Page 41 - 1961-10

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, VNIŢI-VA>
Anul XIII. Nr. 2115
Din experienţa colectivelor fruntaşe
Succesele m©asti8e
se d a io re se unei m unci Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc
bine organizate
Cu cîiva timp în urrpă, conducerea în­
treprinderii de industrie locală „1 Mai"
din Deva a raportat îndeplinirea pla­
nului producţiei globale valorice la ac­
tivitatea industrială pe întregul an.
Aceasta s-a întîmplat la 30 septembrie
a.c. Galculînd rezultatele obţinute de
harnicul colectiv în timp de 9 luni, a
rezultat că acesta a îndeplinit planul
producţiei globale la activitatea indus­
trială în proporţie de 132%. întreprinde­
rea a realizat şi importante economii la
preţul de cost precum şi beneficii. Ast­
fel, în timp de 8 luni, au fost realizate
economii la preţul de cost, peste plan,
i.n valoare de 493.000 Ici faţă de 100.000 două săptămîni, şedinţe operative la
lei cît era angajamentul anual. Tot în
aceeaşi perioadă au fost realizate bene­
ficii peste plan în valoare dc 555.000
Ici din care 358.000 lei prm eforturi
proprii ale întreprinderii. Au fost re-'
duse de asemenea
stocurile supranor-
’native cu 1.413.000 interviu cu tov. IOAN BODEA, muncă etc. Au fost
lei. Aceste rezul- ’director al I.I.L. „1 Mai“, Deva aPllcate în accst an
talc sînt fără îndo- ______________________________ ______ ŞÎ o serie de măsuri
ialâ deosebit de va­
loroase. Ele demonstrează faptul că şl torice. Astfel, la secţia de prelucrare a
întreprinderile de industrie locală din
regiunea noastră sînt capabile să ob­
ţină rezultate deosebite, să devină din
ce în ce mai rentabile, să-şi aducă un
aport înseiTmat la aprovizionarea oa­
menilor muncii cu produse de larg con­
sum, dc bună calitate. Pentru a afla
amănunte despre felul cum au fost ob­
ţinute asemenea rezultate, am adresat rii la cuptoarele plane pentru uscarea
tov. loan Rodea, directorul întreprin­ bentonitei“. A fost lărgită dc aseme­
derii „1 Mai“ cîteva întrebări:
ÎNTREBARE: (Sare unităţi şi-au
adus cel inai mare aport la îndeplini­
rea planului anual cu 3 luni mai de­
vreme ?
R Ă SPU NS: înainte de a' evidenţia
cele mai active unităţi din întreprin­
derea noastră, vreau să arăt că facto­
rul esenţial în îndeplinirea planului l-a
constituit munca entuziastă a întregu­
lui colectiv. Comuniştii, care se află la
toate locurile de muncă în primele n o ­
duri ale întrecerii socialiste, au consti­ ducţie la fabrîca de sifon si limonadâ.
tuit un exemplu demn dc urmat. Ei au
antrenat întreaga masă de muncitori şi
au obţinut rezultate cu care pe bună
dreptate ne putem mîndri. Bine au
muncit colectivele din sectoarele ali­
mentar, extractiv, prelucrare a lemnu­
lui şi fabrica de nasturi, care au obţi­
nut depăşiri dc plan între 25 şi 65 la
sută.
ÎNTREBARE: Desigur, pentru obţi­
nerea acestor succese, conducerea în­
treprinderii. întregul colectiv, au apli­
cat o scrie dc măsuri eficiente. Puteţi
Oeschiderea cursurilor universităţii serale
de marxism-leninssm de pe lingă
Comitetul regional de partid Hunedoara
Ieri după-amiază la Deva, a
avut loc deschiderea cursurilor
universităţii serale de marxism-
leninism de pe lingă Comitetul
regional de partid Hunedoara.
Ouvintul de deschidere a fost
rostit de tov. Gheorghe Vusdea.
secretar al Comitetului regional
de partid, care a vorbit despre
însemnătatea studierii şi însuşi­
rii învăţăturii marxist-Icninls*"
pentru activitatea practică a tu ­
turor membrilor şi candidaţilor
de partid, a cadrelor de condu­
cere din aparatul de partid, de
stat si economic.
Cotidiene
° Cu sprijinul sfatului popu­
lar şi al deputaţilor, în comuna
Răhău. a fost organizată o ac
ţiune de plantarea unor puieţi
de saleîmi. In numai două zile,
s-au plantat aici 16.000 bucăţi
puieţi de saleîmi. Şi în comuna
Apoldul de Jos s-au plantat cu
puieţi diferiţi, 30 ha. teren ex­
pus degradării. (P. Păcurar, co­
respondent).
• Be curînd în satele Hărău şi
Bîrsău au fost terminate lucră­
rile dc radioficare. Aceste lu ­
crări au fost realizate prin con­
tribuţie voluntară bănească şi
muncă patriotică. Acum cîteva
zile, aproximativ 150 locuitori
din Hărău şi 160 din Bîrsău şi-
nu introdus în case difuzoare.
( Aurelia Lobonţ corespondentă).
* In cadrul unei adunări ge­
nerale, colectiviştii din Roşia de
Secaş au hotărît să contr acteze
cu statul anul acesta 177 gră
suni. O parte din animale au
ajuns deja la greutatea planifi­
cată (peste 100 kg.). Ieri, co­
lectiviştii din Roşia de Secaş au
mai predat în cadrul contractu­
lui, încă 6 porci avînd o greu­
tate totală vie, de aproape 900
kg. troşani.
V ineri 13 octom brie 1981
să relataţi clteva din aceste măsuri ?
R Ă SPU NS: Da. La baza obţinerii
succeselor a stat buna organizare a
muncii. Astfel, în fiecare lună au fost
organizate consfătuiri de producţie cu
care ocazie muncitorii fruntaşi şi mai
ales comuniştii .au venit cu o serie dc
propuneri valoroase privind îmbunătă­
ţirea activităţii, propuneri care au fost
traduse în viaţă. Apoi, întrecerea so­
cialistă pe profesii a fost organizară
între echipe şi individual.
La noi se organizează apoi, odată Ia
care iau parte şefii de servicii şi uni­
tăţi precum şi fruntaşi în producţie. Cu
această ocazie se analizează rezultatele
obţinute în acea perioadă şi se iau mă­
suri de înlăturare a deficienţelor, de
aplicare a unor măsuri tehnico-orga-
nizatorice, de aprovizionare tehnico-
matcrială şi la timp
5 util a locurilor de
tehnico - organiza
bentoniţeî din Deva, s-au amenajat cup­
toarele de uscare prin aplicarea unui
sistem simplu fără etuve, care dă po­
sibilitatea evaporării apei într-un timp
scurt. Aceasta a dus la creşterea pro­
ducţiei şi îmbunătăţirea calităţii. Aici
s-a aplicat şi o inovaţie importantă:
„Şubăr metalic pentru captarea căldu­
nea activitatea fabricii de nasturi şi a
fost axată pe două sortimente princi­
pale : nasturi dc sidef din scoici şi din
material plastic, precum şi piepteni din
coarne do bovine. A fost pusă apoi în
funcţie o nouă secţie de prelucrare a
deşeurilor din stiplex, care asigură o
parte din materia primă necesară fa­
bricării nasturilor şi a altor obiecte de
galanterie. Tot la fabrica de nasturi
au fost introduse maşini de rondclaf
mai simple şi cu un randament mai
mare. A fost mărită capacitatea de pro­
Datorită acestor măsuri, fabrica a dat
peste plan 65.000 litri sifon şî 20.000
litri limonada.
Desigur că acestea nu au fost sin­
gurele măsuri tehnico-organizatorice
aplicate în procesul de prodîlcţic. La
fiecare Ioc dc muncă s-au introdus ra­
ţionalizări.
Colectivul nostru nu se va opri însă
aici. E! este hotărît ca pînă la sfîrşitn!
anului să muncească şi mai bine, «ast­
fel ca rezultatele să fie mult mai fru­
moase.
Tot ieri a avut loc predarea
primei lecţii : „Obiectul econo­
miei politice. Formaţiunile so-
cial-eeonomice precapitaliste“.
In scopul asigurării unor condiţii din ce in ce mai bune de aprovizionare şi deservire
a oamenilor muncii din Valea Jiului, se înfiinţează unităţi noi de desfacere.
In fotografie: ‘Aspect interior din cadrul magazinului cu aulcdeservire din oraşul Pe­
fu campania
agricolă da toamna
®Ea G.A.C. „Zori Noi“ din satul
Zlaşti, oraşul regional Hunedoara,
s-au îngrăşat 22 ha. teren cu în ­
grăşăminte organice iar pe alte
28 Iia. colectiviştii au însămîn-
ţa t grîu dc toamnă după plan­
te bune premergătoare. (A. Z a-
liarle — corespondent).
° In comuna Foit, raionul
Orăştie, au fost semănate (pînă
la 11 octombrie a.c.), 411 ha. cu
4 pagini 20 bani grîu, orz şi secară, ceea ce re
vine 67,26 Ia sută din întreaga
BIKC35?Z*VCS3rPWI
suprafaţă pe care se vor culti­
va aceste plante. Insămînţărilo
TELEGRAMA se desfăşoară în aceste zile în •
tr-u n ritm susţinut. (I. Susan
— corespondent).
Tovarăşului ® Colectiviştii din Gelmar, r a ­
ionul Orăştie, dau bătălia p e n ­
GHSORGHE GHEORGHIU-DEJ
tru terminarea grabnică a lu­
Romîn, crărilor agricole din campania
Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne dc toamnă. Pînă ieri ei au se­
Tovarăşului mănat cu grîu, orz şi secară 125
ION GHEORGHE MAURER t Prunele 'din soiul 'Anna j ha., clin 150 ha. planificate. Tot­
L Spatii“, cultivate de c ă Ţ odată au recoltat cartofii, sfe­
Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare cla furajeră şi porumbul de pc
.tre cercetătorii din Geoa- 46 ha. din 83 ha. cultivate cu
Romîne aceste plante. (Aurel Doboş —
giu, la punctul „Peştea- -3j corespondent).
BU0UREŞTI
0 Mobilizaţi de comunişti, ţă ra ­
In numele Partidului Comu nist Chinez, al Guvernului R. P, nii întovărăşiţi din Luncoiul de
Chineze şi al poporului chinez vă transmitem dv. şi prin dv. Jos, raionul Brad, au recoltat
Partidului Muncitoresc Romîn, guvernului R. P. Romîne şi în­ pînă Ia 9 octombrie porumbul
tregului popor romîn mulţumiri cordiale pentru felicitările tri­ de pe 142 ha., cartofii de pe 40
mise de dv. cu prilejul celei de-a 12-a aniversări a proclamării ha. şi au semănat 178 ha. cu
R. P. !Chineze. grîu şi secară. (D. 'Antal — co­
respondent).
Sub conducerea Partidului Muncitoresc Romîn, poporul
frate romîn a obţinut noi succese în lupta pentru construirea Fiecare sediu al G. A. C. —- să devină
socialismului şi îndeplinirea planului şesenal de dezvoltare a
economiei naţionale. Poporul romîn depune eforturi neobo un punct de atracţie, o mîndrie a satului!
site în lupta împotriva politicii imperialiste de agresiune şl
război, pentru apărarea păcii în Europa şi în întreaga lume.
Poporul chinez se bucură din toată inima de realizările po­
porului romîn.
Sîntem convinşi că prietenia frăţească dintre popoarele chi­
nez şi romîn se va întări şi dezvolta continuu pe baza princi­
piilor marxism-leninismului şi a internaţionalismului proletar.
Urăm poporului romîn noi şi mari succese în construirea na“, au dat In medie clte ¦) Colectiviştii din Bampotoc
socialismului şi în lupta pentru apărarea păcii în lumea întreagă. se alătură iniţiativei
80 kg. fructe de fiecare ]
Membrii gospodăriei agricole colective din satul Bampotoc
MAO TZE-DUN LIU SAO-ŢI pom. 1 au luat cunoştinţă cu deosebit interes despre iniţiativa colecti­
viştilor din Silvaşul Inferior de a face din sediul gospodăriei
Preşedintele G. G. al P. G. GVnez Preşedintele R. P. Chineze L In fotografie: Tovară- lor un punct de atracţie, o mîn drie a satului.
CIU DE CIU EN-LAI [_ Şele Victoria Socaci şi Vie- j Considerăm că iniţiativa este bine venită, cuprinde pro­
bleme importante, menite să ducă la înfrumuseţarea sediilor, pro­
Preşedintele Comitetului Pem anent Premierul Consiliului de Stal (. toria Moldovan culegînd 3 bleme care se ridică şi în faţa noastră. Ne angajăm să m un­
al Adunării Reprezentanţilor Populari al R. P. Chineze t. prunele. ] cim în aşa fel incit la realizările obţinute în sectoarele vegetal
şi zootehnic să adăugăm altele, care să contribuie Ia înfrum u­
pe întreaga Chină uJ uJ wJ « / l__f¦ f ’--1V-Jl--/ <-1|--/,--t * seţarea sediului gospodăriei şi a împrejurimilor.
y_ty_f^_J
IoSSÂîŢ-
fntruclt gospodăria agricolă colectivă din Bampotoc nu are
în prima decadă, Din primele zile ale lunii sediu propriu, noi ne angajăm să construim un sediu din p ia ­
tră de marmură pe care o putem procura din resurse locale,
5.833 tone cărbune Încă din primele zile ale lunii şi altele, şi-au depăşit sarcini­ în jurul sediului şi a celorlalte construcţii gospodăreşti, noi
curente, in abatajele minei Mu- le de plan la zi cu 40-60 la sută. vom planta pomi decorativi şi vom amenaja uri parc de
peste plan scriu a Exploatării miniere Bar­ odihnă şi recreere, pentru colectivişti in timpul liber, iar în
Cele mai frumoase realizări
Colectivele minelor din Valea za, munca s-a desfăşurat cu au fost obţinute de colectivul clădirea sediului vom amenaja o sală a colţului roşu unde vom
Jiului obţin noi succese in lupta multă însufleţire. Minerii de sectorului 150, unde harnicii mi­ desfăşura activitate culturală. în acest scop vom procura o
pentru îndeplinirea sarcinilor aici, folosind puşcarea selectivă, neri din echipele conduse de bibliotecă care să cuprindă la început cel puţin 500 volume.
de plan şi îmbunătăţirea cali­ organizindu-şi mai bine munca, Filimon Dud, Nicolae Groza, Pentru întărirea bazei economice, gospodăria colectivă din Bam­
tăţii cărbunelui. Astfel, pe pri­ au lucrat cu hărnicie pentru a Candin Patinteu şi alţii, au îm­
ma decadă a lunii curente, pla­ întlmpina conferinţa organiza­ bunătăţit calitatea minereului potoc şi-a dezvoltat sectorul zootehnic astfel incit construcţiile
nul de producţie pe Combinatul ţiei de partid cu însemnate de­ Intr-c asemenea măsură incit
carbonifer Valea Jiului a fost păşiri de plan şi cu un indice planul valoric al producţiei glo­ zootehnice existente nu mai fac faţă cerinţelor. De aceea, noi
depăşit cu 5.833 tone, " de calitate ridicat. In primele bale pe sector, pe luna curenta,
vom construi un grajd cu o capacitate de 100 capete, o m ater­
nitate pentru 30 scroafe şi un saivan pentru 200 oi. Drumurile
ce vor duce la aceste construcţii le vom pietrui şi Ie vom între­
ţine în perfectă stare de curăţenie. Aceeaşi curăţenie o vom
menţine şi în adăposturi.
Cea mai mare depăşire a pla­ 10 zile, majoritatea echipelor a fost realizat in numai 12 zile. Pentru adăpostirea uneltelor şi maşinilor agricole ţinute in
nului celor 10 zile a fost înre­ din orizonturile 30.+60, 90 şi 180, Pentru acest frumos rezultat, bună stare de funcţionare, vom construi o remiză.
gistrată de colectivele minelor printre care cele conduse de
Uricani şi Lupeni, care au dat Petru Ghilean. Dumitru Tudor. mulţi dintre minerii sectorului Membrii gospodăriei agricole colective din satul Bampotoc,
peste plan 2.017 tone şi res­ Nicolae Bogdan, Ioachim Benea au fost propuşi pentru premie­ îndrumaţi în permanenţă de către organizaţia de bază, sînf bo-
re cu cîte 1.000—1.500 lei. tărîţi să îndeplinească toate măsurile preconizate pentru ea şi
pectiv 1.935 tone cărbune coc- sediul lor să devină o mîndrie a satului.
sificabil. Cu peste 1.000 tone 2 1 0 m. p. c a z a n e fu h a li
cărbune şi-au depăşit planul ALEXANDRU HOGMAN
încă de la înfiinţare, la ate­ la această realizare se numără
decadal şi colectivele din Lonea secretarul orgatvznţisi de bază i’ .M R,
şi Petrila.
lierul cazane tubale din Sime- sudorii şi lăcătuşii Eugen Măgu- DUMITRU VQŢCA
Demn de remarcat este faptul ria. sarcinile de plan au fost rean, Mircea Pelau, Dumitru
că minerii au depus eforturi şi îndeplinite cu regularitate. Şi Bretoi, Ana Cornea şi alţii. preşedintele G. A. G. „Valea Banului"
din satul Bampotoc raionul llia
în această lună, pînă în ziua de
au reuşit să obţină o producţie 11, s-a realizat o suprafaţă de
de calitate. Buletinele de ana­ 210 m.p. cazane tubale In loc
liză arată că pe combinat con­ de 172 cît prevedea planul. Înfăptuiesc jnaá m e n t
ţinutul de cenuşă a scăzut Ia
32,5 la sută faţă de 33,2 cit Printre fruntaşii în întrece­
este admisul. rea socialistă care au contribuit
Trenul care circulă intre Intre îngrijitorii-mulgători re vor avea spaţiu mai mult,
Teiuş şi Blaj îşi anunţă sosi­ se înfiripă o discuţie. aerisire mai bună...
rea in halta Cistei, printr-un
şuierat prelung. — Ce ziceţi tovarăşi, reali­ — Iar dacă spre sfirşitul
zăm 2.000 litri pe cap dc va­ anului vom introduce mulsul
Este ora 5 dimineaţa, iar că furajată ?
automat, atunci, să vedeţi...
zorii întirzie încă să se arate. — Nu încape îndoială. Dacă — Bine, bine. dar aceasta
Apa Tîrnavei cu susurul ci la 1 octombrie producţia era nu va mai. ajuta prea mult.
monoton şi continuu, şerpu­ de 1.740 litri, înseamnă că — Probabil că pentru ‘61
ieşte de-alungul căii ferate. pînă la sfirşitul anului vom nu. Mecanizarea ne va uşura
depăşi 2.000 litri.
3 Se aprind luminile munca insă Di anul viitor. O
Iuliu Domşa este totuşi ne­ să avem mai mult timp pen­
încrezător.
Prin ceaţa deasă, aşternu­ — Credeţi că o să reuşim ? tru îngrijire. Şi.-., vom putea
să ne reînnoim angajamen­
I tă peste sat, se zăreşte o lu­ Avem mai puţin de 3 luni de tul...
miniţă difuză. La început, e zile, iar cu iarba din păşu­
singură. Apoi alta, şi alta. Pe
islazul dinspre Teiuş se pro­ ne s-a cam terminat. La ferma de p o r c i
filează in întuneric un şir si­
metric de lumini. Pare a fi în trecerea dintre Dincolo de noul grajd pen­
un tren de persoane. Pare G. A. G. tru bovine este amplasat adă­
numai, pentru că în realita­ postul porcilor. Aici lucrează
comuniştii Emil Muntean şi
??- ~ ' Ă i ; te este grajdul pentru vitele — Şi aşa nu ne-am prea Dumitru Cirnaţ. Primul este
colectiviştilor din Cistei, a că­ bazat pe ea. Ştiţi doar ce se­ supărat că nu li s a trimis
u.o '-Hvi rui construcţie a fost termi­ cetă a fost. Toată păşunea-i uruială la timp.
nată în toamna trecută. uscată. Nu uitaţi că peste
cîteva zile începem furajarea — Curăţenia am. terminat-o
Aici sînt prezenţi toţi în­ la grajd. Nutreţurile murate Dumitre. Ce facem, le dam
grijitorii mulgători. Ştefan au o mare influenţă asupra porumbul nemăcinat ?
Nagy a sculat animalele din producţiei de lapte. Şi. avem
lotul pe care-l are în primi­ cantităţi suficiente. După ci­ — Cum altfel ? Ăştia-s in
re. Împreună cu Mircea Bon­ le spunea tovarăşul inginer, stare să ne mînînce şi ure­
ta şi Iuliu Domşa, pregăteş­ chile.
te apă să spele ugerele vaci­ au fost insilozate peste 10
lor. Sînt ajutaţi şi de îngri­ tone pentru fiecare vacă fu ­ Una din cele 40 de scroafe,
jitorii de la animalele de rajată. Apoi finurile, concen- proprietate obştească a colec­
muncă şi de cei de la tine­ tiviştilor, se roteşte neliniş­
retul bovin. tfatele, cocenii... Nici o gri­ tită dintr-un colţ in altul al
jă. Angajamentul luat în che­ padocului.
— Haideţi fraţilor. începem mare, nu numai că îl vom
mulsul. realiza, dar îl vom depăşi cu — Cred că astăzi, are să
fete. Ultima oară a fătat 11
In foarte scurt timp. a- siguranţă. godinaşi. Se pare că nici de
ceastă muncă deosebit de mi­ Ştefan Nagy nu uită să data aceasta n-are de gînd
găloasă a fost terminată. In să fete mai puţin. înseamnă
adauge şi faptul că peste cî­ că numărul „sugacilor“ se va
carnetele de evidenţă prima­ teva zile. cină va fi dat in ridica la aproape 120.
folosinţă al doilea grajd de
ră este trecută cantitatea de 100 capete, vacile mulgătoa- A. DAVID
lapte obţinută: 135 litri. (GmUnaarttj în pag. 8-a)