Page 39 - 1961-10

Nr. 2114
combustibil în prag de iarnă
Zilele sint din ce in ce mai reci. Cum e şi normal, in tn- I le_a llvrat pe motiv că nu are
timpinarea iernii fiecare cetăţean precum şi întreprinderile şt I
instituţiile se preocupă şi de aprovizionarea cu lemne de foc.
Dar aprovizionarea cu lemne o fac depozitele „I. R. Com­
b u stib ilu lP e n tru a vedea felul in care depozitele sint aprovi­
zionate şi modul in care se face deservirea cu lemne de foc, re­
dacţia ziarului nostru a întreprins un raid anchetă.
O bună aprovizionare
Se poate aprecia că majori­
tatea depozitelor sint bine apro­
vizionate. Acest lucru rezultă şl
din faptul că planul valoric pe
trimestrul i n a fost depăşit.
Printre depozitele care sint
bine aprovizionate şl satisfac
cerinţele se numără şi cele din
Hunedoara, Deva, Brad, Sime-
ria, Teiuş şi Cugir. De exemplu,
la Hunedoara, există o bună co­
laborare între depozit şl furni­
zor, ceea ce a făcut ca planul
de aprovizionare al depozitului
să fie chiar depăşit cu 409 tone
lemne de foc. Bine este orga­
nizată munca şi în cadrul de­
pozitului. Cîntarul bascul de 15
tone funcţionează in bune con-
dlţlunl Iar cele 3 fierăstraie
sînt in măsură să satisfacă
aproape în întregime necesită­
ţile populaţiei cu lemne tăiate,
unul din ele lucrînd în două
schimburi.
Şl depozitul de lemne de foc tuţii.
Transportul trebuie
îmbunătăţit
Chiar şl la depozitele care
sînt bine aprovizionate, unele
greutăţi care se ivesc în desfa­
cerea lemnelor pentru populaţie,
se datoresc în mare măsură
transportului care nu este asi­ de exemplu, In 9 luni, există o ritatea oraşelor acesta este slab
gurat în mod prompt. ’Aşa de restanţă de 770 tone lemne de organizat.
pildă la Hunedoara, transportul
lemnelor pentru populaţie se
face doar cu 4 maşini. Numărul
lor este prea mic faţă de ce­
rinţe din care cauză aprovizio­
narea cetăţenilor se face mal
greu.
La depozitul din Deva, a fost
încheiat un contract cu G.A.C..
,,-Petofi Sandor“ prin Care gos­
podăria se angaja să trimită
zilnic 5 căruţe la depozit pen­
tru a deservi populaţia. G.A.C.
nu-şi respectă angajamentul şl
trimite doar două1 căruţe şi
acestea cu Intîrzleri. Din această
„Avem iSusfrafe...
nu cu vederi din D e v a “
Am intrat la papetărie.
— Vă rog două ilustrate, cu
vederi din Deva !
— N-avem decît cu vederi de
pe litoral, din munţii Bucegî
sau... dacă vă interesează repro­
duceri de păpuşi de la teatrul
„Ţăndărică11 din Bucureşti...
— ?!?
'Am întrebat apoi la toate ce­
lelalte chioşcuri din Deva. Şi la
toate am primit aceleaşi răs­
punsuri stereotipe:
— Avem ilustrate, dar nu cu
imagini din Deva... Dacă vreţi
vederi din Iaşi, de pe Rarău,
de pe Valea Oltului...
Ar fi bine dacă C.L.D.C. ar
depune mai mult interes pentru
(Ormär? Un pag. l-a)
zeţării disciplinei muncii. Nu
xre au fost cazurile cînd oţe-
m pricepuţi, din neglijenţă,
in neatenţie, au încălcat pro-
23ul tehnologic, rebutînd în-
;mnate cantităţi de metal. Nu
-a reuşit încă să se creeze în
!ridul tuturor oţelarilor o opi-
ie în favoarea lucrului de că­
tate.
Nu putem încheia acest ca-
itol fără să amintim că ia hala
e turnare a fost abandonată
u prea multă uşurinţă turna­
ta sub presiune, că reprogra-
larea mărcilor de oţeluri pen-
ru a fi turnate sub presiune
a făcut fără reîmprospătarea
unoştiuţelor muncitorilor, că
r ultima perioadă, felul în care
-au desfăşurat cursurile de
alificare, a lăsat mult de do
it Pentru lipsuri se face In
irimui rîr.d vinovată eonduce-
ea tennlco-administratlvă a
ecţiei — şef de secţie Ing. Mir-
ea Fenescu.
Iu fosf ccsre în suficienta
însura sprijiniţi ofelarii?
Situaţia din oţelărie a fost
unoscută atît de conducerea
lombinatului cit şi de comite-
ul de partid, a fost analizată,
-au luat chiar şi măsuri. To-
,-jşi, rezultatele muncii colec-
iv’ului de oţelarl nu s-au ridi-
;at la nivelul cerinţelor. Poartă
sovw nr& m m prtrr 8
Depozitele de Pe şantierele din IIINTIM AREA CÖME3 ÜLÜI !-LEA AL P. C. U* S.
Oneşti-Borzeşti
JfU irl (aauzite, de. m in a e m u la i
Pe şantierele noile* obiecti­
ve ale marelui complex petro-
foc pe care t F. Hunedoara nu chlmlo de la Oneşti-Borseşti lu­ Omul s-a obişnuit de veacuri IXXII-lea al P.C.U.S.“ şi Ma­ sîderat ca una din cele mai
crările de construcţie se desfă­ cu denumirile mărilor, create rea Stalingrad, delegaţia parla­ mari mări artificiale de pe glo­
şoară Intr-un ritm susţinut. La de natura însăşi. Dar iată că mentară a Camboăgiei a făcut bul pămlntesc. Dar iată...
maşlnile necesare pentru a le Combinatul .de cauciuc sintetic l noi şi numeroase pete albastre următoarea adnotare în cartea
şl produse petrochimice, de Fratele mai mic
transporta. Se ştie că la Ghe­ exemplu, stadiul de execuţie . au apărut pe harta Uniunii so- oaspeţilor de onoare din ora­
lar drumul este greu, dar acea­ este avansat. Montajul utila­
sta nu scuză lipsa livrării lem­ jelor la cele 14 oblectîvo prin­ j vietice. şul Voljslc: „...De necrezut, al Baihalului
nelor, eu atlt mal mult cu cit cipale ale secţiei de îenol-aee- Ele au fost create de oame­
acest lucru s-a ştiut la încheie­ tonă a fost terminat, executln- cum de au putut fi făurite Veacuri de-a rîndul a vuit
rea contractului. du-se acum finisări In vederea nii sovietici, care au transfor­ toate acestea de mina omu­ Angara printre stînctle negre
începerii rodajului. In celelalte mat pâmîntul patriei lor. Mă­ lui“.
secţii se lucrează din plin la ale Padunului. Apele ei cădeau
montarea utilajelor. Pină în rile Ribinslc, Moscova, Ugliei,
Slab aprovizionate sint şl 'de­ prezent în întregul combinat a Jiu munţii Altai spumegind in cascade la pragu­
pozitele din Petroşani, Lupeni fost montat mal mult de 85 la Ţimleanslc, Kahovlca, Kama,
şl Zlatna. In majoritatea cazu­ sută din utilajul prevăzut. Gorlcl, 'Kuibîşev, Obi, Stalin- rile de piatră. Dar iată că
rilor, transportul se face ane­ grad, Buhtarma, BratsTc... La un an după Congresul al vuietul s-a potolit. Din voin­
voios, în salturi. Autobazele Pe şantierul Combinatului 1XXI-lea al P.C.U.S., la poalele ţa oamenilor sovietici, frumoa­
din Deva este bine aprovizionat. I.R.T.A’, nu pun întotdeauna la chimic muncitorii montează ul­ A şasea mare — Marea munţilor Altai, acolo unde Ir- sa Angara şi-a ridicat apele
Furnizorii care au încheiat con­ 'dispoziţia Întreprinderilor fores­ timele utilaje la secţiile de clo- Voljslc tlşul îşi varsă apele în spu­ şi a acoperit pentru totdeau­
tracte cu acest depozit, In ge­ tiere maşinile necesara pe mo­ rură de aluminiu, clor de me- mosul Buhtarma, a hiat fiinţa na Padun-Kamen.
neral, livrează ritmic lemnele de tiv că acestea nu ar avea ţem- tîlen şi gramazon. Pe timpuri, numeroase sec­ lacul artificial al hidrocentra­ A fost nevoie intr-adevăr de
foc. Aici funcţionează 3 fierăs­ ne de foc Îndeajuns la parchete toare ale cursului superior al lei „Buhtarma“.
traie (unul a fost trimis la şcoli pentru a asigura un transport Pentru continuarea lucrului Volgăi nu erau navigabile. eforturi eroice din partea hi-
pentru a satisface cerinţele continuu. De fapt, între I.R.T.A., pe timp de iarnă pe şantierele Chiar şi vapoarele mici puteau Marea Buhtarma se întinde droconstructorilor pentru a se
acestora) şiuncîntar de 3.000 kg. C.F.R. şi întreprinderile fores­ din Oneşti se fac acum o se­ naviga în acest sector mimai pe o vastă suprafaţă. După ce pregăti In vederea primirii
tiere nu există o colaborare rie de lucrări printre care în­ 1G-12 zile din primăvară. Vol­ va fi umplută complet cu apă apelor Angarei. A fost nevoie
Depozitele citate mal sus au strînsă şl aceasta duce la o chiderea completă a halelor, ga se usca începtnd de sus la ea va avea o lungime de apro­ să fie evacuate din zona des­
In general aceleaşi caracteris­ aprovizionare in salturi. De verificarea Instalaţiilor de în­ fel cum se usucă un copac în­ ximativ 600 km. şi pe alocuri tinată inundării sute de obiec­
tici. Sînt aprovizionate în mod exemplu, In luna iulie, depozi­ călzire, aprovizionarea cu ma­ cepui d din vlrf. va avea o lărgime de 30 km. tive industriale, să fie strămu­
ritmic, îndeplinesc în fiecare tul clin Alba lulia a plătit 3.400 teriale şi haine de protecţie. De Acest rezervor cu adinciml pî­ taţi zeci de mii de oameni. Pe
trimestru planul valoric şl de lei locaţie la vagoane fiindcă asemenea pe toate şantierele se Dar oamenii sovietici au rea­ nă la 70 de metri se va re­ fundul stlncos al rlului au
sosiseră în gară într-o singură urgentează executarea lucrări­ dus-o la viaţă. In prezent, ba­ vărsa pe o suprafaţă care va fost turnaţi 2.300.000 m c. de
aprovizionare, iar cerinţele noapte 15 vagoane pe care de­ lor exterioare. (Agerpres) depăşi cu de peste două ori
sigur nu le-a putut descăr­ rajele multor hidrocentrale au teritoriul statului Luxemburg beton. Au fost tăiate 150.000
populaţiei de a ridica numai ca Imediat. La Sebeş, 'din ziua —© — ridicat nivelul apelor Volgăi. şi va avea un volum egal cu ha. ăe taigă. Treptat, etapă
de 29 septembrie şi pînă la 3 Au apărut mările artificiale jumătatea mării naturale Arai. după etapă se încheia pregă­
lemne tăiate la fierăstraiele de­ octombrie, I.R.T.A. nu a dat ma­ *** Etnografia continentelor — Stu­ Moscova, Uglici, Ribinslc, Gor- tirea albiei rezervorului, mon­
şini pentru transportul de lem­ dii de etnografie generală, voi. 11, Învingătorii Irtîşului au con­ tarea construcţiilor hidraulice
pozitelor sînt satisfăcute aproa­ ne de la gară Ia depozit. Nu partea I. In romîneşte şi îngrijire Jci, Kuibîşev. Pe Volga şi pe struit aici o ecluză navigabi­ in vederea ultim.et, celei de a
ştiinţifică de Ion Vlăduţiu. mările ei circulă în prezent lă unică — porţi originale ale treia zăgăzuiri a Angarei.
pe în întregime. Acest lucru do­ numeroase nave de mare to­ mării Buhtarma. Cu ajutorul Zhia de 5 septembrie 1961
N. I. BOLDIREV Studii despre mun­ naj, motonave confortabile de acestei ecluze, navele care so­ a fost sortită să devină ziua
vedeşte că şefii de depozite res­ ca dirigintelui. Traducere din lim­ mare viteză. sesc din cursul inferior al rîu- de naştere a noii mări. Ba­
ba rusă de Rostislav Donicl. lui, vor putea să se ridice la rajul hidrocentralei Bratslc a
pectivi se ocupă cu toată răs­ In ajunul Congresului al înălţimea unei case cu 31 de zăgăzuit cu un masiv de pia­
*** Din experienţa şcolilor sovietice XXl-lea al Partidului Comu­ etaje, şi să iasă tn largul la­ tră defileul Padun. Isbindu-se
punderea de buna aproviziona­ pentru tineretul muncitoresc — nist al Uniunii Sovietice, la cului de acumulare artificial de baraj, Angara a dat înapoi,
Culegere de articole. nord de hidrocentrala Stalin- din munţii Altui. Peste acest şi-a revărsat valurile puternice
re şl desfacere a lemnelor de grad, care a primit numele de lac sînt trimise de pe acum pe ţărmuri şi a inundat pri­
*** Probleme de pedagogie specia­ Hidrocentrala de la Voljslc
foc către populaţie şi insti­ mal puţin de 15 vagoane stă­ lă — Articole traduse din publi­ ,.Congresul al XXlI-lea al
teau în acest timp în gară în­ caţii sovietice de specialitate. Tra­
cărcate cu lemne (!?)'. ducere de Gh. Radu şi G. Carasle-
vici.
Problema reglementării trans­
portului lemnelor de foc trebuie GH. I. OH1VULESGU, I. V. SOOEC
să preocupe mal mult conduce­ Revizuirea în dreptul procesual al
rea I.R.T.A. Sfaturile populare R.P.R. sute de mii de înrcărcături ăi- mele zeci de metri ale viitoru­
ferite. Pe farm,urile lacului se lui fund de mare.
cauză, Oamenii pierd timp pre­ orăşeneşti şi raionale sînt da­ P.C.U.S.“. s-a început umple­
ţios aşteptînd prin curtea depo- toare să Ia cele mal eficace rea uriaşului rezervor — cea Marea Bratslc, fiind umplută
pozitului. măsuri pentru reglementarea treptat in decurs de cîţiva ani,
transportului de la depozite la de-a 0-a mare a Volgăi. construiesc debarcadere, che­ va avea un volum dc 180 m i­
Sint Insă şl unele depozite cumpărători, deoarece In majo­ Marea Stalingraă are o lun­ iuri, dane. Mai stis de vana liarde m.c. de apă. Lungimea
slab aprovizionate. La Ghelar hidrocentralei Buhtarma şena- ei va ajunge la 650 lcm., iar
gime de peste 600 Icm. şi o su­ lui navigabil va deveni larg şl
prafaţă de aproape 3.500.000.000
m.p. Pentru a o străbate de
la 'un capăt la altul este nevoie adine pînă la frontiera cu Re­ lăţimea — in medie, la apro­
să parcurgi o cale egală cu publica Populară Chineză . ximativ 25 km. Adincimea mă­
Timpul este 'destul de înaintat. Nu va trece mult şl va în­ distanţa dintre Moscova şi Le­ In lacul de acumulare se rii va fi neobişnuită pentru
cepe vremea ploioasă, iar drum urile de acces de la parchete şi ningrad. înmulţeşte mult peşte preţios. riuri sau fluvii. Numai barajul
cliiar între unele localităţi (Ghelar) vor deveni mai greu practi­
cabile. De aceea este necesar ca în cel mai scurt timp I. R. Marea Stalingrad va îngădui 'Această mare va ocupa al doi­ face ca apele să se ridice la
„Combustibil“ Deva să ia toate măsurile pentru a aduce In de­ să fie irigate 1.500.000 hecta­ lea loc in Kazahstan, după o înălţime de peste 100 de m e ­
pozit cantităţile de lemne suficiente pe trimestrul IV cîi şi pe se­
mestrul I al anului 1S62. re şi să fie îndestulate cu apă Marea Arai, in ce priveşte can­ tri. Prin volumul său de apă,
Este de datoria Direcţiei regionale a economiei forestiere 6 milioane de hectare de pă- titatea şi calitatea peştelui. Pe egal cu cel al mărilor Ţlm-
Deva, ca problemei lemnelor de foc să-i acorde atenţia cuve­
mînturi fertile. însă .secetoase, ţărmurile mării vor fi date în leansk, Ribinslc, Kuibîşev, Sta­
nită. Sînt dese cazurile cînd întreprinderile forestiere nu-şi res­
pectă planul de lucrări, iar unele instituţii şi întreprinderi din regiunea Volgăi şi depre­ exploatare combinate pentru lingrad, luate laolaltă, viarea
nu-şi ridică cota de lemne planificată. Termenul de livrare siunea Caspicii. fabricarea conservelor de peş­ Bratsk va fi una din cele mai
este depăşit. De aceea conducerile întreprinderilor respective vor Vizitînd construcţiile Hidro­ te şi de carne, întreprinderi de mari din lume. Aceasta va ft
trebui ca în cel mai scurt timp să ia măsurile necesare pentru
a-si ridica întreaga cantitate de lemne planificată. centralei Voljslc „Congresul al morărit, o fabrică de ciment o mare nouă a Siberiei — fra­
SABIN CERBU *..xr'w v^. şi de hidroliză. tele mai mic al Baikalulul.
încă cu totul recent lacul ăc MIHA1L UŞAKOV
acumulare Buhtarma era con-
corespondent a! agenţiei Novosti
:S®=
asigurarea cu cărţi poştale ilus­ o aşteptare îndelungată, in ln- ,m pwsbanulm:
trate, cu specific local, unităţi­ tîmpinarea lor a sosit doar un
le comerciale din Deva şi din camion pentru... 40 locuri. Deci,
restul regiunii. 260 elevi urmau să aştepte să 13 OCTOMBRIE 1961
fie transportaţi... in rate. Aşa
Ore pier du fe s-a şi întîmplat. Insă acest tran­ PROGRAMUL 1 : 6,30 Cintece mite de la Radioteleviziunea so­
sport s-a prelungit pină după populare romîneşti ; 8,00 Din vietica ; 15,00 Melodii populare
In ziua de 5 octombrie, G.A.S. ora 12. pierzindu-se ore preţioa­ presa de astăzi ; 9,30 Prietena din diferite regiuni ale ţării :
Bîrcea Mare a cerut sprijinul se din timpul pe care-l puteau
Şcolii medii „Decebal“ din De­ folosi pentru ducerea la bun noastră cartea : „Fabule“ de la 15,35 Actualitatea în ţărlie so­
va Intr-o acţiune de interes ob­ sfîrşit a acţiunii la care fusese­ Eontaine ; 10,08 Basme şi legen­ cialiste ; 10,50 Curs de limba ru ­
ştesc. Peste 300 de utemişti s-au ră invitaţi. de populare în muzica de ope­ să ; 17,35 Muzică populară ro-
oferit cu entuziasm să partici­ ră ; 11,40 Gintă Angela Moldo­ mînească; 19,30 Teatru Ia mi­
pe la această acţiune. G.A.S. Cine poartă vina pentru a- \ van; 12,10 „Mi-e dragă şcoala“ crofon „Scurtă convorbire“ d(
Bîrcea s-a angajat ca transpor­ ceastă „mică defecţiune de or­ — emisiune de cintece pionie­ Levidova; 21,15 Cintece de
tul elevilor din Deva să-l asi­ ganizare“ cum a numit-o un to­ prietenie de compozitori ro-
gure cu cîteva autocamioane. varăş din conducerea G.A.S. Bîr­ reşti : 14,30 Muzică populară so­
Plecarea era fixată din faţa sfa­ cea ? In viitor, atît conducerea vietică ; 16,15 Vorbeşte Mosco­ mini şi sovietici : 22,30 Momenl
tului popular regional. După G.A.S. Bîrcea cit şi Comitetul v a ! ; 18,30 Emisiune literară;
20,20 Noapte bună, copii: „Pepik poetic: Stepau Scipaciov
cel viteaz“, poveste slovacă; 23,15 Concert de muzică uşoară
21,00 Gintă Yves Montand.
cum era hotărit, cei peste 300 orăşenesc U.T.M. Deva, trebuie Helicopterul-macara sovietic cu motoare cu turbine, care PROGRAMUL' H : 12,15 Cinte­ A MUNT
utemişti erau prezenţi la faţa ce şi jocuri populare romîneşti ;
locului. Nu mică le-a fost însă să aibă mai multă grijă faţă de a stabilit un nou record. La 23 septembrie acest helicopter s-a 13,10 Noi înregistrări de cintece TRAGEREA LA SORŢI
mirarea cînd au văzut că după organizarea unor astfel de ac­ aie compozitorilor sovietici pri- A CONCURSULUI „10 ÎN­
ţiuni. ridicat la înălţimea de peste 2.000 de metri cu 15 tone încăr­
cătură.
TREBĂRI DESPRE U.R.S.S.“
organizat de către Consiliul
Din nou despre calitatea ore tuşi suficient pentru a îndrepta regional A.R.L.U.S., va avea
Ioc tn ziua de 15 octombrie
lucrurile pe un făgaş nou. In 1961, orele 11, la grădina de
vară. în caz de timp nefavo­
acest scop e necesar ca înee- rabil, tragerea se va face la
clubul U.R.C.M. Deva.
oare numai secţia vina pentru ze activitatea acestor servicii In primul rîntl trebuie amin­ pînd de la directorul general 13 OCTOMBRIE 1961
această stare de lucruri ? Con­ înspre rezolvarea problemei în tit faptul că n-a reuşit să cree­ DEVA; Cerul Balticei (film produsele S.C.SL
cauză, ea fiind una din pro­ ze în masa oţelarilor o puter­ al combinatului, secretarul co­ în cadrul festivalului filmului
siderăm că nu. blemele acule ale combinatului, nică opinie în favoarea muncii mitetului de partid şi pînă la sovietic): HUNEDOARA: Cer se­ «Hau Şapte
să ajute in felul acesta în mai de calitate, n-a ajutat concret prim topitor,.toţi factorii care
Şi pentru a întări afirmaţia mare măsură pe oţelari. pe cei care au săvîrşit p a s te u riz a i;
vom aduce doar două exemple. abateri de la disciplina muncii pot contribui la îmbunătăţirea
La începutul anului a fost asi­ Nici inginerul şef cu proble­ şi tehnologică. El s-a mulţumit calităţii oţelului să desfăşoare nin (film în cadrul festivalului
milată producţia oţelului Stal mele «e oţelării, pe combinat, cu măsurile administrative
3, pentru tablă. De atunci a tre ­ tovarăşul Gheorghe Rădulescu, luate de conducerea tehnică a o susţinută muncă în această filmului sovietic); PETROŞANI:
cut un timp destul de lung şi n-a făcut totul, n-a coordonat secţiei, scăpînd din vedere o direcţie.
aproape ca în primele săptă- în modul cel mai bun activita­ latură determinantă a activităţii Hoinarii: Sfîrşitul vechii Bere-
mîni, la acest sortiment se re- lui, munca de educaţie cu Va trebui orientată de u r­
butează cu regularitate o în­ tea factorilor care concură la oamenii. zovka; LONEA: In pragul fur­
semnată cantitate de oţel. îmbunătăţirea calităţii oţelului. genţă activitatea serviciilor teh­ tunii; SEBEŞ : Dragostea şi pi­
Cauza: procesul tehnologic nu Alta ar fi fost situaţia în pre­ nic şi cercetări siderurgice în­ lotul secund; ALBA-IULIA:
este încă pus la punct. Vinovat Organizaţia de pa rt id zent dacă biroul ar fi reuşit să spre' îmbunătăţirea permanen­ Vaca şi prizonierul; Circul;
de această situaţie se face ser­ facă din fiecare oţelar un ade­ tă a procesului tehnologic
viciul tehnic al combinatului să se ridice Sa nivelul vărat agitator la locul său de de fabricare a oţelului pen­ ORAŞTIE ;* Primăvara fetelor;
care n-a reuşit să se achi­ muncă, care să explice oame­
te în mod satisfăcător de sarcinilor ce-i stau in fa fă! nilor cc pierde economia na­ tru tablă şi a altor mărci. Socoteli greşite ; HAŢEG: Pa­
sarcina ce-i revenea. De aseme­ ţională, prin rebutul produs de N-ar fi rău dacă o co­ sărea cerului; BRAD : Dama de
nea nici pînă azi n-a fost re­ Revenind la situaţia din oţe­ ei. De asemenea, biroul orga­ misie formată din cele mai bu­
zolvată probiema alegerii tipu­ lărie trebuie să spunem că nizaţiei de bază n-a determinat ne cadre tehnico-inginereşti, pică; SIMERIA; Omul nu se
mare parte din vina pentru sla­ comitetul sindical de secţie specialişti în probleme de oţe­ predă (din ciclul de filme so­
lui optim de lingotieră pentru ba calitate a oţelului revine bi­ (preşedinte tov. Mihai Milita- lării, ar cerceta pe faze de ope­ vietice); TEIUŞ: Să preţuim iu­
roului organizaţiei de bază al ru) să prezinte zi de zi prin
turnarea acestui oţel. cărui secretar a fost în acest grafice şi panouri, situaţia re­ raţiuni, cauzele rebutului şi ar ! birea; ZLATNA; Discipolul dia­
timp tov. Eugen Damianoiu. Nu * volului; ILIA : Dragostea te aş­
Pe bună dreptate se naşte în­ putem spune că biroul organi­ butului pe schimburi şi echipe, propune măsuri concrete.
trebarea : Ce face serviciul teh­ zaţiei de bază a scăpat din ve­
nic ? Dar serviciul cercetări si­ dere problema calităţii. Nu ! n-a tras cu destul curaj la răs­ Un mijloc im portant de îmbu­ teaptă; APOLDUL DE SUS: Li­
derurgice ? Şi-au pus tovarăşii Din păcate însă nu s-a ocupat
care lucrează aici în treb area: de ea în mod organizat, susţi­ pundere conducerea tehnico- nătăţire rapidă a situaţiei se belula.
cu ce am contribuit noi la nut, n-a folosit toate mijloace­ găseşte în cadrul secţiei. Este
îmbunătăţirea calităţii oţelului ? le care-i stăteau' Ia îndemîna administrativă a secţiei pentru
După felul în cave se prezintă munca cu oamenii, respectarea
situaţia se pare că nu. pentru a Infiuienţa pozitiv lu­ situaţia existentă.
crurile. disciplinei muncii şi tehnolo­ B IS S F I I
Cunoseind bine problemele ix ib I s b
ar fi fost de dorit ca direcţia Pină la sflrşitul anului a mal gică. In acest sens biroul or­ PENTRU 24 ORE
generală a C.S.H. să canalize­ rămas relativ puţin timp, to­ ganizaţiei de partid va trebui sint HRĂNITOARE -0W '
să folosească toate mijloacele Vreme uşor nestabilă cu noaptea ră­ şi FOiosrroAre
de care dispune, pentru a face coroasă. Temperatura staţionară va (i
cuprinsă ziua între 17 şi 22 grade, iar ÓRGaniSmului Si SE
din fiecare om din secţie un GÂSfScj DEVÎNZARE la toate magazi­
luptător activ pentru îmbună­ noaptea între 2 şi 8 grade, Vîntul va
sufla potrivit din sectorui est.
tăţirea calităţii producţiei. Co­
PENTRU URMĂTOARELE
mitetul de partid va trebui să
TREI ZILE
sprijine în mal mare măsură nele Aumentare,coop de consum
activitatea comuniştilor din Vreme în general frumoasă cu nop­ Şl IAPI - un
secţie: ţile răcoroase.