Page 37 - 1961-10

r-b VU“^1'

PROLETAR! DIN TOATE ŢARfhE, ONIŢl-VA ¦ Pentru o producţie

• Adunările şi conferinţele de dări sporită de grîu
de seamă şi alegeri în organizaţi­
ile U.T.M. In Raportul prezentat de tovarăşul regiunea noastră, numai din anul 1966.
Gheorghe Gheorghiu-Dej la plenara • Este un sol nearistat, plantele fiind
(pag. Il-a); G.G. al P.M.R. din iunie—iulie a.c.
dţ talie mijlocie (de la 95— 105 cm.),

nşrp, o Mări făurite de mîna omului. se subliniază că unul din elementele spicele prismatice avînd în medie
'm (pag. IH-a); cele mai de seamă ale agrotehnic» 30—34 boabe. Carcua este puternic
avansate îl constituie introducerea Ş< pronunţată, ceea ce face ca el să
o Lucrările Adunării Generale a răspîndirea în cultură a unor seminţe aibă o bună rezistenţă la scuturare.
O. N. U. din soiuri mari productive, de calitate Solul Bezostaia 1 se caracterizează
superioară. Se subliniază, de aseme­ printr-o foarte bună rezistenţă la că­
a Notele guvernului R. D. Ger­ nea, că suprafaţa însămînţată cu so­ dere, avînd paiul gros şi elastic, lu­
mane adresate guvernelor S.U.A., iuri valoroase va creşte treptat, ajun- crarea de recoltat piitîndu-se mecatiiza
gîndu-se ca în anul 19G3 întreaga su­ total. Este destul de rezistent la se­
Angliei şi Franţei, prafaţă să fie cultivată numai cu griu cetă şi rugina galbenă şi mijlociu
(pag. IV-a)

| An«! XHÎ. Nfr. 2114 Joi 12 octombrie 1961 4 pagini 20 bani

--T»rrrji-ri~^v-i-T''t^TW»CTMrmc«maKir»n<l3E&S»aBBin^.'!RaiB^T»OB^ traW

Din nou despre de soiuri de înaltă productivitate. Prin de rezistent la ger şl rugina brună.
folosirea acestora, în aceleaşi condiţii Valorifică foarte bine terenurile în­
de climă şi sol, se va putea obţine grăşate, dînd sporuri însemnate de

calitatea otelului Brigada con­ o producţie cu 20-30 la sută mai mare recoltă. In anul 1961, de la acest soi,
dusă de comu­ decît cea realizată de la soiurile obiş­ s-a realizat o producţie de 6.203 kg.
nuite. la ha., depăşindu-se producţia soiului

Realitatea ne obligă să vor­ s-arj rebutat 45 tona oţel, la nistul Ioan Pali Incepind din toamna acestui an, în Cenad 117 cu 2.341 kg. la ha.
şarja nr. 7.332, maistrul Gheor- de la întreprin­ regiunea noastră, peste 50 la sută rim SOIUL BEZOSTAIA 4, este foarte
bim din nou despre calitatea ghe Baba, din hala de turnare suprafaţa destinată culturii griului va
oţelului produs de oţelăria M ar­ a rebutat 24,5 tone prin neres­ derea minieră fi însămînţată cu soiuri de înaltă pro­ asemănător soiului Bezostaia 1, dar
tin nr. 2 a Combinatului side­ Glielar, a . dat ceva mai slab productiv decît acesta.

rurgic clin Hunedoara, despre pectarea instrucţiunilor tehno­ peste plan în ductivitate. Rezultatele cercetărilor De altfel, soiul Bezostaia 1 provine
..marca" acestei secţii. Iată de logice de turnare ; la şarja nr. luna septembrie făcute la centrul experimental din Gu- din soiul Bezostaia 4, prin selecţie
ce. Dacă in anii trecuţi la oţe­ 7.071, la ansamblul de turnare 220 tone mine­ rasada în anii 1958—1861 au dovedit individuală.
nr. 4, n-au fost suficient de reu. că cele mai indicate soiuri valoroasa
lul pentru osii U. I. C. rebutul uscate 12 rnaselote, fapt ce a F o to g ra fia de griu, care In condiţiile pedoclima­ SOIUL SeOROSPELKA, este tot
reclamat, de uzinele ..Wilhelm dus la rebutarea a 23,5 tone oţel tice ale regiunii Hunedoara dau pro­ un soi importat din Uniunea Sovietică
noastră înfăţi­ ducţii sporite, sînt Ponca, llarach, în anul 1960. Acesta este un soi aris­
Pieck“ era sub «5 la sută, în ul­ (vinovat Grigore Bogdan de la şează o parte tat, cu plante de talie mijlocie, spice
hala de pregătire). Asemenea
timele luni s-a ridicat la circa Bezostaia. 1, Bezostaia 4, Scorospelka mari, cu 28—30 boaite în spic. Este
>10 la sută, dacă la sfirşitul

anului trecut la oţelul pentru exemple mai pot fi date. din brigadă in

ţevi se realiza o scoatere de 82 Dozările şi topirile necores­ timpul lucrului. şi Jubiliar 3. foarte precoce, ajungînd la maturitate
ia sută calitatea l-a, în ulti­ punzătoare, neînchideriîe de Pentru a putea aplica o agrotehnică cu 5-6 zile înaintea soiului Gcnad U /-
dop, turnările directe, ansanr- Este rezistent la secetă, însuşire deter­
mele luni s-a realizat o scoatere diferenţiată, specifică fiecărui soi, so­ minată şi de precocitatea care-1 face
ide abia 70 la sută calitatea l-a. bîele de turnare defectuos p re­ cotim că este deosebit de util să cu­ să scape de perioada critică de la
‘Mai mult, în anul acesta, cu gătite, iată principalele şi cele noaştem însuşirile biologice şi do sfîrşitul lunii iunie. In anul 1961, de
excepţia a 4 luni, procentul ad­ mal caracteristice abateri de producţie ale acestora.

mis de rebut a fost depăşit. la prescripţiile tehnologice. SOIUL PON6A, experimentat în la acest soi s-a realizat o producţie

Bineînţeles au fost obţinute Cum se explică această stare

ăi succese, de- ........... .... -... .... - - - ------ -------- de lucruri ? in anul 1958 este un soi aristat. Spicul de 6.075 kg. la ha., depăşind produc­

osebite chiar. cea mal mare lui este fusiform, de 7-8 cm. lungime, ţia martorului (Cenad 117) cu 2.216
Scurtarea dura­ cu aristele resfirate şi cu un număr kg. la ha.
tei de reparaţii Marca fa b ric ii —~ măsură prin fap­ mediu de 25 boabe în spic. înfrăţeşte
puternic, realizînd o densitate bună SOIUL JUBILIAR 3, este impor­
la cald a cuptoa­ tul că nu toţi to­ la unitatea de suprafaţă. Soiul Ponca tat din R.P. Bulgaria şi se cultivă
valorifică bine agrofondurile bogata ia noi din anul 1958. Este un soi
mîndria întregului pitorii au reuşit şi dă rezultate bune la un regim aristat, cu plante de talie mijlocie,
spicul lung, cu 28-32 boabe în spic.
relor a asigurat colectiv să-şi însuşească
alături de alte tehnologia de

măsuri, reali- — .........-¦¦¦------- ------ --- elaborare a Oţe­

zarea unor indici de utilizare lului. Nu rare au fost cazurile

apropiaţi de cei prevăzuţi a fl cînd maiştrii de la elaborare pluviometric mai bogat. In medie, pe Paleia nu îmbracă bine bobul, fapt

atinşi în 1965. Obţinerea unei in loc să-şi vadă de treburile Folosind raţioncd materialele Economii prin Inovaţia trei ani, de Ia acest soi s-a realizai care face ca el să fie sensibil la scu­
economii peste plan Ia preţul lor, de organizarea şi controlul o producţie de 3.866 kg., depăşindu-se turare. Are o rezistenţă bună la că­

de cost de peste 2.000.000 lei. muncii echipelor, au fost ne­ încă din primele zile ale anului, colectivul Exploatării mi­ In acest an, la preparaţia \ producţia realizată de la soiul Cenad dere şi la rugina galbenă, este mij­
în 3 luni s-a făcut pe seama voiţi să preia conducerea şar­ niere Barza a depus o muncă susţinută pentru reducerea con- cărbunelui din Petrîla au fost $ 117 cu 11 la sută. lociu de rezistent la ger şi sensibil
reducerii consumului de încăr­ jelor. j sumurilor specifice de materiale, în vederea obţinerii de cit mai înregistrate 120 propuneri de \ la rugina brună. Valorifică bine îngrâ-
cătură metalică şi de combus­ i mari economii. Strădania lui a fost încununată de succes. Ex- inovaţii, din care 54 au şi fost | SOIUL HARAGII, este şi el aris­ şămintele, dînd sporuri însemnate ctc
tibil îndeosebi, a crescut p ro ­ Această situaţie nu caracteri­ j tinzind procedeul de ridicare în piatră a rostogoalelor, refolo aplicate iar 19 se află tn curs tat. avînd o talie înaltă care variază recoltă. In medie, pe trei ani, de la
ductivitatea muncii cu circa 20 zează colectivul oţelăriel. Aici ^ sind 0 mare parte din m aterialul lemnos şi folosind raţional de experimentare. In urma între 120—125 cm. Spicul fusiform, acest soi s-a realizat o producţie dc
la sută faţă de realizările anu­ lucrează oameni pricepuţi, cu aplicării inovaţiilor s-au obţi­ de 9—!0 cm. lungime, conţine în me­ -1.614 kg., cu 1.136 kg. la ha. mai
lui trecut, s-au aplicat unele multă dragoste de muncă, cum l materialele cu care lucrează, mineri! de aici au făcut econo- nut plnă acum, 226.200 lei die 27 boabe. F.ste un soi rezistent mult decît s-a obţinut de la solul Ce­
inovaţii cu mare eficacitate eco­ ar fi tovarăşii Mihal Tîrpescu, ( mii tîe lemn de mină, exploziv şi alte materiale. economii post calculate. la ger, dar sensibil la secetă. De nad. Soiul Jubiliar 3 dă rezultate bune
nomică. Aceste succese nu com­ aceea, el dă rezultate mai bune în şi in condiţii de producţie extensivă.
Constantin Enache, Iulian Is ­ Valoarea economiilor realizate de la începutul anului şi Printre inovaţiile recent apli­ zone mai umede şi răcoroase. Peri­
pensează însă lipsurile care au pas, prim-topitori pentru care pînă acum se ridică la 2.315.000 lei, depăşindu-se astfel cu mult cate s în t: „Instalaţii pentru oada de vegetaţie este mai lungă de­ Ţinînd seama de agrotehnica dite-
existat în munca oţelarilor. cuptorul şi tehnologia de f a ­ angajamentul ce şi l-au luai pe întregul an. măsurat debitul de smoală“ — cît a soiului Ceuad 117 cu circa 3 renţiată care trebuie aplicată în func­
bricaţie nu mai au secrete, to­ aparţinînd inginerului Cornel zile. De aceea, cultivat alături de ţie de soi şi condiţiile pedoclimatice
Rebutu! ~~ urmare varăşi care caută in permanen­ La fondul centralizai al sfatului Breazu, „Modificarea încălzi- (, soiuri mai precoce, permite eşalona­ existente, trebuie să arătăm că în con­
ţă să-şi ridice gradul de ca­ toarelor de smoală“ — inova­ rea recoltatului. Soiul Harach a dat, diţiile secetoase în care se execută.
a rterespeefării procesului lificare. Studiind posibilităţile pe derile planului de producţie, ţia maistrului Iosif Maior, „Dis­ în medie pe patru ani, o producţie de semănatul în acest an, sînt necesare
care îe au de a contribui in­ el au vîndut statului 66.546 pozitiv de curăţat cupe la ele­ 3-927 kg. depăşind producţia marto­ lucrări suplimentare pentru pregătirea
tehnologic ' Din păcate sînt şi tovarăşi tr-o măsură cit mai mare la kg. grîu, cu 1.546 kg. mal vatoare“ — a muncitorului Hog rului cu 721 kg. la ha. unui pat germinativ bun. Acolo unde
care trebuie lămuriţi să frec­ alcătuirea fondului centrali­ mult decît prevede contractul, Iosif şi altele. arătura este bolovănoasă sînt nece­
După 8 luni din acest an, venteze cursurile de ridicare a zat de produse agricole al realizînd în acest fel un venit SOIUL BEZOSTAIA 1 este impor­ sare discuiri energice, repetate, pen­
pentru rebutul reclamat de be­ calificării, care nu vor să-şi re­ statului, colectiviştii din Ra­ bănesc de peste 101.000 lei. tat din U.R.S.S. şi a fost cultivat iii
neficiari, combinatul a plătit zolve problemele date spre stu­ portul Mare au hotărît la în­
0.500.000 lei. Echivalată în a- diu în cadrul formei de învă- ceputul acestui an să vîndă
partamente, această penalizare ţăm înt „Tema săptămînii“. Ce
reprezintă un bloc care ar părere are despre acest lucru

putea găzdui 37 familii. Acest tovarăşul Axente Marian — statului pe bază de contract i !Să. asigiirăna succesul tru fărîmiţarea bulgărilor. De aseme­
prim-topitor, ce părere are co­ 65.000 kg. griu, 40.000 kg. / nea, este necesar tăvălugitul, atît îna­
singur aspect al problemei, fără mitetul sindical de secţie ? inte. cit şi după însămînţare pentru
porumb şi însemnate canti- j aşezarea solului şi eliminarea goluri­
a le aminti pe celelalte, demon­ Se ridică apoi problema res- lor de aer care sînt dăunătoare plan­
strează clar că rebutul a fost şi taţi de cartofi, floarea-soare-
continuă să fie punctul nevral­ A. JURCA lui etc.
gic al activităţii colectivului
Din producţia de grîu obţl- ? telor îri timpul iernii.
oţelăriel nr. 2. (CmUiuiare tn pag. 3-a) In ceea ce priveşte semănatul, acesta
nută, care a depăşit preve- A c a m p a n i e i agrfe® !© die t o a m nă.
Cauzele sînt mai multe. In aste bine să se facă la o adîncime
primul rînd, nerespectarea pro -

cesului tehnologic. Iată clteva C m 6 flraefoaire Îesyifate bura© fa SăSeâva Ing. ION FLORHA
exemple in acest sens : la şarja
centrul experimental ’Gurasada
nr. 7.861, elaborată de mais­

trul Tiberiu Sirca şi prim-to- Colectiviştii din Cistei, raio­ 'Membrii gospodăriei agricole Au reuşit în acest fel ca pînă (Coniinuare în pag. 2-a)
pi torul Opriş Avram, din cauza nul Alba, vor însăminţa în toam ­ Ia 11 octombrie să recolteze po­
temperaturii necorespunzătoa­ na aceasta grîu, orz şi secară pe colective din satul Sălciva cu­ rumbul de pe 32 ’na., cartofi de Pe sourt, din învăţsm înî
re, s-au pierdut 20 tone şi nosc faptul că succesul orică­ pe 8 ha. şi floarea-soarelui de pe
s-au rebutat 35 tone oţel, adică 302 ha. Pentru bunul mers al rei acţiuni depinde de o bună toate cele 4 ha. cultivate cu acea * In acest an, numărul celor,
0,5 la sută din cantitatea tu r­ lucrărilor de însămînţări, la In­ stă plantă. Paralel cu recolta­ ce învaţă în şcoli serale a cres­
nată. La şarja nr. 7.849, elabo­ dicaţia biroului organizaţiei de organizare a muncii. Avînd în tul, membrii acestei gospodării cut simţitor. 'Astfel, din numărul
rată de maistrul Valentin Căi­ bază P.M.R., consiliul de condu­ vedere că în această toamnă au predat la baza de recepţie de 24.975 elevi cîţl slnt în re­
turi şi prim -topitorul Axente trebuie executate multe lucrări în contul contractului încheiat giune, 3.500 urmează cursurile
Marian, s-au pierdut 22 tone şi cere al gospodăriei colective a agricole, colectiviştii din Sălciva 10.000 kg. cartofi. Pentru însă- şcolilor medii serale, iar 1.800
luat din timp cele mai cores­ şi-ati organizat în aşa fel mun­ minţări ei au pregătit peste 50 sînt înscrişi la cursurile serale
-O — ba. teren din cele 65 ba. cîte u r­ pentru clasele V—VII. Aceşti
punzătoare măsuri. Astfel, cu ca, incit să poată executa si­ muncitori-elevi au puse la dis­
A u h ia t s fîrş it a le g e rile ajutorul celor 6 tractoare trim i­ multan recoltarea culturilor tîr- mează să fie însămlnţate cu poziţia lor 123 clase spaţioase.
zii de toamnă, pregătirea tere­ plante cerealiere.
in a s o cia ţifie s p o rtiv e se de S.M.T. au fost arate pînă nului şi însăminţatul cerealelor In regiunea noastră există 10
păioase. şcoli medii serale şi 8 secţii se­
In întreaga regiune s-au ter­ la 10 octombrie 214 ha. teren rale pe lingă şcolile de zi.
minat adunările de dări de sea­
mă şi alegeri în cele 271 grupe care fusese însăm înţat cu plan­ 0 Anul acesta, în regiune au
sportive şi 289 asociaţii spor­ fost date în folosinţă' 112 noi
tive. te bune premergătoare griului. Activitate intensă săli de clasă. Pină la încheierea
şesenalului vor mai fi date in
La alegerile consiliilor spor­ Din suprafaţa respectivă, fusese folosinţă încă 522 săli de clasă.
tive au participat aproape
70.000 de membri, reprezentînd însămînţat (pînă la aceeaşi da­ Ţăranii muncitori din comu­ însămînţat cu griu, pînă la 11
na Cristur desfăşoară in aceste octombrie, peste 110 ha. şi au
peste 70 la sută din numărul tă), orzul pe 50 ha., secara fu­ mai pregătit încă 220 hectare.
lor. Din rindul lor au partici­ zile o intensă activitate pentru
rajeră şi pentru boabe pe 10 ha. a termina la timp lucrările agri­ Paralel, ei au început şi recol­

w ?*'.' ţ şi 120 ha. cu grîu. * cole din campania de toamnă, tarea porumbului. Pînă la ace­
¦m îndrum aţi în permanenţă de că­
Tractoarele trimise în ajuto­ iaşi dată a fost strinsă recolta
tre organizaţia de partid, colec­
rul colectiviştilor de către tiviştii din această comună au de pe circa 90 ha:

pat la discuţii peste 3.000 mem­ ?~. / i-'-' S.M.T. sînt împărţite în 2 gru­

bri U.C.F.S. pe: 4 execută arături pe tere­

nul eliberat de culturi, iar alte

2 seamănă griul. Zilnic, trac

ln centrul mi- ¦] toriştii Sabin Varvan şi Ion

ş t ir i m m c o m e r ţnier U ric an i, •) Nemeş însămînţează împreună
funcţionează o 1
cîte 24 ha. cu grîu.

a s ___ m cantină cu o ca- -ţ Avînd în vec".:re măsurile lua­
OSJHSSWSl pacitate de 500 )
R ealizări fru m o ase te de consiliul de conducere ai

Zilnic, magazinul tei şi Aurel Babol- Pe trimestrul III, t locuri. Aici, zilnic, mine- 1 gospodăriei agricole colective

metalo-chimic din ţiu, vtnzători, fac ca din acest magazin, , ni servesc o masă bună şl a pentru buna organizare a muncii i
oraşul Sebeş (ges­
tionar Ionescu Ve­ magazinul să-şl de­ au fost vlnăute 204 ?¦ gustoasă. -j în perioada lucrărilor de toam- j
niamin), cunoaşte o
mare afluenţă de păşească in fiecare ceasuri de mină in In fo to : Se aranjează ] nă, există certitudinea că însă- j
cumpărători. Buna
aprovizionare a ma­ lună sarcinile de valoare de 94.500 ţ mesele pentru masa de 1 minţatul cerealelor păioase va j
gazinului. cit şi ser­
viciul conştiincios plan. Aşa de exem­ lei, 196 biciclete in 1r prlnz. *1i fi terminat la G.A.C. din Cistei |

al comunistului Ba­ plu, în luna septem­ valoare 'de 171.200 în timpul optim. j
sie Antoneccu şi ute-
miştUor Băniei San- brie, magazinul tre­ lei, 38 buc. maşini

buia să vîndă măr­ de cusut echivalîna

furi in valoare de cu 102.000 lei, pre­ Cu spripe.tal cSepsitefiler

265.000 iei, şi a vîn­ cum şi maşini de Cea de-a treia sesiune a Sfa­ 1.051 pon-ţ-Vornamentali, s-a con­
tului popular orăşenesc Haţeg struit şl montat o fîntină arte­
dut in valoare de aragaz, motociclete a dezbătut felul in care comite­ ziană, în parcurile existente au
fost plantate 9.540 flori, s-au
507.640 lei. etc.

!n f ie c a r e lună, c u p ia n u l d e p ă ş it tul executiv s-a preocupat de

Magazinul de mo­ vac din satul Cun- sortimentele va- mobilizarea cetăţenilor la înfru­ asfaltat 278 m.p. de străzi.

bilă din Sebeş (ges­ ţa, Rozinca Elecheş, riate de mobilă, a- museţarea şi gospodărirea* ..ora­ La acţiunile amintite şi-aî

tionar Ion Voinea), muncitoare la. fabri- tenţia cu care este şului. • - ' adus din plin contribuţia depu

este bine aprovizio­ ca „Sirnion Bărnu- înconjurat cumpă- Din raportul prezentat a re^.P.ţa.ţii Petru Crlşovan, Ladisla:

nat şi de aceea ţiu“ din Sebeş şt rătorul in acest ma- zultat că în acest an s-au ob­ Contes!, Dumitru Ţapu, Elisa-

cumpărătorii vin Maria Coşerean, de gaztn, au făcut ca ţinut frumoase rezultate în în­ beta Doboi, Maria Sasu, Romu­ Locuitorii satului Zdrapţi, in urmă cu cllva timp, au ho tărlt să-şi construiască In sat
un cămin cultural. Pentru ridicarea lui s-au prestat 9.380 ore muncă patriotică.
aici in număr mare. la Şcoala medie din aici să se vîndă mo- frumuseţarea oraşului. 'Astfel, lus Drăgoi, Maria' Tămaş şi alţii.
Căminul cultural s-a inaugurat ln ziua de 1 octombrie a.c., constituind o mlridrlă pentrui
'Astfel tn ziua de Sebeş, au cumpărat bilă, numai in luna locţiitorii satului.

3 octombrie 1961, mobilă nouă de la septembrie in valoa- au fost extinse zonele verzi cu S. BARBU ln clişeu: Căminul cultural 'din Zdrapţi.
încă 377 m.p., s-au plantat
¦muncitorul Bela No­ acest magazin. re de 351.726 lei. corespondentă