Page 40 - 1961-10
P. 40
pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Mr. 21U
xdlimeLe alini • xtlUmeXe şiiri • xdUmeb ştiri Nu este departe timpul cînd
omul sovietic va pleca spre Lună
MOSCOVA 11 (Agerpres). — logiei şi alte scopuri economice
TASS transm ite: şi ştiinţifice. O etapă impor
Ziarul „Krasnaia Zvezda“ a tantă în dezvoltarea zborurilor
publicat In numărul său din II sateliţilor artificiali ar fi rea
octombrie o convorbire cu pro lizarea la diferite altitudini a
iectantul general al navelor cos
mice satelit „Vostok“. După cum unor staţiuni pe orbite, care să
a declarat proiectantul general,
existe In permanenţă deasupra
suprafeţei pămîntului.
iiiiw i lEririi SeneralsaU J, putem spera că nu este atît de In cazul cînd vor fi create
IgiiYepfiît&Iiai ®L II» G e rm a n e departe timpul cînd omul so astfel de staţiuni, trebuie să fie
vietic va pleca spre Lună şi spre perfect pus la punct sistemuj
adfi*e®aie g u v e r n e lo r S. U»
A n gliei şi F ran ţei planetele mai apropiate ale luării la bord şi, bineînţeles,
NEW YORK 11 (Agerpres). — sistemului solar. trebuie rezolvată problema ate
La şedinţa plenară din dimineaţa zi
lei de 10 octombrie a celei de-a lG-a lei de 10 octombrie a luat sfîrşlt bei s-a pronunţat pentru modificarea Proiectantul general conside rizării în bune condiţii a. perso
sesiuni a Adunării Generale a O.N.U. Evenimentul central al şedinţei-din structurii Secretariatului O.N.U. ţinîn-
a luat cuvîntul şeful delegaţiei Nige du-se seama de situaţia internaţională BERLIN I I (Agerpres). — Iosirii abuzive a căilor de co ră că omul trebuie şi poate să nalului de deservire sau de
riei, Wachuku. după-amiaza zilei de 10 octombrie a existentă şi a cerut restabilirea dreptu După cum transmite agenţia municaţie ale R.D.G. în scopul studieze Cosmosul, să înfăptuias control.
Este necesar ca dominaţia imperia Adunării Generale a fost cuvîntarea lui rilor legitime ale Republicii Populare realizării hotăvîrii Bonnului. El că cu uşurinţă, şi in siguranţă
lismului asupra Afric'i să fie imediat Râul Roa, ministrul Afacerilor Externe Chineze în organizaţia internaţională. ADN, guvernul R.D.G. a adresat subliniază că planul de tra n s zboruri în Cosmos, s-ar putea Proiectantul general este de
lichidată, a spus el. Dorinţa Nigeriei al Cubei. portare dc forţe poliţieneşti chiar, să folosească această cale părere că din punct de vedere
şi scopul politicii ei este de a-şi con Râul Roa a demascat în cuvîntarea guvernelor S. U. A., Angliei şi vest-germane în Berlinul occi în scopul efectuării transportu tehnic, ar fi avantajos să se
sacra toate eforturile politice şi econo Poporul cuban, a spus Ro,a, a scutu sa noile planuri de agresiune ameri dental constituie un act agresiv lui încărcăturilor şî călătorilor plaseze astfel de staţiuni direct
mice salvării Africii de dominaţia co rat cătuşele imperialismului american. cană împotriva poporului cuban. In Franţei note cu conţinui identic căruia R.D.G. îi va răspunde ţî- cu viteze mari, inaccesibile în pe o orbită circumterestră, ceea
lonialismului. Nădăjduim că cea de-a El nu mai vrea să fie un simplu spec timp ce ţinem şedinţa în această sală, în legătură cu planurile de nînd seama de interesele securi condiţiile terestre. ce ar îngădui ca ele să fie fă
IG-a sesiune a Adunării Generale a tator, ci un participant activ ia eveni a spus el, în tabere special amenajate tăţii sale şi a păcii în spiritul cute în ce priveşte construcţia
O.N.U. va crea bazele lichidării defini mentele de pe arena internaţională. sint instruite hoarde de mercenari. Roa transportare de forţe poliţie Proiectantul general sublinia şî tehnica (ţinînd seama de con
tive a colonialismului şi discriminării Gtiba construieşte societatea socialistă a menţionat planurile de asasinare a neşti vest-germane în Berlinul acordului de la Potsdam al coa ză că se poate considera ca po
rasiale. la 90 de mile de un stat care se stră conducătorilor Cubei revoluţionare, n liţiei antihitleriste“.
Reprezentantul Nigeriei a condam duieşte cu îndărătnicie să întoarcă îna citat fapte convingătoare care atestă occidental. Acţiunile Bonnului
nat politica Portugaliei în Angola şi poi roata istoriei. că Statele Unite exercită presiuni asu
a cerut să se acorde independenţă aces pra guvernelor ţărilor Americă Latine, sînt caracterizate în aceste note
tei ţări. El a declarat că Nigeria spri Ministrul Afacerilor Externe al Cu căutând să le silească să rupă relaţiile drept o încercare de a transfor
jină întrutotul guvernul Gongoului con bei a declarat că cea mai importantă diplomatice cu Cuba. Roa a condamnat ma Berlinul occidental într-o
dus de Adoula. Kafanga, a continuat problemă ce stă în faţa sesiunii Adu rolul pe care îl are în aceste planuri
el, este o parte a Congoului şi cei care nării Generale este. problema dezarmă agresive Organizaţia statelor america im portantă baz~ militară a re Notele au fost transmise la 10 sibilă din punct de vedere teh diţiile imponderabilităţii sau
mi recunosc aceasta şi încearcă să rii. El a salutat acordul cu privire la ne, dominată de S.U.A. Poporul cuban, vanşarzilor vest-germani şi de octombrie reprezentanţilor di nic realizarea într-un viitor valoarea mică a greutăţii arti
scindeze Gongo sînt duşmanii Africii. principiile tratativelor asupra dezarmă a spus el, a zdrobit o tentativă de in a atrage puterile occidentale apropiat a unor sateliţi-releu ficiale), cu totul altfel clocit se
Delegaţia Nigeriei, a declarat Wa rii, încheiat între delegaţiile Uniunii vazie şi va şti să se apere dacă vor li plomatici ai puterilor occiden pentru telecomunicaţii şi tele execută construcţiile pe pi,mint
chuku, prezintă o rezoluţie care preve Sovietice şi S.U.A., dar a subliniat că, întreprinse tentative noi. într-o politică revanşardă aven tale Ia Fraga prin intermediul în condiţiile gravitaţiei terestre.
de lichidarea definitivă a colonialis după cît se pare, Statele Unite mai turistă. viziune, pentru scopuri de na
mului într-o perioadă determinată. caută să substituie dezarmării contro încercarea delegatului american, Ministerului Afacerilor Externe vigaţie, pentru nevoile meteoro-
Luînd apoi cuvîntul, şeful delegaţiei lul asupra înarmărilor. R.eferindu-se la Stevenson, de a dezminţi faptele care „Guvernul R. D. Germane, se al Cehoslovaciei.
Nepalului s-a pronunţat împotriva prin problema germană şi problema Berli dovedesc că Statele Unite pregătesc o
cipiului conducerii colective a O.N.l). nului occidental, Roa a spus că sin nauă agresiune împotriva Cubei nu a spune în nota adresată S.U.A.
El s-a oprit apoi asupra problemei acor gura soluţie constă în semnarea unor făcut decît să confirme semnalele de
dării Republicii Populare Chineze a lo tratate de pace cu cele două state ger alarmă date de reprezentantul cuban. — aşteaptă ca guvernul S.U.A., _«***•*«»z
cului ce i se cuvine de drept în O.N.U. mane. în recunoaşterea inviolabilităţii Atunci cînd Stevenson a spus că Sta care în prezent deţine funcţia
După părerea delegatului Nepalului, frontierelor stabilite la conferinţa de la
rezolvarea problemei dezarmării de Poisdam, în admiterea celor două state tele Unite manifestă un „interes pro de putere de ocupaţie în Berli
pinde în primul rînd de o înţelegere germane în Organizaţia Naţiunilor
intre U.R.S.S. şi S.D.A. Salutînd acor Unite. fund şi legitim faţă de cele ce se pe Din maia lui Ghermannul occidental, să împiedice tri
dul realizat între U.R.S.S. şi S.U.A. eu
privire la principiile dezarmării, şeful Reprezentantul Cubei a chemat Adu trec în Cuba“, întrucit această ţară este miterea de unităţi ale poliţiei
delegaţiei nepaleze şi-a exprimat spe narea Generală să adopte măsuri con vest-germane în Berlinul occi
ranţa că tratativele în problema dezar crete pentru imediata punere în apli situată aproape de S.U.A., el a susţinut dental“.
mării vor duce de data aceasta la crea care a Declaraţiei cu privire la acorda
rea unui for acceptabil, pe baza unei rea independenţei ţărilor şi popoarelor de fapt „dreptul" Statelor Unite de a „Guvernul R. B. Germane Acum toată lumea îl cunoaş nă, şcoala de zbor, aerodromu —- Ce vom lua cu noi?
largi reprezentări geografice şi a par coloniale. Roa a arătat că colonialismul avertizează îndeosebi asupra fo-
ticipării ţărilor neangajate. există nu numai în Africa, ci şi pe con se amesteca în treburile interne ale _o_ te. Ei este văzut la conferinţe rile străbătute de vuietul mo El a zlmblt mulţumit. că.
Gu aceasta şedinţa din dimineaţa zi tinentul american. Acolo mai sînt teri de presă, la numeroase intîl- toarelor cu reacţie... Şi iată că — Geamantanele. Cred
torii care se află sub jugul Angliei, Cubei. Incălcînd toate normele O.N.U.,
Franţei şi Olandei. Poporul portorican niri. Se ştie unde s-a născut, acum viaţa il chema către ne altceva nimic.
este menţinut în sistemul colonial al delegatul american a instigat elemen
Statelor Unite. unde a învăţat şi a trăit, care cunoscut. Această discuţie urma să con
tele contrarevoluţionare la o acţiune
Ministrul Afacerilor Externe al Gu- a fost calea care l-a dus spre Fără să bage de seamă, TI- tinue după mult timp. Odată.
împotriva guvernului popular al Cubei.
Cosmos. Iov a ajuns acasă. De lingă prag Gherman, venind acasă, a spus:
In ceea ce priveşte faptele citate de
II cunosc foarte bine pe Ghcr- s-a desprins o umbră — îl aş — In curînd zbor. acolo, in
Ministrul Afacerilor Externe. Stevenson MOSCOVA. — Printr-un de man Titov — m-am Intilnit cu tepta Tamara. Se vede că il aş Cosmos.
cret al Prezidiului Sovietului el înaintea zborului cosmic şi teptase acolo în frig şi vint. Ea Tamara s-a lăsat încet pe
a încercat să se descotorosească de ele Suprem al U.R.S.S., Regiunea după ce el s-a întors pe Pă- s-a apropiat de soţ şi ca tot scaun.
prin declaraţia neîntemeiată că Statele Autonomă Tuvină (sudul Sibe mint. deauna la mîngîiat pe faţă. Totul va ft In ordine. Sint
riei apusene, la frontiera cu Re Cum aţi devenit pilot cosmo- — Mi se pare că eşti tulbu convins de succesul zborului.
publica Populară Mongolă), a naut? Cum s-a intlmplat rat, Ghera. Ce s-a întimplat ? —- Eu totuşi mă tem, Ghera.
fost transformată în Republică aceasta ? — Soţul tău se pregăteşte să Dacă se înttmplă ceva... Doar e
Autonomă Sovietică Socialistă. Intr-una din serile de iarnă, zboare spre stele. vorba de Cosmos. Totul acolo îţi
Decretul a fost promulgat în cînd soţii Titov se pregăteau să — Tu totdeauna glumeşti. este necunoscut.
zilele sărbătorii naţionale a po meargă la cinematograf, a sosit Ce fel de stele? — Deja ştiu multe lucruri.
porului tuvin — împlinirea a curierul. — Nu te nelinişti. Deocam Iurl Gagarin a deschis drumul.
Unite „nu plănuiesc acţiuni agresive 17 ani de la admiterea lui liber — Urgent la comandantul re dată nu zbor. Acum nu-mi este frică. Băieţii
Comunicatul comun împotriva Cubei". Delegaţii la O.N.U. consimţită în componenţa gimentului. Tamara. l-a privit cu încor chiar au făcut o anecdotă. As
dare, dar nu a continuat să-l cult-o. Vine la un cosmonaut v.n
îşi aduc aminte perfect de bine că Ste U.R.S.S.’ (1944). Tamara a o fta t: S-au dus bi întrebe. Aşa era stabilit intre ei, prieten, iar acasă nu găseş e
ceea ce trebuie spus, îşi vor decît pe fiul acestuia. II întrea
polono-indonezian venson dăduse asigurări similare în PARIS. — La Toulouse au letele. Gherman de îndată a şi spune singuri. bă : unde-i tata ?
primăvara acestui an, în timp ce mer
cenarii înarmaţi debarcau pe litoralul fost anunţate rezultatele celui ! uitat de film, deşi dorea foarte Şi, peste cîteva zile, el a spus: — A zburat In Cosmos, se va
cuban de pe nave americane la adăpos — Pregăteşte-mi geamanta întoarce peste o oră.
DJAKARTA 11 (Agevpves). — în chestiunea Irianului de tul unor avioane americane. de-al v n i-le a Concurs interna mult să-l vadă (N.A. la casa nul pentru drum. . Sînt chemai
După cura anunţă rentia vest, partea poloneză sprijină în — Iar mama unde este ?
PAP, la D jakarta a fost 'dat pu întregime revendicarea justă a Reprezentantul Republicii Malgaşe, ţional de canto, care s-a desfă ofiţerilor rula filmul „Zboară la Moscova. Şi a plecat. ~ S-a dus la croitoreasă, îşi
Indoneziei, ca autoritatea ei Louis Rakotomr'ala, care a luat cu- In capitală, Gherman a fost coase o rochie.
blicităţii comunicatul comun asupra acestei părţi integrante vîntul în şedinţa de după-amiază. a şurat în acest oraş între 5 şi cocorii“). Tamara a zlmbit tristă.
polono-indonezian cu privire la a teritoriului Indoneziei să fie analizat problemele statelor noi din Afri supus unui examen medical, se — Tu doar nu pleci pentru
restabilită imediat şi integral. ca. Delegatul Marocului, Benjelloun, a 10 octombrie. Marele premiu a S-a grăbit să-l urmeze pe sol selecţionau piloţii cel mai pu
rezultatele vizitei în Indonezia scos în evidenţă rolul conferinţei ţări ternici şi cei mai rezistenţi, care o oră.
a delegaţiei guvernamentale po Cele două părţi şi-au reafir lor neangajate de ia Belgrad, în efor fost acordat — pentru cîntăreţe, dat. Această chemare l-a neli — Mă voi întoarce mal îna
loneze condusă de A. Z'avadzki, mat din nou ataşamentul faţă turile îndreptate spre slăbirea încordă reacţionează rapid la orice
preşedintele Consiliului ide Stat de principiile coexistenţei paş rii internaţionale. El a înfierat unelti mezzosopranei romîne lulia Bu- niştit, oarecum, întrucit coman schimbare de mediu. După exa inte ca tu să-ţi dai examenul
nice a statelor cu sisteme so rile colonialiştilor, declarînd că colonia men, iui Gherman i s-a spus:
al R. P. Polone. ciale diferite. lismul constituie principala sursă de ciuceanu, iar la bărbaţi — Iui dantul regimentului nu deran Vă felicităm. Sinteţi înscris ţii la şcoala medic tehnică de m e
în comunicat este condamnat conflicte în lume. Reprezentantul Ma grupul piloţilor cosmonauţi. dicină.
în problema Germaniei cele rocului şi-a exprimat speranţa că pro Van Darame (Beigia). jează pe piloţi pentru lucruri
colonialismul şi imperialismul două părţi sînt de părere că blema germană şi a Berlinului occiden — Aţi spus că la început, so Ei n-au mal vorbit nimic des
precum şi neocolomalismuî sub această problemă trebuie să fie tal va fi rezolvată prin tratative. Re MOSCOVA. — La 10 octombrie fără importanţă şi încă In tim ţia ăv. nu aproba zborul, iar
rezolvată pe calea tratativelor prezentantul Malayei, Ahmed Kamil, a a sosit la Moscova o delegaţie pul lor liber. după aceea l-a aprobat. Cum pre aceasta.
toate manifestările sale şi se paşnice şi că baza rezolvării ei vorbit în termeni generali despre pro cubană, condusă de Augusto s-a întimplat aceasta ? l-a în •k
cere ca bofărîrea O.N.U. din 14 cu succes trebuie să fie recu blemele ce stau în faţa sesiunii Adună Martinez Sanchez, ministrul Tamara a ieşit in prag ca trebat pe Titov unul din ziarişti.
decembrie 19G0 care cheamă să noaşterea existenţei celor două rii Generale- Muncii. să-şi conducă soţul şi i-a stri Gherman Titov, împreună cu.
se pună capăt colonialismului state germane şi a frontierelor gat la despărţire. Aceasta s-a întimplat in acea constructorii a perfecţionat nava
în interesele păcii între popoa existente actualmente, inclusiv BUDAPESTA. — Adunarea de seară cină Gherman s-a întors şi a făcut clteva propuneri pre
re, să fie aplicate nemtîrziat în a frontierei Oder-Neisse. Ele re Stat a R. P. Ungare a adoptat — Ghera, n-ai să intîrzii? acasă de la Moscova. El a des ţioase. Iată ce spune unul din
mod eficient. cunosc necesitatea încheierii legea eu privire la cel de-al doi — Desigur că nu. chis uşa şi s-a oprit în prag. constructorii de nave despre
grabnice a Tratatului de pace lea plan cincinal de dezvoltare Pe Gherman îl frămlnta o Era plin de zăpadă, dar fericit Titov:
german şi a reglementării p ro singură întrebare: de ce îl şi radios. Soţia l-a îmbrăţişat
blemei Berlinului occidental. şi pe neaşteptate a început să „Gherman nu se mat sătura
b fi a economiei naţionale a ţării pe cheamă? Probabil că pentru o pltngă.
?« ‘k . în comunicat se subliniază ne perioada 1961-1965. problemă importantă. In cabi privind nava. Inginerii, con
cesitatea încheierii unui acord net se afla comandantul şi un — Ei, ce este cu tine ? i-a. structorii îl priveau cu respect.
um Uruguay Internaţional în problema de PARIS. — Agenţia „L’Union locotenent-colonel necunoscut, spus Gherman, emoţionat, pri Ei li spuneau colega. Doar erau
zarmării generale şi totale sub care era medic. De ce medic ? vind-o in ochi. Oare aşa mă angrenaţi In aceeaşi acţiune :
control internaţional eficient. Française d’information“ anun s-a mirat Gherman. Comandan primeşti?
tul l-a luat prietenos de braţ pregătirea pentru zborul in
Cele două părţi subliniază în ţă că potrivit datelor oficiale, — Ai lipsit mult timp. Te-am Cosmos.
continuare că Republicii Popu
lare Chineze trebuie să i se Spania numără în prezent aşteptat prea mult. Titov rămlnea deseori singur
acorde locul ce i se cuvine de 200.000 şomeri. — Mă poţi felicita. Ungă navă, cercetind-o amănun
— De ce?, l-a întrebat neli
MONTEVIDEO 11 (Agerpres). TASS drept în O.N.U., şi cer primirea şi l-a prezentat oaspetelui: Vă ţit. El cerceta viitoarea sa le-'
transmite: niştită Tamara. cuinţâ cosmică şi nu înţelegea
in O.N.U. a Republicii Populare Acţiuni pentru pace rog să-l îndrăgiţi şi să-l iubiţi. — Aşteaptă, o să-ţi spun în de ce, de exemplu, Intr-un loc
Intre 6 şi 8 octombrie a avut loc Mongole. Discuţia a început destul de sînt atît de multe bilioane şt
o plenară lărgită a Comitetului Cen dată. minere, iar în alt loc, mai
ale oamenilor muncii italieni stranie: Şi iată că ei stau la masă. aproape de el, nu se află nimic ?
tral al Partidului Comunist din Uru- — Gherman stepanovîci, do De ce tabla de comandă este
Gherman toarnă ceaiul. Tamara vopsită intr-o culoare care fac.«
guay la care au fost discutate urmă ROMA 11. — Coresponden a torţelor imperialiste, a revan riţi să stăpîniţi tehnica nouă ? ca indicaţiile scrise să nu fie
tul Agerpres, G. Pastore trans şarzilor şi miîitariştilor vest- — Cum să nu doresc ? Orice îl priveşte pe furiş şi aşteaptă îndeajuns de vizible ? întrebă
toarele probleme: proiectul de Program mite : germani. In cuvîntările lor vor ca el să-i spună noutăţi. rile erau numeroase. Titov şl-a
bitorii au cerut încheierea de pilot doreşte acest lucru — a
al P.G.U.S., situaţia politică din ţară In Italia continuă acţiunile urgenţă a Tratatului de pace cu răspuns Titov. Şi s-a gînăit: — Am avut noroc — a început amintit de cele spuse de con
oamenilor muncii, ale democra Germania, consfinţirea frontie despre ce tehnică este vorba ? în sflrşit Gherman. Nici mie structorul care l-a rugat să co
şi problema convocării Congresului al ţilor şi antifasciştilor pentru relor Germaniei stabilite prin nu se hotăra să întrebe, parcă nu-mi vine să cred. Imaginea- munice cu cura] toate observa
pace, împotriva pericolului de acordurile de la Potsdam, efec nu-î venea aşa deodată. ză-ţi un astfel de tablou: zboa ţiile sale. — „Fropune-ţi“ — a
îS-lea al Partidului Comunist din război. In provincia Yeneto, în tuarea dezarmării generale şi ră o rachetă sau o navă, iar ea spus acesta. Mai este timp. se
oraşele Veneţia, Padova, Vigo- totale sub un control interna — Dar cum staţi cu sănăta este condusă de soţul tău... Mi va putea perfecţiona construc
Uruguay. novo, Dolese, au avut loc în ţional. nunată privelişte, nu ? ţia, Şi de ce oare să nu iaca
zilele de duminică şi luni adu tea ? propunerile sale? Doar multe
-------¦ . :— t nări şi marşuri ale păcii. Adunări ale partizanilor pă — Deocamdată nu mă pllng. —- Cu cită uşurinţă vorbeşti, lucruri pe navă se fac pentru
cii au avut loc şi în provincia — Faceţi sport?
DIN R. P. POLONĂ La Veneţia, în sala cinema Foggia în localităţile Foresta- — Regulat. Ghera, — rachetă, soiul tău —
tografului „Excelsior“, s-au l ’mbra şi San Nicandro în apro — După toate probabilităţile
adunat zilele trecute numeroşi pierea cărora au fost instalate
delegaţi de la întreprinderile din de curînd baze americane ra- in curînd va începe zborul la
oraş şi din diferite centre ale cheto-atomice. Participanţii la mari înălţimi. Noi vom selec
provinciei Veneto, reprezentanţi aceste adunări au subliniat pe
ai organizaţiilor politice şi sin ţiona piloţi...
dicale, de femei şi tineret, care ricolul grav pe care îl comportă — Zborul pe noi avioane ?,
au cerut unirea tuturor forţe
lor democratice la lupta pentru prezenţa bazelor americane de a întrebat Titov fără să mai aş
tepte continuarea.
— Nu, pesemne pe rachete,
— a răspuns locotenent-colo-
nelul.
lichidarea pericolului de război, rachete1pe teritoriul Italiei, ce- Aceste cuvinte l-au uimit pe a spus cu nelinişte Tamara. prima dată. Deci înseamnă ca
împotriva orientării periculoase rînd lichidarea acestor baze. Gherman. Doar pînă nu de mult — Acum aceasta este calea ele pot fi perfecţionate“. '
el se gindea: se vor construi mea. Mă voi pregăti pentru zbo- Iar totul trebuia să fie făcut
noi avioane nemaivăzute şt el ruri pe nava-rachetă. în cele mat mici detalii şi, cu
ICysb cheamă fo a fe fă r ile arab® va zbura pe acestea, se va ridica — Deci nu mi-ai cerut sfa cea mai mare precizie, incit să
la mari înălţimi. Dar să zbori tul, a oftat ea. Tu te-ai gîn- fie uşor de manipulat pentru
să în fă p tu ia scă © fe d e ra fie cu rachete... dit la mine ? Ea a tăcut un cosmonaut. Numeroase propu
— Sinteţi de acord ? — a în timp. Nu înţeleg, ai o muncă neri au fost primite.
Vasul „Simferopol“ In docul şantierelor navale de la Gdansk. DAMASC 11 (Agerpres). — fie cu respectarea libertăţii individuale trebat medicul. interesantă, de tine sînt mul •Spre sfîrşlt constructorul l-a
Agenţia France Presse relatează că, şi a constituţiei lor, crearea unui con — De acord şi consider aceas ţumiţi şi atunci, de ce tinzi prezentat lui Gherman Titc-v
în dimineaţa zilei de l i octombrie siliu legislativ suprem în care toate spre ceva necunoscut ? Dar dacă construcţia îmbunătăţită a na
Kuzbari primul ministru al Republicii ţările arabe ar urma să fie reprezen ta ca o mare cinste. ţi. se va intimpla vreo nenoro vei.
Arabe Siria, vorbind la postul de radio tate de un număr egal de delegaţi şi — Nu vă grăbiţi, gînălii-vă. cire ?
Damasc a chemat toate ţările arabe să care ar avea sarcina de a stabili o po — Eu m-am gînăit. Merg cu —¦ Priviţi-o. Cum vi se pare
înfăptuiască o federaţie a statelor ara litică comună în domeniul economic, El a tmbrăţlşat-o. acum ..
be în cadrul căreia fiecare ţară să-şi militar, cultural şi pe plan extern, ochii deschişi şi ştiu ce fac, a —• Şi munca pilotului este pe
păstreze suveranitatea de stat şi pu Primul ministru sirian a invitat în înche spus cu înflăcărare tinerească riculoasă, dar eu după cum vezi, — După mine esle bine — a
terea legislativă şi executivă proprie. iere toate guvernele arabe să convoace Titov. zbor fără să am nici cea mai spus Gherman. — Vă m ulţu
La baza acestei federaţii ar urma să de urgenţă parlamentele sau consiliile mică zglrletură. El mlngtia pă mesc.
stea un program în 14 puncte elabo ...Pînă atunci viaţa lui Titov rul moale al soţiei şi se gindea
rat de guvernul Republicii Arabe Siria lor consultative pentru a studia prin se scurgea normal şi obişnuit: că miine trebuie să se pregă — Nu aveţi pentru ce, Dv. vă
şi de comandamentul revoluţionar su o copilărie obişnuită, petrecută tească de drum. Cum.să-i spun mulţumim, Gherman Slepano-
prem al forţelor armate siriene şi pre- cipiile expuse de guvernul sirian şi pen undeva intr-un sat îndepărtat asta ? Dar, Tamara a întrebat
văzînd printre altele adeziunea faculta din Altai, şcoala unde preda viei.
tivă, egalitatea tuturor ţărilor ara- tru a începe apoi tratative în vederea tatăl său, profesor de litera singură N. MELNIKOV,
tură, iar apoi de limbă germa
punerii în aplicare a planului Federa corespondent al agenţiei
te ! interarabe.
„Novosti"
Redacţia şi administraţia ziarului: str. 6 Martie nr. 9, Telefon: Î8S; 189; 75. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii (Senerale P.T.T.R. nr. 263-320 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul: întreprinderea poligrafică „1 Mai" — Deva
