Page 38 - 1961-10
P. 38
m f f *> m v w m W M m m m rm ? Nr. 2114
BR89BB93XA3
Rezultate frumoase în munca iyjlAhMllm
ceferiştilor, simeriesii Elisabeta Do-
mokoşi lucrează
In aceste zile s-au încheiat Triaj şi-a îndeplinit planul pro ca depănătoare Conferinţe Deschiderea festivalului
lucrările centralizatoare privind ducţiei globale pe trimestrul III la secţia depă 'filmului sovietic la Deva
rezultatele obţinute de ceferiştii în proporţie de 125,4 la sută, nat a filaturii Marţi dupil-amiază, la Casa
simerieni în trim estrul al III- iar productivitatea muncii In din Lupeni. Lu de cultură din Brad, a avut loc La cinematograful „Filimon sul cinematografiei sovietice.
lea al acestui an. Bilanţul în proporţie de 155,2 Ia sută. La nă de lună ea o conferinţă cu tema „U.R.S.S. In continuare a rulat excep
cheiat scoate în evidenţă mun revizia şi repararea vagoanelor îşi depăşeşte în anul 1980“. Fe aceeaşi temă Sîrbu“ din Deva, a avut loc ieri
ca entuziastă a ceferiştilor pen de marfă, indicativul a fost rea planul in medie va avea loc astăzi o expu 11 octombrie, deschiderea Fes ţionalul film sovietic „Cer se
tru un transport rapid, ieftin şi lizat în proporţie de 125,4 la nere la clubul C.F.R. din Teiuş. nin", distins cu marele premiu
sigur. sută, iar la vagoanele de clasă cu 20 la sută. M tivalului filmului sovietic. Cu la cel de a! doilea Festival In
— 114,9 la sută. O altă conferinţă va avea loc acest prilej prof. Anghel Nislor ternaţional al Filmului de la
P© raza R. C. M, Ssmerta azi la clubul „Siderurgistul“ din a vorbit despre importanţa aces Moscova 1961.
Tot in acest trimestru, s-a dat Hunedoara. Cu acest prilej, va tei manifestări şi despre succe
Colectivele de muncă ale ce aici în exploatare atelierul me vorbi conferenţiarul universi
feriştilor de pe raza regulato canic de tîmplărie, s-au montat Prin contribuţia maselor de cetăţeni tar Radu Paraschiv pe tema L c secolului
rului de circulaţie şi mişcare- aparatele de probă a instalaţi „U.R.S.S. crează forţele de pro
Simeria au redus mediile gene ilor de frînă automată, s-au co ducţie ale comunismului“. O producţie a sîud.oului „Mosfilm"
rale ale staţionării vagoanelor lectat şi expediat (de la începu
cu 7,5 la sută şl rulajul vagoa tul anului şi pînă acum) oţelă- S e co n stru ieşte un căm in cultural Simpozion
nelor de marfă cu 7 la sută faţă riilor din Hunedoara şi Reşiţa cinematografic pentru
de cifra planificată, obţinînd 788.215 kg. fier vechi şi 45.400 Entuziasmaţi de dorinţa ca şi în sa cetăţeni lucrau de zor la confecţiona Cu toate că filmul cuprin crearea primului ziar al mar
astfel o economie de 205.000 va- kg. fontă. tul lor activitatea culturală să se des rea cărămizii. După ce toate materia elevi de o perioadă scurtă de timp xiştilor revoluţionari ruşi,
goane-oră. făşoare la un nivel cît mai ridicat,' în lele au fost adunate, au început lu — anii 1898-1901 — eveni „Islcra“. Cuvintele rostite de
Ca tură fruntaşă a fost de primăvara acestui an cetăţenii din Cer- crările de construcţie. Pînă în prezent Azi, la căminul cultural din mentele prezentate de el sint Lenin cu prilejul toastului
O însemnată contribuţie la ob clarată aceea condusă de co tej — raionul Ilia, au tiotărît ca din Hărău, conducerea cinematogra
ţinerea acestor rezultate au adus munistul Gheorghe Ştefanovici, contribuţie voluntară şi prin mutică a fost ridicată fundaţia. Urmează ca fului în colaborare cu Şcoala de mult mai vaste decît arată din această noapte, răsună
ceferiştii din staţiile Simeria, din care se evidenţiază tovară patriotică să construiască un cămin 7 ani din localitate, organizea
Slmeria-Triaj, Peştiş, Hunedoa şii Alexandru Pădurarii, Con cultural. zilele acestea să înceapă lucrările de ză un simpozion cinematogra titlul. Din film se desprinde profetic „La mulţi a n i! Pen
ra, Orăştie, Alba Iulia şl Călan, stantin Nedelcu. Iacob Rangheţ, zidărie. Ritmul accelerai în care se lu fic despre eroismul omului so
evidenţiindu-se în mod deosebit In luna aprilie, în frunte cu depu crează, ne dă convingerea că pînă la vietic. Cu acest prilej se va atmosfera de teroare a auto tru anul nou, pentru veacul
comuniştii Ananie Herbei, Ca- Voica Sever, Tudor Alexandru taţii, peste 100 de cetăţeni, din care 40 sfîrşitul anului, noua clădire va fi ri vorbi despre mesajul romanului
rol Chirică şi Viorel Tripa, ope şi alţii. cu atelajele, au început pregătirea ma dicată şi acoperită. sovietic „Aşa s-a călit oţelul“ craţiei ţariste, creşterea valu nou“.
ratorii R. C. Arcadie Ferencz, terialelor necesare. Astfel, din carieră de N. Ostrovski şi cum a fost
Dumitru Ardelean, şefi de tură Secfia e?e cpnfra!jz?re el au transportat peste 50 m.c. piatră, Cei mai activi în acţiunile ce au fost el oglindit cu mijloacele tehni lui nemulţumirii populare şi Deportarea lut Lenin la
şi alţii. iar din albia Mureşului s-au aprovizio întreprinse s-au dovedit a fi tovarăşii cii cinematografice în filmul procesul de dezvoltare a cla Suşenslcoe s-a sfîrştt. Bucuria
şi fe!econrjandiă Simeria nat cu circa 80 m.c. nisip şi balast. In Emilian Pipoş, preşedintele comitetului pentru tineret „Pavel Korcea- sei muncitoare. Iar deasupra acestei clipe este Insă um
La Sfaf’a Simeria-călăfori timp ce unii din aceştia efectuau trans de construcţie, deputaţii Avram Filipaş, ghin“. acestei vieţi sociale comple brită de despărţirea de Na
Faţă de planul iniţial pe portul materialelor Ia locul stabilit, alţi Petru Fărcaş, precum şi cetăţenii Nico- xe, sc înalţă figura tînărulut dejda Konstantinovna, a că
Colectivul de muncă al staţiei 1960, colectivul secţiei de cen !ae Doda, Sabin Luca Fărcaş, Vilmoş Jurnal vorbit Lenin, care munceşte neobo rei perioadă de deportare nu
Sîmeria-călători şi-a îndeplinit tralizare şi telecomandă Sime Sârdean şi alţii. sit pentru crearea partidului s-a terminat şt care este obli
planul producţiei globale pe tr i Intre acţiunile organizate cu revoluţionar de tip nou, pen gată să mai stea un an la
mestrul III, în proporţie de 112 ria a reuşit ca prin buna în tre P o d p es te V a le a Hondoluîui prilejul Lunii priteniei romîno- tru făurirea ziarului marxist Ufa.
la sută, iar productivitatea sovietice la căminul cultural din revoluţionar al clasei m un
muncii în proporţie de 115 la ţinere a aparatelor de telegraf, Podul ce trece peste Valea Hondolu- vechiului pod şi procurarea materiale Hărău, se numără şi un jurnal citoare. Lenin continuă să activeze
sută. Aici s-a obţinut şi o eco lui din satul Nojag, raionul Ilia, era lor necesare pentru noua construcţie. vorbit pe tem ele: „Dezvoltarea cu aceeaşi nesecată energie.
nomie de 34.839 vagoane-ore. telefon şi radio, precum şi a in vechi, şi se şubrezise în ultimul timp. Intr-un timp realtiv scurt prin parti ştiinţei şi tehnicii sovietice“ şi ->V In mod secret călătoreşte prin
Pentru înlăturarea acestui neajuns, ce ciparea în masă a cetăţenilor din cir „Zborul omului în Cosmos“. In satul siberian Suşenskoe,
Sînt fruntaşe turele conduse stalaţiilor de semnalizare, cen tăţenii din circumscripţiile electorale nr. cumscripţiile respective, s-a reuşit ca Această interesantă manifesta
ele Gheorghe Drăghici, Cornel 28 şi 30 (deputaţii Ioan Moise şi Ioan podul să fie terminat Toate lucrările re va avea ioc duminică după- pierdut intre ţară, caiită mij-
!Muntean şi Victor Slavinschi. tralizare şi basculare, să reducă Moga) au propus înlocuirea podului, au fost executate numai prin muncă amiază, fiind urm ată de film.
Pentru buna deservire a trenu în ce priveşte costul cimentului, el au> patriotică şi s-au adus astfel econo zăpezi şi visco {CBXwataaxmzJsevn rc*m*m***BB*n***™ loace pentru
rilor de călători, se evidenţiază deranjamentele cu 51 la sută, stabilit să fie suportat din contribuţia mii Ia bugetul sfatului popular comu în citeva rln’duri, şeful de b ri editarea ziaru
conductorii de bilete Traian Pop voluntară a fiecărui cetăţean din sa t gadă a solicitat conducerii gos le, sat în ca- FESTIVALUL lui, formează
şl Ioan Traşcă. îndeplinindu-şi planul de pro nal în valoare de peste 8.000 tei. podăriei să asigure tractorişti re-şi desfăşoară
După ce propunerea a fost accepta lor hrană caldă, bineînţeles, FILMULUI activul cores
La revizia de vagoane ducţie în proporţie de 104 la tă, au început lucrările de demolare a S. OKBONAŞ contra cost. Dar, nici de acea neobosita acti
stă problemă n-a ţinut seama vitate revolu SOVIETIC pondenţilor vo-
Stmeria-Tiriaj sută. consiliul de conducere al gospo ţionară Vladi luntari. Munci-
dăriei. Iată pentru ce tractoriş mir Ilici Lenin, ______
Harnicul colectiv de muncă de Printre fruntaşii secţiei sint tii sînt nevoiţi să piardă ore în
la revizia de vagoane Simeria- şir ca să-şi poată asigura hrana. ™irr_' torii il Intim-
electromecanicii Alexandru Zo-
Rău este că, atit comitetul deportat aci de poliţia ţaris pînă cu dragoste pe condu
Iotariu, ioan Băgăreanu, Alexan orăşenesc de partid, cît şi co tă, soseşte Nadejda Konstan- cătorul lor, pe care-l denu
mitetul executiv al sfatului tinovna Krupskaia, tovarăşa mesc cu numele lui conspira
dru Murea, liniorul Gros Ala- popular al oraşului Deva deşi
cunosc condiţiile de viaţă ale sa de viaţă şl de luptă. tiv „Nikolai Petrovlci“. El ii
dar, montatorul Vasile Fedorian tractoriştilor care muncesc pe
ogoarele colectivei din Deva,
etc. n-au luat măsurile necesare. De
ce se neglijează oare această
_em il creţii problemă ? De ce nu se iau mă
suri care să determine consi
impiegat de mişcare liul de conducere să-şi respec
te şi el obligaţiile, să se ocupe
de munca şi viaţa tractoriştilor? Redarea relaţiilor persona oferă copeicile cîştigate cu
le ale acestor oameni uimi greu, pentru ziarul revoluţio
Considerăm că această lipsă
IP©astseas © I© Dorinţa tuturor colectivişti tate cu o puternică bază econo de interes de care dă dovadă tori de puri şt de plini de nar.
lor din regiunea noastră este mică. mai ales consiliul de conducere, măreţie sufletească, imprimă Reuşind să obţină un paşa
să obţină an de an recolte tot este principala cauză pentru filmului o puternică notă de port, Lenin pleacă în Elveţia
d© gn*m mai bogate. La realizarea aces La această unitate au fost re care la G.A.C. „Petofi Şandor“ In străinătate, scăpînd de
partizaţi de către S.M.T. Orăştie nu se poate permanentiza o b ri
(Urmare din pag. l-a). In gospodăriile colective unde se tei dorinţe, o contribuţie de 5 tractorişti din brigada a 12-a gadă de tractoare fiind necesar lirism.
seamă îşi aduc tractoriştii. Cu condusă de Lazăr Pop. Toţi sînt ca in fiecare campanie agrico Nici deportarea cea grea, urmărirea poliţiei secrete ţa
de 6-8 era., pentru a împiedica încol- cultivă mai multe soiuri, insămînţa- ajutorul maşinilor el pregătesc tineri dar îşi cunosc bine mese lă să se perinde aici alţi şi alţi nici ameninţările jandarmilor, riste, Lenin trece la înfiinţa
ţirea boabelor în urina unei ploi su rea se va face în ordinea următoare : terenul, însămînţează, întreţin ria. Zi şi noapte ei se străduiesc tractorişti, care de fiecare dată
perficiale. Deosebit de important este soiul Ponca şi Jubiliar 3 vor li îrisă- şi recoltează culturile, aşa cum să execute numai lucrări de bu pleacă nemulţumiţi de felul cum nici insuportabilele condiţii rea „Iskrăi“. Vladimir Ilici,
să se respecte cu stricteţe cantitatea mînţate la începutul epocii optime, iar indică regulile agrotehnice. nă calitate pentru ca şi recol sînt ajutaţi în muncă de către de viaţă n-au putut stăvili ferm şi neînduplecat In pro
de sămînjă la ha., care diferă de la soiurile Bezostaia 1, Bezostaia 4 şi Avînd în vedere specificul mun tele ce se vor obţine să fie bo gospodărie.
soi la soi şi este indicată de cadrele Scorospelka 3, care au o perioadă de cii tractoriştii sînt pe cîmp cea gate. Ei respectă întocmai obli titanica luptă revoluţionară blema unităţii ideologice a
tehnice agricole. Datele privind canti iarovizare mai scurtă, vor fi însâmîn- mai mare parte a anului. Deşi gaţiile contractuale de a ara te I. COSTEA
tatea de sămînţă ce se va da lă ha. ţaţe spre sfîrşitul epocii optime. condiţiile de lucru sînt grele, renul la adîncimea normală, şl a Iul Lenin. Aci iau naştere partidului, a salvgardat „Is-
se iau din buletinul de analiză pe munca lor dă rezultate din cele de a însămînţa culturile în ca
care trebuie să-l aibă fiecare soi, cu Tot spre sfîrşitul epocii optime se mai bune atunci cînd brigăzile drul epocii optime. Şl munca multe din cele mai impor kra“. Ziarul a' început să se
excepţia densităţii care este de 60U va însămînţa şi soiul Harach, deoa de cîmp ale gospodăriilor co lor dă rezultate din cele mai tante opere ale lui, printre tipărească la München, de
boabe ia m.p. pentru soiurile Ponca rece la însămînţări mai timpurii s-a lective acordă acestora spriji bune. Acest lucru este recunos care şl celebra lucrare : unde se trimitea In mod ile
şi Harach, 650 boabe la tn.p. pentru constatat că el este atacat de un dău nul necesar. In cele mai multe cut şl de către consiliul de con „Dezvoltarea capitalismului gal in Rusia, chemlnd poporul
solurile Scorospelka 3 şi Jubiliar 3 nător care produce îngenuncherea pa gospodării agricole colective ducere al gospodăriei colective.
şi 600 boabe Ia m.p. pentru soiurile iului. Soiul Bezostaia 1, Bezostaia 4 există colaborare între brigăzi Rău este însă că nici unul din in Rusia“. Aici a fost trasat la luptă împotriva autocra- <.
Bezostaia 1 şi Bezostaia 4. şi Jubiliar 3 care sînt ceva mai sen le de tractoare şi cele de cîmp. membrii consiliului nu se Inte
sibile la ger decît soiurile noastre, se Ele se ajută reciproc creîndu-şi resează de condiţiile de trai ale programul viitorului partid al ţiei. (
Soiurile de înaltă productivitate cer vor semăna ceva mai adine pentru astfel una alteia condiţii bune tractoriştilor. Ei sînt lăsaţi să
agrofonduri superioare. De aceea, ele a feri nodul de înfrăţire de înghe de lucru. Mai mult chiar, gos se descurce singuri. De zeci de clasei muncitoare, s-a perfec ¦ Filmul „La începutul seco- i
se vor cultiva după cele mai bune ţuri. Pentru soiul Harach care are podăriile colective înţeleg con ori şeful de brigadă a apelat la
plante premergătoare. Pe terenurile o rezistenţă slabă la şiştăvire, se vor diţiile grele de lucru ale meca conducerea gospodăriei colecti tat planul editării primului lului“ scoate in evidenţa cu \
slab productive se vor aplica îngră alege terenuri bine aprovizionate cu ve să asigure tractoriştilor con
şăminte organice combinate cu îngră apă. nizatorilor şi de aceea le asi diţii omeneşti de cazare şi ziar al revoluţionarilor mar multă artă perseverenţa, fer- >
şăminte minerale care vor fi încor masă. Dar, atlt consiliul, cit şi
porate sub brazdă, odată cu arătura. Cadrele tehnice de specialitate din gură tot ceea ce este necesar organizaţia de bază au privit xişti. mltatea morală, credinţa ne- >
fiecare gospodărie colectivă şi de stat, cu nepăsare acest lucru. Nu. le-a
In lipsa îngrăşămintelor organice, se trebuie să urmărească în decursul ve- ‘ in perioada cit deservesc gos asigurat nici măcar o cameră Sub pretextul revelionului clintită in izbindă, măreţia ?
getaţiei comportarea fiecărui soi, pen
vor aplica îngrăşăminte minerale tru a stabili pe viitor cel mai pro podăria. Aşa procedează gospo încălzită pentru dormit, (deşi 19G0, revoluţionarii deportaţi sufletească şi modestia — tră- ^
dăriile colective din Pricaz, Dala, au multiple posibilităţi) din se adună Intr-o şedinţă ile săturî morale care l-au ca- v
Apold şi cele din raionul Haţeg. care cauză tractoriştii continuă gală. Aici se discută sarcinile racterizat întotdeauna pe ţ
Nu acelaşi lucru se petrece insă încă şi acum să doarmă afară. partidului şi In mod special Lenin. ^
la gospodăria agricolă colectivă F ier v e c h i pentru oţelâriî
200—300 kg. superfosfat şi 150—2UU ductiv soi corespunzător condiţiilor „Petofi Şandor“ din Deva, uni De Ia începutul anului şi pînă lîmb au colectat şi predat
în prezent, cele 9 brigăzi de I.'C.M.-ului peste 25.090 kg. fier
kg. azotat de amoniu Ia ha.). gospodăriei respective. vechi, depăşindu-şi astfel cu
muncă patriotică din cadrul Ex
ploatării miniere Certej-Săcă- mult angajamentul luat.
A dunările şi conferin, vâţămînt politic constituie un prilej bunătăţirea muncii de educare a ti zaţiile U.T.A1. în campania de toam mitetului organizaţiei respective, pre
pentru a face o analiză temeinică te nerilor în spiritul atitudinii noi, socia nă. cum şi un larg activ de utemişti.
de d ă ri de seam ă şi alegeri lului în care utemiştii au activat în liste faţă de munca şi avutul obştesc,
cercurile politice, cum şi-au însuşit şi la ridicarea calificării profesionale şi In şcoli şi facultăţi, adunările care Prin urmare o adunare de alegeri bine
org an izaţiile U. T. M. cum aplică în viaţă cele studiate însuşirea tehnicii noi. urmează să mai aibă loc, trebuie sâ pregătită, o dare de seamă concreţi,
stabilind cu această ocazie mă ducă Ia întărirea muncii pentru cu analitică, combativă, creatoare, poate'
De curînd au început adunările de AUHAI GEORGESCU rarea unor largi acţiuni de masă cu suri eficace pentru ca în acest an La sate, pregătirea şi desfăşura noaşterea de către elevi şi studenţi a servi ca bază pentru dezbateri temei
dări de seamă şi alegeri în or tineretul pentru realizarea sarcinilor învâţămîntul politic să se desfăşoare rea alegerilor trebuie să ducă la îm politicii partidului nostru, a realiză nice, poate contribui din plin la creş
ganizaţiile U.T.M., eveniment de secretar al Comitetului regional trasate de partid. în bune condiţiuni. De asemenea adu bunătăţirea muncii de educare politi rilor regimului democrat-popular, sâ terea spiritului de răspundere al ute
mare însemnătate pentru organizaţiile U.T.M. Hunedoara nările de dări de seamă şi alegeri că şi ideologică în vederea mobili dezvolte Ia elevi şi studenţi interesul miştilor pentru îmbunătăţirea muncii
de bază, organizaţiile orăşeneşti şi Se constată că unele organizaţii de trebuie să cuprindă felul cum se fac zării utemiştilor şi a întregului tine şi răspunderea faţă de învăţătură, să organizaţiei. Acestea vor duce la adop
raionale U.T.M. în aceste adunări să se dezbată şi U.l.M. înţeleg greşit pregătirea pen informările politice, cum se desfăşoară ret la înfăptuirea hotărîrilor Congre întărească disciplina, să cultive spi tarea de hotărîri care să orienteze
să se adopte măsuri concrete care tru adunările de dări de seamă şi munca cultural-educativă, concursul sului al III-Iea al partidului şi a mă ritul combativităţii revoluţionare îm întreaga activitate pe care organiza
Adunările de dări de seamă şi ale să ducă ia sporirea răspunderii lie- alegeri U.T.A1., ocupîndu-se mat mult „Iubiţi cartea" şi cum se foloseşte surilor stabilite de plenara G.G. ăl potriva oricăror influenţe ale ideolo ţiile U.T.M. o vor desfăşura pînă la
geri trebuie să ducă ia întărirea tu cărui utemist pentru îndeplinirea o- de întocmirea dărilor de seamă şi a timpul liber al tineretului. P.M.R. din 30 iunie — 1 iulie 1961. giei şi moralei burgheze. alegerile viitoare.
turor organizaţiilor U.T.A1., la inten biectivelor planului economic al între proiectelor de hotărîri, fără a inten
sificarea muncii de educare comunis prinderii, fabricii, uzinei, sau a gos sifica munca politică pentru realiza Pentru a dezvolta la uteinişti mai Gu acest prilej, organizaţiile U.T.M. Prezentarea dării de seamă are o La adoptarea hotărîrilor trebuie să
tă a tineretului, la activizarea tutu podăriei agricole colective. rea tuturor sarcinilor de organizaţie. mult răspunderea pentru respectarea din G.A.S. şi S.M.T. vor trebui să inare însemnătate pentru continua îm se pornească de la sarcinile trasate
ror utemiştilor, ia dezvoltarea spiritu Altele nu se străduiesc ca în dările prevederilor statutare, în fiecare or oglindească în dările de seamă şi să bunătăţire a muncii organizaţiei de partid. Pentru a stabili măsurile
lui lor de răspundere pentru îndepli Unele organizaţii U.T.M., ca acele de seamă să se oglindească cele mai ganizaţie de bază U.T.M.. trebuie să aibă în centrul dezbaterilor, contri U.T.M. Ea analizează viaţa internă de cele mai eiicace menite să contribuie
nirea sarcinilor trasate de partid, la de la laminorul de 800 mm., !. M. principale probleme ale muncii de or se prelucreze materialele ce au apă buţia pe care şi-a adus-o tineretul la organizaţie, munca colectivă din ca la îmbunătăţirea muncii politice, ideo
generalizarea experienţei înaintate. Barza şi altele, pe lîngă faptul că ganizaţie etc. De aceea, indiferent care rut în „Scînteia tineretului" din 15 aplicarea agrotehnicii diferenţiate pen drul comitetului organizaţiei de bază, logice, de mobilizare a tineretului în
au discutat temeinic contribuţia tine este organizaţia de U.T.M., în fabri august, t0 şi 14 septembrie 196!. tru sporirea producţiei tuturor cultu folosirea criticii şi autocriticii pentru toate ramurile de activitate, este ne
Anul acesta, alegerile au Ioc în retului la îndeplinirea sarcinilor de că sau pe şantier, în mină sau în rilor. De asemenea, trebuie să dezbată înlăturarea lipsurilor şi îmbunătăţirea cesar ca la întocmirea proiectului de
condiţiile muncii entuziaste a între producţie, ţinînd cont de principala S.M.T., în G.A.S. sau în G.A.G., în In perioada desfăşurărilor adună probleme ca folosirea la maximum a muncii, întărirea disciplinei de orga hotărîri să se ceară sprijinul or
gului nostru popor, pentru tradu sarcină pe care partidul a pus-o în şcoală sau instituţie, toate adunările rilor de dări de seamă şi alegeri, capacităţii de lucru a tractoarelor şi nizaţie, atragerea întregului tineret la ganizaţiilor de partid, să fie con
cerea în viaţă a sarcinilor trasate de faţa organizaţiei noastre de a tace de dări de seamă şi alegeri trebuie fiecare organizaţie de bază U.T.M., maşinilor agricole, executarea lucrări îndeplinirea sarcinilor concrete pe care sultate conducerile întreprinderilor,
cel de-al 111-iea Congres al partidului educaţie comunistă tinerei generaţii, să analizeze temeinic felul în care în raport cu domeniul ei de activitate, lor de bună calitate, îmbunătăţirea partidul le-a pus în faţa organiza unităţilor socialiste, muncitori fruntaşi
în vederea desăvîrşirii construcţiei so au reuşit să dezbată în adunările organele şi organizaţiile U.T.M. se trebuie să mobilizeze întregul tineret continuă a muncii mecanizatorilor, ţiei noastre. De asemenea, educarea în producţie, pentru a se stabili con
cialiste în patria noastră. de dări de seamă şi alegeri, proble ocupă pentru înarmarea tineretului cu pentru a-şi aduce aportul la rezolva realizarea de economii la cheltuielile tineretului, primirea în rîndurile cret contribuţia şi sarcinile ce revin
me principale ca preocuparea orga învăţătura marxist-leninistă, pentru rea sarcinilor ce-i revin pentru înde de producţie, efectuarea de reparaţii U.T.M. a celor mai buni tineri de la organizaţiilor U.T.M. în realizarea
Adunările de dări de seamă şi ale nizaţiei U.T.M. pentru îmbunătăţirea dezvoltarea vigilenţei şi combativită plinirea planului de stat pe anul 1961. de bună calitate şi la timp, sporirea sate, din întreprinderile de construc planului economic pe anul 1962.
geri constituie un minunat prilej conţinutului muncii de educare po ţii revoluţionare, pentru educarea Iui randamentului anual pe tractor, redu ţii, forestiere şi miniere, educarea şi
pentru organizaţiile U.T.M. de a exa litică şi ideologică a tineretului, cu în spiritul patriotismului socialist şi Alegerea organelor de conducere în cerea consumurilor de piese de schimb, recomandarea celor mai merituoşi ti In faţa comitetelor raionale şi oră
mina, sub toate aspectele, stadiul în noaşterea de către tineret a hotărîri- al internaţionalismului proletar. Este organizaţiile U.T.M. din Industrie, tre carburanţi şi lubreîianţi, ridicarea neri pentru a deveni candidaţi de şeneşti U.T.M. stă sarcina de a orga
deplinirii sarcinilor care decurg pen cert că o dare de seamă care se buie să consfîfuîe un ptv.ej de mobi continuă a calificării mecanizatorilor. partid, trebuie să fie temeinic anali niza munca în aşa fel îneît să poată
tru ele din hotărîrile Congresului al lor partidului şi guvernului, ale opreşte asupra principalelor aspecte lizare şi mai activă a tineretului in zate şi dezbătute. Darea de seamă acorda, paralel cu munca de pregă
Iii-lea al P.M.R., plenarei din 30 iu ale muncii organizaţiei şi Ie analizea întrecerea socialistă, pentru îmbună Organizaţiile U.T.M. din toate uni trebuie să prezinte în mod just reali tire a conferinţelor raionale şi orăşe
nie — 1 iulie a.c. a G.G. al P.M.R., U.T.M., şi mobilizarea lui la înfăp ză concret şi cu temeinicie, care ridică tăţirea continuă a calităţii produselor, tăţile socialiste vor trebui să anali zările, cit şi lipsurile, să arate cum neşti, o atenţie deosebită pregătirii
precum şi din sarcinile celui vde-al probleme importante şi desprinde con pentru asigurarea din timp a condi zeze în dările de seamă şi alegeri au muncit organele de conducere, cum organelor nou alese asupra modUlui
III-Iea Congres al U.T.M., hotărîrii tuirea lor etc. cluzii practice pentru viitor oferă o ţiilor necesare unei bune activităţi în cum s-a desfăşurat activitatea echi s-au achitat de sarcini utemiştii; sâ cum sâ-şi desfăşoare activitatea.
conferinţei regionale U.T.M. şi a pro producţie, pe anul 1962, pentru creşte pună în dezbatere problemele de bază
priilor hotărîrl. Faptul că pregătirea Sîntem la începutul adunărilor de bază serioasă pentru discuţii. rea productivităţii muncii şi reduce pelor de tineret, a posturilor U.T.M. ale muncii politice şi ideologice, şi Organele şi organizaţiile U.T.M. tre
şi desfăşurarea adunărilor generale de rea preţului de cost. Ele trebuie să ale activităţii organizatorice. Dările buie sâ folosească din plin îndruma
dări de seamă şi alegeri U.T.A1., au dări de seamă şi alegeri U.T.M. Pe Faptul că perioada adunărilor de ajute la îmbunătăţirea muncii brigă de control, a muncii tinerilor din sec de seamă trebuie să vină cu propuneri rea organelor şi organizaţiilor de
îoc, nu Ia mult timp după perioada zilor de producţie ale tineretului, Ia torul zootehnic. Ele au datoria să dez concrete pentru îmbunătăţirea conti partid pentru ca pregătirea şi desfă
în care s-au stabilit sarcinile planu rioada de pregătire şi desfăşurare a dări de seamă şi alegeri U.T.M., crearea acolo unde sînt posibilităţi de nuă a muncii U.T.M. Pentru aceasta, şurarea adunărilor de dări de seamă
lui de stat pe anul 1962, permite ca alegerilor U.T.M. trebuie să ducă ia noi brigăzi, Ia creşterea eficacităţii bată felul cum participă tinerii la di la întocmirea dărilor de seamă tre şi alegeri să ducă la îmbunătăţirea în
coincide cu deschiderea anului de în- buie folosit un larg activ, în primul tregii munci de organizaţie, la dez
ridicarea nivelului întregii munci de posturilor U.T.M. de control, la gene ferite construcţii gospodăreşti, la asi rînd toţi menţbrii biroului sau ai co baterea în adunări a tuturor proble
melor, la stabilirea precisă şi clară
organizaţie prin iniţierea şi desfăşu ralizarea experienţei pozitive, ia îm gurarea bazei furajere necesare dez a sarcinilor de viitor.
voltării sectorului zootehnic, şi să ana
lizeze munca ce o desfăşoară organi
