioane tone de obşteşti la Moscova
1LIA : Dragostea te aşteaptă, te lungimea arterelor feroviare combustibil.
delează sînt produse în contul electrificate. Muncitorii şi funcţionarii uzi­
La data deschiderii celui de-al nei de reparaţii auto nr. 5, au
anului viitor. In prezent, pe liniile electri­ XXII-lea Congres at P.C.U.S., deschis prima librărie pe prin­
ficate se efectuează a patra in Uniunea Sovietică vor exista cipii obşteşti din Moscova. Di­
R. BUDIN 1.530 km. de căi-ferate electri­ rectorul magazinului, inginerul
parte din traficul de încărcături Lvov, şi toţi vinzătorii işi înde­
m ---;---r== ------- ficate. funcţiontnd cu curent al­ plinesc munca in mod gratuit,
pe căile-ferate. încărcăturile în timpul liber. Exemplul lor a
ternativ. In întreaga lume, lun­ fost urmat şi de alte întreprin­
slnt transportate mult mai re­ deri. In prezent, la Moscova
m uK gimea acestor linii nu depăşeşte există 12 magazine, 500 de
pede, iar preţul de cost al trans­
K. MARX, FR. ENGELS: Opere voi. 11. Traducere din 4.000 km.
limba rusă.
Un gigant energetic în regiunea Balticii
838 pag. — 15 lei (perga moid)
V. I. LENIN : Opere complete — voi. 5, mai-decembrie 1901 In oraşul Narva din Estonia tivitate de 320 tone abur pe chioşcuri şi standuri pe princi­
s-a început construirea celui oră. Practica pigndială a con­ pii obşteşti, in cadrul cărora
Traducere din limba rusă. de-al patrulea grup generator strucţiilor energetice nu cunoaş­ 13.500 de activişti pe tărim ob­
540 pag. — 12 lei (pergamojd) al termocentralei din regiunea te încă asemenea cazane.
V. I. LENIN : Despre mişcarea muncitorească şi comunistă in­ Balticii, care va funcţiona pe ştesc se îndeletnicesc cu difuza­
ternaţională — ediţia a II-a. Traducere din limba rusă. rea cărţii.
356 pag. 5,25 lei *
GH. BADRUS: învăţătura leninistă despre imperialism şi des­ bază de şisturi bituminoase — Uriaş e x c a v a to r paşitor
pre criza generală a capitalismului („Probleme de bază cea mai mare din nordrVestul
aie teoriei marxist -leninist e“ )
U.R.S.S. SVERDLOVSK 9 (Agerpreş). care o brigadă ăe 20 de săpători
152 pag. — 2,85 lei Uzina constructoare de maşini ar avea nevoie de 2.000 de ani.
M. CERNEA : Filozofia marxist -leninistă — Materialismul dia­ După terminarea lucrărilor de grele din Sverdlovsk a realizat
construcţie, in 1965 termocen­ Uriaşele excavatoare de acest
lectic şi materialismul istoric — ediţia Il-a („Probleme trala va avea o putere de un uriaş excavator păşitor, mar­ tip vor fi folosite pentru ex­
de bază ale teoriei marxist-leniniste“ ) 1.700.000 KW. ca EŞ-50 125, de 13 ori mai pu­ ploatarea In carieră a marilor
120 pag. — 2,CI lei ternic declt cel mai mare exca­ zăcăminte de substanţe minera­
RADU FLORIAN: Teoria m rrxist leninistă a revoluţiei socia­ Termocentrala-gigant va de­ vator din lume — EŞ-25HQ0, le utile descoperite in Uniunea
liste („Probleme de bază ale teoriei marxist-leniniste“ ) veni principala verigă a centu- Sovietică in ultimii ani. Ele vor
152 pag. — 2,75 Iei rei energetice ăin nord^vestul construit nu ăe mult la aceeaşi putea efectua lucrările de dez­
C. MECU, R. MAKINESCU : Mo dul de producţie capitalist U.R.S.S., care va grupa toate uzină.
(„Probleme de bază aje teoriei marxist-leniniste“) marile electrocentrale din aceas­ velire şi vor putea extrage m i­
88 pag. — 1,40 lei Noul tip de excavator are o
ALEXANDRU VALENTIN :' Ştiinţă şi religie („Probleme de ba­ tă regiune. nereul de la o aăincime ăe 600
ză ale teorie? marxist-leni nişte“ ) cupă cu o capacitate ăe 50 me­
Primele agregate ale termo­ tri cubi şi un braţ lung de 125 metri şi transporta totodată
34 pag. — 1,75 lei centralei au şi produs peste 1.8 metri. El poate deplasa anual
« * » partidul Muncitoresc Romîn, conducătorul revoluţiei miliarde kWh. energie electri­ citeva zeci de milioane metri minereul pînă la 300 metri de
că. In cel de-al patrulea grup cubi de rocă, muncă pentru
culturale în ţara noastră. („Probleme de bază ale teoriei locul exploatării.
marxist-leniniste“)
80 pag. r— 1,40 lei generator se prevede să se in­
* * Bazele educaţiei rom aniste — manual staleze patru turbogeneratoare
464 pag, — 10,io Iei > ăe cite 200.000 KW. şl 8 cazane
* * * Călăuza ateistului. Traducere din limba rusă.
72 pag. + 48 pag. cu ilustraţii In afara textului — 20 lei funcţionind cu combustibil bi-
(cartonat) ’ tuminos, avind fiecare o produc­
vanammBEBUBsm
ia «miei¦Pfy»urtmrffiUŢ fruntaşe C a m p io n atu l regional
de fotbal
Colectivul întreprinderii de in­ riile în care sînt încadraţi — sută. Neîndeplinirea planului de
ceea ce duce la executarea de producţie rezidă în faptul că
dustrie locală „I C. Frimu“ din lucrări de calitate, etc. De si­ Categoria li-a
gur, aceste măsuri nu au con­
Orăştie, a obţinut rezultate fru­ stituit totul. Aici s-a desfăşu­ munca nu a fost bine organi­ Roíez&fuS H a f eg Voinţa delor, care au înscris două go­
rat şi o susţinută muncă poli­ zată. Ca urmare, procesul de luri prin Barbu şi Dudaş. Oas­
moase în •îndeplinirea planului tică de masă, în scopul înde­ producţie nu s-a desfăşurat îp Ilia 4-0 {2-0) peţii au avut o ocazie în min.
de producţie. Producţia globală plinirii sarcinilor de plan. Co­ mod ritmic. S-au înregistrat de 49, dar Vicu a ratat trăgind mult
pe întreprindere a fost realiza­ muniştii din această secţie au asemenea multe defecţiuni teh­ Vintul puternic care a bătut peste poartă, Jocul a fost ani­
muncit cu mult simţ de răspun­ nice la utilaje şi o fluctuaţie a influenţat în bună măsură mat doar în repriza I-a. S-au
tă în 8 luni în proporţie de 115 dere şi mai mult, au reuşit ca mare de muncitori. Aceste lip­ desfăşurarea meciului. Gazdele evidenţiat Podoleanu, Olteanu
prin exemplul personal să mo- suri au făcut ca la sortimentul au avut tot timpul iniţiativa şi şi Munteanu de Ia gazde şi
la sută, iar producţia marfă în cărămidă presată, fabrica să au reuşit să înscrie în prima re­ Nagy de la oaspeţi.
proporţie de 113 la sută. Tot în Probleme ale rămină sub plan. Neîndeplinirea priză de două ori prin Ciora
industriei locale sarcinilor de plan este strins le­ (min. 29 şi 38). In repriza a Il-a Competent arbitrajul lui S.
această perioadă s-au obţinut gată şi de slaba activitate a superioritatea gazdelor este con­ Cirnăţulea (Orăştie).
bilizeze şi pe ceilalţi muncitori. grupei de partid din sector. Ea cretizată prin golurile înscrise
Comunişti ca Ion Pricăjan, Du­ nu a reuşit să desfăşoare o mun­ de Mărunţel (min. 62) şi Lăs- GH. CÎMPEANU
de cost, iar productivitatea mun­ mitru Cucurz şi Ludovic Haber că politică temeinică, să mobi­ coni (min. 77).
cii a crescut cu 3 la sută. se numără printre cei mai buni lizeze întreg colectivul de mun­ corespondent
muncitori din această secţie. citori pentru descoperirea de noi Scorul putea fi şi mai mare
Aceste rezultate obţinute sînt posibilităţi in realizarea planu­ dacă gazdele nu ratau ocazii
Ca urmare a măsurilor luate lui. O cauză a neîndeplinirii clare.
rodul muncii întregului colectiv şi elanului în muncă al întregu­ planului o constituie desele de­
lui colectiv, secţia mecanică a fecţiuni tehnice de la presa de A arbitrat bine Resiga (Deya).
al întreprinderii, în frunte cu reuşit să-şi îndeplinească pla­ cărămidă, care au dus la stag­ N. SBUCHEA Ardealul Teliuc — Mureşul
nul anual in 9 luni. Rezultate narea producţiei. Aici, la presă, Vinţul de Jos 5—0.
comuniştii. bune a obţinut şi secţia tîm­ trebuiau luate măsuri de orga­ corespondent
Dar, deşi întreprinderea şi-a plărie, care în aceeaşi perioa­ nizare a procesului de produc­ Recolta Aliercurea — Victoria
dă, a realizat planul la produc­ ţie, să fie puşi oamenii cei mai Aurul Certe} — Mureşul Dobra (amînat).
realizat sarcinile de plan, unele ţia globală în procent de 114 bine pregătiţi din punct de ve­
la sută. Printre fruntaşii sec­ dere profesional, capabili să Şibot 0-0
secţii au rămas sub prevederile ţiei se numără comuniştii Pe­ prevină anumite defecţiuni care CLASAMENTUL
de plan. tru Sandor şi Nicolae Florea. duc la stagnări. Acest lucru nu Intîjnirea dintre cele două
s-a făcut însă. echipe a plăcut mult spectato­
Cum au muncit secţiile frun­ Dacă aceste secţii au reuşit rilor. Echipa locală a dominat 1. Retezatul Haţeg 6 5 0 1 13: 6 10
să-şi depăşească lună de lună In cadrul întreprinderii de In­ mai mult şi ar fi meritat victo­ 2. Constr. Huned. 6 4 1 1 20: 3 0
sarcinile de plan, nu acelaşi lu­ dustrie locală „I, C. Frimu“ din ria, dar oaspeţii s-au apărat 3. Aurul ZIatna 6 3 2 t 16: 3 8
cru a reuşit să-l facă fabrica de Orăştie, sînt încă suficiente re­ organizat. De remarcat că in 4. Mureşul Şibot 7 3 2 2 9:15 8
cărămidă din Pricaz. Aici planul zerve care să conducă la înde­ min. 85, Gros de la gazde a ra­ 5. Voinţa Uia 5 3 0 2 11:19 ti
ţiile mecanică şi tîmplărie, re­ producţiei globale a fost reali­ plinirea planului. Toate secţiile tat o lovitură de la 11 m. li. Ştiinţa Petroşani 4 2 J t 8: 6 6
zat doar în proporţie de 97 la 7. Aprul Certej 6 1 3 2 9:12 5
zultatele obţinute au fost bune. A arbitrat bine Ladislau Zbo- 8. Mureşul Vinţul
Secţia mecanică, în 8 luni a în­ ra (Simeria).
deplinit planul global în propor­ Aurul Zlafna — Şfiinfa
ţie de 131 la sută. Această sec­ de Jos 7 2 1 4 8:19 5
ţie este fruntaşă pe întreprin­ 9. Ardealul Teliuc 4 1 1 2 9: 9 3
dere din luna august, cînd a 10. Recolta Miercurea 5 0 t 4 10:14 1
preluat drapelul de secţie frun­
taşă de la secţia tîmplărie. ÎL Victoria Dobra 4 0 0 4 2: 9 U
Faptul că secţia a reuşit să ETAPA' VIITOARE: Mureşul
Vinţul de Jos — Aurul Certej ;
Ştiinţa Petroşani — Ardealul
Teliuc; Voinţa Uia — Aurul
pot ajunge la nivelul celor Petroşani 2-0 {2-01 ZIatna : Victoria Dobra — Rete­
fruntaşe. Este necesară însă zatul Haţeg Constructorul Hu •
organizat, s-au introdus comen­
zile de serie, muncitorii execută mobilizarea tuturor forţelor. Disputa dintre cele două echi­ nedoara — Recolta Miercurea
S. CERBU pe s-a soldat cu victoria gaz­ Mureşul Şibot stă.