Page 36 - 1961-10

DRUMUÜ SOCIALISMULUI
&!îixneÂ& 'şJjrx • jx lilrrte A e şdtirJL ? ju itlrrv e le ş lir i • xU lim als ş t ir i
NEW; y q b îS .10 ’(ftgerpres). —
La şedinţa plenară a 'Adunării
Generale O.N.U. cţin după-amia-
za zilei de 9 octombrie au luat
cunntUl reprezentanţii Indone-:
ziei, Izrkelului şi R, S. S. Ucrai­
nene. ' ¦;
In cuvlntarea sa, îhlnistrul
Afacerilor Externe al Indoneziei,
Subandrio, a chemat Adunarea
Generală să ţină seama de si­
tuaţia reală şl de schimbările
care s-au produs In lume. O
astfel de realitate, a spus el,
este In special existenţa Repu­
blicii !Populare Chineze, stat cu
o populaţie de peste 600 mi­
lioane oameni care continuă să
fie lipsită de dreptul de a-şi
ocupa locul în această organi­
zaţie.. Recunoaşterea realităţii
in probiejn'ai germană, a conti­
nuat' reprezentantul Indoneziei,
înseamnă’ recunoaşterea existen­
ţei celor 'două' Germanii. Su­
bandrio s-a pronunţat pentru
respectarea riguroasă a princi­
piului coexistenţei paşnice, ceea
ce, după cum a subliniat el.
înseamnă' „să1 nu se permanen­
tizeze stătu quo-ul ci să se asi­
gure dreptul fiecărei naţiuni de
a se f.ezvolta In conformitate cu
tradiţiile, concepţiile şi nece­
sităţile sale".
iTrecînd la problema colonia­
lismului, Subandrio a condam­
nat unelţ|rile colonialiştilor în
Africa, care caută să-şi men­
ţină acolo cu forţa dominaţia
lor. El a declarat:. „In Algeria,
Angola, Congo curge slnge. Oa­
menii suferă şi mor pentru a-şi
cîştiga 'dreptul la un viitor mai
bun...“.
Subancirio a condamnat poli­
tica de apartheid promovată de
guveţnul Kepublicii Sud-Africa­
ne. .Vorbind despre evenimente­
le din Congo, el a arătat că
Belgia încearcă să-şi menţină
acolo interesele sale aţîţînd şi
provocind mişcarea separatistă.
Evenimentele tragice din Con­
go, a declarat Subandrio, nu
trebuie să se repete. Katanga
trebuie să rămînă o parte in­
tegranta a teritoriului Congou-
lui. Subandrio s-a pronunţat
pentru lărgirea componenţei
Consiliului do Securitate, pre­
cum şl a celorlalte organe ale
O.N.U. în conformitate cu prin­
cipiul; repartizării geografice. El
a arătat ,în legătură cu aceasta
că înţrucît în prezent hotări-
NEW; YORK 10. —
Adunarea Generală a Organi­
zaţiei Naţiunilor Unite a intrat
în cea de-a p atra săptămînă a
activităţii sale. în şedinţele ple ­
nare continuă discuţia politică
generală, cu prilejul căreia au
luat cuYîntul pînă acum mai
mult de jumătate din numărul
delegaţilor statelor membre ale
O.N.U. în. acelaşi timp şi-au în ­
ceput aetjyitatea diverse comi­
tete ale Adunării Generale.
Bilanţul acestei perioade ilus­
trează Intr-un mod grăitor fap­
tul că I#, centrul atenţiei Adu­
nării Generale se află proble­
mele de interes vital ridicate de
U.R.S.S. şi de alté ţări socialiste.
Cuvântările ţinute în faţa adună­
rii de şeful delegaţiei sovietice, A.
A. Gromîko, de şeful delegaţiei
R. P. Romîne, C. Mănescu, de
şefii delegaţiilor celorlalte ţări
socialiste âu fost apreciate ca
dovezi ale eforturilor perm a­
nente ale ţărilor socialiste de a
obţine reglementarea principa­
lelor probleme internaţionale
actuale, de a preînţîmpina un
nou război. Deşi pé ordinea de
zi se află pdst’e 90 de puncte,
prob lepre ca dezarmarea gene­
rală şi totală, lichidarea siste­
mului colonial, coexistenţa paş­
nică între state sînt abordate
într'-o hîăsură mai m are Său mai
mică 'dé către m ajoritatea dele­
gaţilor care au luat cuvîntul
piuă în prezent.
Nunievoşi delegaţi au relevat
in âişpursurile lor necesitatea
realizării rapide a Unui pro­
gram adecvat de dezarmare ge­
nerală şi totală. Astfel repre­
zentanţii Indiei, Ghanei,- Gui­
neei,. Arabiei Sauidîte, Afganis­
tanului. Braziliei s-au pronun­
ţa t în acest sens. Este în ace­
laşi timp plin de semnificaţie
faptul că nici un delegat nu a
găsit de cuviinţă să vorbească,
măcar în treacăt, despre aşa-
Redacţia şi administraţia ziarului: sfr. 6 Martie nr. 9, Telefon: 188; 189; 75. Taxa plătită tn numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.f.R. nr. 263.320 din 6 noiembrie 1949, — Tiparul: Infreorinderea Poligrafică „1 Mai" — Deva
rile secretarului general au o
importanţă vitală cu consecinţe
politice, el trebuie să aibă aju­
toare.
Subancirio a subliniat că tre ­
buie să se ajungă la un acord
cu privire la dezarmarea gene­
rală şi totală sub un control in­
ternaţional eficient. Ministrul
Afacerilor Externe al Indone­
ziei a expus pe larg poziţia gu­
vernului său in problema liba­
nului de vest, demascind încer­
carea guvernului Olandei de a
transmite acest teritoriu sub su­
pravegherea Organizaţiei Naţiu­
nilor Unite. Irianul de vest, a
spus el, a fost şi rămîne o par­
te inalienabilă a teritoriului in ­
doneziei.
L. F. Palamarciuk, ministrul
Afacerilor Externe al R.S.S.
Ucrainene, care a luat cuvîntul
In cadrul dezbaterilor de politi­
că generală, a subliniat că dis­
cutarea la şedinţele plenare ale
celei de-a 16-a sesiuni a Adu­
nării Generale O.N.U. a celor
mai actuale probleme neregle­
mentate va contribui multilate­
ral la elucidarea din diferite
puncte de vedere a cauzelor în­
cordării internaţionale. Acum 16
ani a luat sfârşit cel de-al doilea
război mondial, a continuat
L. F. Palamarciuk. In locul Rei-
chului german au luat naştere
două state independente şi su­
verane —- Republica Democrată
Germană şi Republica Federală
Germană. Multe lucruri s-au
schimbat în lume, totuşi cu suc­
cesorii de drept ai Reichului
german încă nu există un tratat
de pace, încă nu s-a încheiat
definitv capitolul celui de-al
doilea război mondial. L. F. Pa­
lamarciuk a arătat în legătură
ou aceasta că guvernul-' de Ia
Bonn a creat acum cea mai ma­
re armată din Europa occiden­
tală şi nu renunţă la ideea că
atitudinea puterilor occidentale
faţă de planurile „unul nou
marş spre răsărit“, sub steagul
pangennanismului rămîne tot a-
tît de îngăduitoare cum a fost
intr-un trecut nu prea îndepăr­
tat.
Ministrul Afacerilor Externe al
R.S.S. Ucrainene a atras aten­
ţia delegaţilor asupra faptului
că puterile occidentale au creat
in mod artificial aşa-zisa „criză
berlineză“.
Ministrul Afacerilor Externe al
V le să-şi unească eforturile în
C. ALEXANDROAIE,
corespondent al Agerpres la Nc*v York
zisul plan ele dezarmare ame­
rican prezentat de preşedintele
Kerinedy acum două săptărnini.
Singurul susţinător zelos al
acestui plân a fost ministrul de
Externe englez, Home. Planul
american este apreciat în cer­
curile O.N.U. aproximativ în
aceiaşi termeni pe care-i folo­
seşte revista americană „New
Republic“ în ultimul său număr
şi anume „un plan de propa­
gandă“.
Intenţiile reale ale S.U.A. în
problemă dezarmării au fost re­
levate prin poziţia S.U.A. în
Comitetul Politic unde acestea
au cerut înscrierea problemei
dezarmării generale şi totale
drept ultimul punct al ordinei
de zi, încercînd să substituie
această problemă importantă
prin chestiunea încetării expe­
rienţelor nucleare. Această ma­
nevră are menirea să înşele opi­
nia publică mondiala, să creeze
iluzii asupra metodelor şi mă­
surilor eficiente menite să asi­
gure destinderea încordării in­
ternaţionale. Presa americană
arată din plin substratul aces­
tei poziţii. S.U.A. îşi concentrea­
ză eforturile tocmai pe linia
continuării şi accelerării cursei
înarmărilor. Ziarul „New YOrk
Herald Tribune“ subliniază ast­
fel că „bugetul militar al S.U.A'.
a fost sporit faţă de anul tre ­
cut cu 6 miliarde de dolari,
ating'nd cifra record în timp de
pace de 47 miliarde dolari". De
asemenea ziarul relevă că „nu­
mărul militarilor forţelor arm a­
te americane va atinge în cu-
rînd 2.743.000 de oameni“. Alt
ziar american, „New York Post“,
anunţă că S.U.A. au cerut ţă ri­
lor participante la blocul agre­
siv N. A. T. O. să-si mărească
R.S.S. Ucrainene a declarat că es­
te necesar să se restabilească
drepturile legitime ale Republi­
cii Populare Chineze la O.N.U.
şi, de asemenea, să fie primită
în această organizaţie Republica
Populară Mongolă.
Arătînd că declaraţia comună la New York, în drum spre pa­ în Marea Britanie, şi de alte trarevoluţionari In armata gua­ pii de pe această notă vor fi
sovieto-americană cu privire la trie.
principiile stabilite de comun a-
cord pentru tratative In proble­
ma dezarmării, constituie un în­
ceput, el a atras atenţia Adună­
rii Generale asupra primejdiei
pe care o implică faptul că in
timpul tratativelor nu a fost în­
lăturată contradicţia radicală —
trebuie oare să se discute des­
pre dezarmarea generală şl to­
tală în condiţiile unui control
efectiv, sau despre controlul a-
supra înarmărilor. Uniunea S c-
vietică susţine prima Ipoteză, a cu continuarea atacurilor ban- Ministerul Afacerilor Externe plan m ilitar a Republicii Demo­ le şi, In caz de necesitate, să
spus el, S.U.A. — pe cea de-a
doua.
Guvernul R.S.S. Uralnene, a
spus L. F. Palamarciuk, conside­
ră că una din principalele sar­
cini ale O.N.U. în legătură cu
aceasta este să obţină traduce­
rea de îndată în viaţă a Decla­
raţiei cu privire la acordarea
libertăţii şi independenţei ţări­
lor şi popoarelor coloniale.
L. F. Palamarciuk a făcut
apel la toate ţările şi popoare­
lupta pentru pace, pentru un
viitor mai bun.
Cu aceasta şedinţa' plenară
din după-amiaza zilei de 9 oc­
tombrie a Adunării Generale a
O.N.U. a luat sfârşit.
Comunist din S,
Petiţia unor reprezentanţi ai opiniei publice americane
WASHINGTON 10 (Agerpres). -
Intr-o petiţie adresată Ia 9 octom­
brie preşedintelui Statelor Unite, Ken-
nedy, un mare grup de americani re­
prezentând pături largi ale opiniei pu­
blice americane cheamă să se pună ca­
păt persecuţiilor la care este supus
Partidul Comunist din S.U.A. pe baza
legii anticomuniste cu privire la are consecinţe care ţintesc departe.
„Securitatea internă" şi a faimoasei Hotărîrea prin care intră îii vigoare semnat petiţia, cer preşedintelui Kcn-
legi Smith-
Autorii petiţiei subliniază că hotă-
rîrea Curţii Supreme a S.U.A. care
a aprobat în iunie a.c. articolele anti­
constituţionale ale acestor legi repre­
contribuţiile la finanţarea aces­
tui bloc în vederea sporirii cu
20 lâ sută a potenţialului său
militar. Totodată, ziarul relevă
că Statele Unite vor suporta
aproape jumătate din cheltuie­
lile necesare în acest scop. Or,
potrivit datelor statistice ofi­
ciale, numai între anii 1949—
1960 acest bloc 2gresiv a efec­
tu at cheltuieli reprezentînd 560
miliarde dolari. Referindu-se de
asemenea la intenţiile reale ale
guvernului S.U.A., „New Y o rk
Times“ informează despre pla­
nurile de trimitere a unor forţe
militare în Vietnam, despre so­
licitarea Germaniei occidentale
— fapt bineînţeles salutat la
Bonn — de a spori cheltuielile
militare ale Bundeswehruîui,
despre isteria războinică regiza­
tă în legătură cu construcţiile
antiatomice care „a produs o
mare înviorare în lumea aface­
rilor“. Asemenea măsuri arun­
că o lumină puternică asupra
motivelor care îndeamnă dele­
gaţia americană la O.N.U. să
încerce amînarea discutării în
Comitetul Politic al problemei
dezarmării generale, să ceară
discutarea separată şi cu prio­
ritate a problemei interzicerii
experienţelor nucleare.
Blocul occidental încearcă în
aceiaşi mod să înece în discuţii
sterile şi problema lichidării
colonialismului, problema tra ­
ducerii în viaţă a rezoluţiei ce­
lei de-a 15-a sesiuni a Adunării
Generale a O N.U. Propunerea tal în O.N.U. Iar această criză
delegaţiei sovietice ca anul 1962
să fie anul lichidării definitive
a sistemului colonial, propune­
re sprijinită în cuvîntăriie lor
de reprezentanţii ţărilor socia­
liste, este susţinută de m ajori­
tatea delegaţiilor ţărilor afro-
asiatice la O.N.U. „A 16-a sesi­
une a O.N.U. — a declarat mi- întregul glob.
Nr. 2113
în drum spre patrie
LONDRA 10 (Agerpres).
TASS transmite: La 10 octom­
brie A. A. Gromîko, ministrul
Afacerilor Externe al U.R.S.S.,
a sosit la Londra, venind de
Nota sovietică de protest în legisfwrâ
cu ’!lor asypra
MOSCOVA 10 (Agerpres).
TASS transmite: Din însărci-
narea guvernului sovietic Mi-
nisterul Afacerilor Externe al
U.R.S.S. a exprimat „cel mai
categoric protest“ în legătură
diteşti asupra ambasadei
U.R.S.S. din Argentina. Acest
protest este cuprins în nota Aii-
nisterului Afacerilor Externe al
U.R.S.S. remisă la 10 octom­
brie domnului A. Oliva Dei, în­
sărcinat cu afaceri ad-interim
ai Republicii Argentina la Mos­
cova.
Demisia depufafilor sirieni
din Adunarea Naţională a R. A.
CAIRO 10 (Agerpres). —
La Cairo s-a anunţat că membrii de
naţionalitate siriană ai Adunării Na­
ţionale a R.A.U. şi-au prezentat demi­
sia secretarului general al Adunării
Naţionale „In conformitate cu cuvîn-
tarca rostită de preşedintele Nasser la
irilîSM:
zintă o primejdie serioasă pentru In­
teresele vitale ale S.U.A.
Deşi, se spune în petiţie, hotărlrea
Curţii Supreme a S.U.A. este îndrep­
tată numai împotriva Partidului Co­
munist, cererea ca Partidul Comunist
să se înregistreze la Ministerul Jus­
tiţiei şi să prezinte lista membrilor săi
legea cu privire ia „Securitatea in­
ternă”, „interzice libertatea de asocie­
re şi libertatea cuvîntului, proclamate
în mod expres în primul amendament
la constituţia noastră".
nistrul 'Afacerilor Externe al
Republicii Malí, Bocum — tre ­
buie să fie asemenea sunetelor
clopotelor care să vestească
sfîrşitul colonialismului“. Re­
prezentanţii Somaliei, Arabici
Saudite, Indiei, Guineei, statu­
lui Togo şi mulţi alţii, au cerut
cu insistenţă adoptarea unor
hot.ărîri concrete prin care anul
1962 să fie anul lichidării de­
pline a sistemului colonial.
In această problemă este mai
mult decît evidentă izolarea po­
liticii americane. „New York
Times“ se plînge de faptul că
„naţiunile neutre se arată tot
mai puţin dispuse să coopereze
cu S.U.A.“. omiţînd să arate că
politica de menţinere a jugului
colonial, sprijinul pe care-1
acordă în mod activ S.U.A. ce­
lorlalte puteri coloniale, pro­
voacă ripostă în rîndul dărilor
din Asia şi Africa faţă de poli­
tica S.U.A. Aceasta şi exolică,
probabil, de ce Statele Unite in­
tenţionează să recurgă, în pro­
blema lichidării sistemului co­
lonial. 4la. o manevră grosolană.
Dună rum a devenit cunoscut m
cercurile deristice de la O.N.U.,
la iniţiativa S.U.A. şi a altor
delegaţii occidentale, delegaţia
Nigeriei urmează să prezinte o
rezoluţie care să pronună ca
Adunarea Generală să procla­
me drept an al lichidării defi­
nitive a colonialismului nu anul
1962, ci anul 1970. Dar aceasta
nu poate eluda esenţialul: luot.a
tot mai puternică ce se desfă­
şoară în O.N.U. împotriva po­
liticii imperialiste.
Propaganda occidentală con­
tinuă să afirme zi de zi că
„O. N. U. trece printr-o criză
mortală“. Faptele arată că nu
există o criză a O.N.U., ci o c ri­
ză a politicii blocului occiden­
se ascute în permanenţă. Refe­
rindu-se Ia rădăcinile acestei
crize, reprezentantul Irakului,
ministrul de Externe .Tawad, a
subliniat cu deplin temei, In
cuvîntarea sa, că aceasta se da-
foreşte faptului că blocul occi­
dental se opune măreţelor tra n ­
sformări sociale, valului revolu­
ţionar care a cuprins în prezent
sosit îa Londn
Pe aeroportul din Londra A.A.
Gromîko a iost întîmpinat de
Peter Thomas, locţiitor parla­
mentar al ministrului Afaceri­
lor Externe al Angliei, A. A.
Soldatov, ambasadorul U.R.S.S.
persoane oficiale.
in a
In notă se aminteşte că cu
toate promisiunile autorităţilor
argentinierie, continuă atacurile
banditeşti asupra sediului am-
basadei sovietice din Btienos
Aires.
aţ U.R.S.S. cere guvernului Ar-
gentinei să i3 imediat măsuri
e fjc je n ţe pentru încetarea aces-
tor acţiuni provocatoare, pen­
tru asigurarea securităţii şi cre­
area unor condiţii pentru ca am­
basada sovietică să-şi poată
desfăşura normal activitatea.
5 octombrie, la postul de radio Cairo”.
Adunarea Naţională a R.A.U. a avut
În total 600 de deputaţi, dintre care
200 sirieni.
In după-amiaza zilei de 9 octom­
brie deputaţii de naţionalitate siriană
au plecat din Cairo spre Siria.
„Dacă aceste hotSrîrl vor râmine în
vigoare, se spune In petiţie, ele vor
duce la represalii şi mal crîncene, la
încălcarea şl mai flagrantă a liber­
tăţilor noastre, la arestarea persoane­
lor din opoziţie. Ia arderea cărţilor
şi la crearea unul corp permanent
de informatori".
322 de cunoscuţi americani, care an
nedy să recomande Ministerului de
Justiţie să renunţe la cererea ca Parti­ afie u M r a c o Io m ia lişiilo i" î n A l g e r i a
dul Comunist 5ă se înregistreze la
acest minister. Ei insistă ca preşedin­
tele sâ adreseze Congresului propune­
rea de a se anula legea cu privire
Ia „securitatea internă“, sau să sis­
teze acţiunea ei. Ei cer preşedintelui
să înceteze persecutarea Partidului Co­
munist din S.U.A. pe baza legii
Stnith.
Printre semnatarii petiţiei se numă­
ră peste 70 de profesori şi învăţătffT.
30 de jurişti, 20 de scriitori, zia­
rişti şi redactori, 17 medici şi opt ar­
tişti. !*'
La V e n e ţia :
Mare rnifing în apărarea păcii
ROMA 10 (Agerpres). —
La Veneţia a avut loc un mare mi­
ting în apărarea păcii la care au par­
ticipat delegaţii ale oamenilor muncii
din toate provinciile regiunii Veneţia.
Vorbitorii au subliniat necesitatea luptei frontierele stabilite după cel de-al doi­
tuturor forţelor democratice pentru li­
chidarea primejdiei de război, pentru a
da riposta imperialismului şi revanşfs-
miiluî vest-german.
Alrăgînd atenţia asistenţei asupra tap*
Stradă din Ongadongou — capitala Voltei Superioare.
Statele Unite fac noi pre o • •
agresive împotriva
HAVANA . 10 (Agerpres). — dictatorului Batista a deţinut un
La 9 octombrie dr. Carlos Oll- post de frunte. Pedraza face
vares, ministrul adjunct al afa­ dese călătorii Intre S.U.A., Gua­
cerilor Externe al Cubei, a con­ temala, Nicaragua şi Salvador
vocat pe reprezentanţii corpului aduclnd cu el Instrucţiuni din
diplomatic transmlţîndu-le o no­ partea departamentului de stat.
tă în legătură cu noile pregă­ In notă se arată, de asemenea,
tiri agresive ale Statelor Unite că Ia Santa Isabel, în Porto Ri-
împotriva Cubei. co, bombardiere americane cu
Guvernul revoluţionar, se spu­ două motoare sînt vopsite cu
ne în această notă, deţine do­ culorile drapelului cuban In ve­
vezi despre noi pregătiri de in­ derea unei noi invazii.
vazie care au loc în Guatema­ Recenta reuniune a coman­
la, Nicaragua, zona canalului danţilor militari din 'America
Panama, Porto Rico, Republica Centrală, se spune In notă, fac
Dominicană şi baza americană parte din planul de agresiune
de la Guantanamo. In notă se împotriva Cubei In care scop a
arată că preşedintele guate­ fost creat In America centrală
malez Ydigoras Fuentes a re­ şi un serviciu de spionaj comun.
crutat peste 600 de fugari con­
Dr. Ollvares a declarat că co­
temaleză sub comanda lui Eleut- trimise O.N.U. şl Organizaţiei
kerio Pedraza care sub regimul Statelor americane.
:®*=
!re a conssm m iî Im ;
a l R. D, G e rm a n e
BERLIN 10 (Agerpres). —- ceşte pe ministrul Apărării Na
Intr-un comunicat al Depar- ţionale:
tamentuiui de presă de pe lingă
Să prelungească pe termene
preşedintele Consiliului de Mi­ diferite, pînă la şase luni dura­
niştri al R. D. G., transmis de ta serviciului militar a anumi­
ADN se a r a tă : tor categorii de militari cu cu­
AvSnd în vedere răspunderea noştinţe de specialitate din ca­
drul armatei populare naţiona­
ce q are pentru apărarea pe
crate Germane şi pentru înde­ prelungească de asemenea du­
plinirea obligaţiilor în cadrul rata serviciului soldaţilor, sub­
Tratatului de Ia Varşovia, Con­ ofiţerilor şi ofiţerilor care u r­
mează să fie lăsaţi la vatră în
siliul de Miniştri al Republicii
Democrate Germane îm puterni­ toamna anului 1961’.
Apelul F. D. /. F. adresat
femeilor din lumea întreagă
BUDAPESTA 10 (Agerpres). tură cu reînvierea militarismii-
in apelul către femeile din în­ lui german în R.F.G. In rezo­
treaga lume, adoptat la sesiu­ luţie se subliniază că este ne­
nea de la Budapesta a Consi­ cesar să se semneze cit mai
liului Federaţiei Democrate In­ grabnio Tratatul de pace cu ce­
ternaţionale a Femeilor, F.D.I.F. le două state germane. Acest
cheamă femeile din întreaga lu­ tratat trebuie să garanteze că
me să se unească şi să inten­ ambele state germane vor re­
sifice lupta pentru dezarmarea nunţa la înzestrarea forţelor tor
generală şi totală sub un con­ armate cu arma nucleară, in­
trol internaţional eficient, îm­ terzicerea oricărei propagande
potriva războiului nuclear. Con­ de război şi a revanşismului,
siliul cheamă femeile să ceară proclamarea Berlinului occiden­
ca toate problemele litigioase tal. oraş liber, demilitarizat.
să fie rezolvate prin tratative, In rezoluţia în problema fe­
să fie tradusă în viaţă decla­ meilor care lucrează în indus­
raţia O.N.U. cu privire la a- trie, agricultură şi în alte do­
cordafea independentei ţărilor menii se subliniază că ?mâţ e*
şi popoarelor coloniale, să .se xistă încă destule lărb în - care
pună capăt colonialismului şi femeile nu pot să se bucure pe
neocolonialismului, asupririi na­ deplin de dreptul la muncă, în
ţionale, politice şi economice. care se practică discriminarea
faţă de femei în problemele de
In rezoluţia Consiliului muncă, nu există învătămînt
F.D.I.F. in problema germană profesional pentru femei etc.
se exprimă neliniştea în legă­
PARIS — 10 (Agerpres). — numai în decurs de două săptărnini, de
Acţiunile ultracolonialiştilor din „Or­ H 15 la 30 septembrie, teroriştii din
ganizaţia armată secretă“ (OAS) de­ „organizaţia armata secretă" au comis
vin tot mai impertinente. Ziarul „Les 426 de atentate pe teritoriul Algeriei
Echos" scrie că „este posibilă şi apro­
piată“ primejdia unui nou puci în Al­ La 9 octombrie, la amiază, emisiu­
geria. nile obişnuite ale postului de radio
francez din Algeria „France-5“ au fost
In acelaşi timp numărul actelor te­ întrerupte subit. Radioascultătorii fran­
roriste comise de elementele „ultra" nu cez' au fost anunţaţi că începe emisiu­
scade cîtuşi de puţin. După cum anunţă nea „organizaţiei armate secrete”,’
agenţia France Presse, în medie au loc
zilnic 28 de explozii. Toţi locuitorii oraşelor din Algeria, a
Prczentînd unele „bilanţuri“ ale ac-' declarat crainicul, „vor fi sau chiar
ţiunilor elementelor „ultra”, presa pa­ sînt mobilizaţi. La momentul oportun
riziană din 9 octombrie informează că
conducătorii OAS le vor da indicaţii.
Pînă Ia' sfîrşitul acestui an se va crea
Bsa; o armată bine înzestrată şî disciplinată
numărând 100.000 de. persoane. Victo­
ria este sigura“. Apoi, la radio s-a au­
zit glasul căpefemei ulfrăcofonîaliştiln'r, -
fostul general Salan. „OAS, a decla­
tutui că în regiunea Veneţia există rat e l este singura noastră speranţă,
baze pentru rachete, vorbitorii au sub­ este ultima noastră salvare".
liniat principalele sarcini ale momen­
tului de fa ţă : încheierea Tratatului de Crainicul a anunţat că pe viitor, în
pace german care să consfinţească fiecare zi se vor organiza emisiuni ale
postului de radio „Algeria Franceza“
lea războî mondial, dezarmarea gene­ pe undele folosite de postul de radio
rală şi controlată şi încetarea experi­ „France-5". După cum anunţă agenţia
enţelor nucleare, recunoaşterea dreptu­ France Presse, înainte de începerea
emisiunii OAS din 9 octombrie tero­
rilor suverane alo Republicii Demo­ riştii au scos din funcţiune două pos­
crate Germane. turi de radio guvernamentale situate
în apropiere de oraşul Alger