Page 43 - 1961-10

Nr. 2115
U,nwy?»g«nm«^ntmtVS^SL’BZSgXESilZXESSZi
Expoziţie de
cărţi
Librăria „Alexandru Sabla"
din Deva organizează luni, 16
octombrie 1961, o expoziţie a
cărţii soviet':3. Vizitatorii vor
găsi aici noi ediţii de literatură
politică, tehnică şi beletristică,
traduse in limba romlnă.
S im p o zio n
Astăzi, In sala „Gh. Apostol"
din Petroşani are Ioc un simpo­
zion pe tema „U.R.S.S. constru­
ieşte comunismul, viitorul lumi­
nos al întregii omeniri".
Cu acest prilej vor lua cuvln-
tul conferenţiarii universitari
de la institutul de mine din lo­
calitate, Aurel Popa, şeful ca­
tedrei de ştiinţe sociale, ing.
Emil Stoica, decanul facultăţii
de electromecanică, ing. Nico-
lae Leţu decanul facultăţii de
exploatări miniere şl asistentul
universitar Maria Vanţa.
Concurs „Zece
întrebări despre
U .R .Sc S ."
Duminică, 15 octombrie 196f,
la cinematograful 5,Grădina de
vară" din Deva într-un cadru
festiv, se va face scoaterea din
urnă a taloanelor cîştigătoare
la concursul organizat de Con­
siliul regional A.R.L.U.S. pe tej
ma „Zece întrebări despre
U.R.S.S.“:
După desemnarea ciştigătod-
lor, se vor citi răspunsurile con
recte la întrebări.
ifăptuiesc an gajam enteje
/—1r*1r~~ii 'r
t (Urmare din pag. l-a).
I ---- -------------------—
l _ Avem noroc că peste pu-
t ţin timp livrăm cel 90 de
j: grăsuni. Altfel, n-am mai avea
? unde să-i adăpostim.
Dinspre sat coboară o cării-
[ ţă plină cu saci.
t — iaca, vine cu uruiala. ln-
r seamnâ că s-a ţinut de cuvint
ţ brigadierul şi preşedintele.
t N-au promis ei degeaba asea-
t ră...
j- Un om ocupai
[• Minai Dobirtă, preşedinte-
^ le gospodăriei colective din
l Cistei e greu de aflat, in a-
L ceste zile. Se scoală „cu
t noaptea-n cap“, încalecă pe
. motocicletă şi începe să co-
ţ linde hotarul de la un capăt
[_ la altul. L-am găsit la ferma
t de păsări. împreună cu Ma-
l ria Nagy, îngrijitoarea de
ţ aici, făceau unele socoteli.
L — Anul acesta rămînem la
t efectivul pe care-l avem :
[• 426 găini. Nu-s prea multe.
!_ Important e că primul pas
, l-am făcut.. Trebuie ca in ‘62
să extindem ferma la ctteva
r mii de capete. Cum stăm cu
t mortalitatea ?
t — Pină In prezent nu s-a
[¦ mai semnalat niciun caz.
L _ Răzbeşti singură? Sau
L mai ai nevoie de un ajutor ?
t — Deocamdată nu. Poate
L anul viitor.
L-am rugat să ne infor-
(. meze asupra realizărilor ob-
L ţinute de colectivişti, de cină
[¦ s-a lansat chemarea la in-
^ trecere.
J Ju-JuJu/ imJUjJv—Tu/u_/uJ uJi
Cerul Balticei66
s e ria IS-a
In imagini impresionante, aviatori care vor completa e-
filmul „Cerul Balticei“ su­ chipajul escadrilei.
bliniază curajul, eroismul şi Iată-l acum pe Lunin edu-
abnegaţia de care dau dova­ cindu-i pe urmaşii eroicei es­
dă tinerii apărători ai Le­ cadrile. Greu se transformă
ningradului, precum şi senti­ caracterul tinărului aviator
mentul de prietenie şi solida­ llia Tatarenko, extrem de în­
ritate care-i uneşte în zilele flăcărat şi de iute.
grele ale războiului.
Seria 11-a a filmului rela­ situaţia din oraşul erou în
tează faptele
de eroism ale FESTIVALUL
membrilor esca­ FILMULUI
drilei Rossohin
in perioada SOV1ETÍC
blocadei Lenin­
gradului.
Leningradul rezistă bloca­ se pregăteşte pentru victorie.
dei. Pe drumul de gheaţă ţa­ Sosesc şi zilele de neuitat
ra continuă să trimită oraşu­ ale ofensivei in regiunea la­
lui asediat armament şi ali­ cului Ladoga, zilele spargerii
mente.
Printre aviatorii care apără In luptele decisive la care
cu bărbăţie cerul Leningra­ escadrila ia parte, cade Kuz-
dului se află şi cei din esca­ neţov, devenit cel mai bun
drila lui Rossohin. După lup­ pilot de recunoaştere al es­
te neîntrerupte, din toată es­ cadrilei. Aviatorii suferă mult
cadrila au rămas numai doi
aviatori: Lunin şi Serov.
In timpul unui atac aerian,
Serov este grav rănit şi tri­
mis la un spital din spatele
frontului. Uvarov, comisarul
escadrilei îl îmbărbătează pe
Lunin rămas singur, amintin-
du-i datoria lui de a transmi­
te şi altora tradiţiile de lup­
tă, experienţa şi măiestria es­
cadrilei, care va trebui să
trăiască, să reziste plnă la
victoria finală, şi nu după
mult timp pe aeroportul din
spatele frontului 'Lunin şi U-
varov se intllnesc cu tinerii
• n n n n r~'r~'r tic“, la cinematograful „Fi- ?
— Dacă doriţi, discutăm pe
drum. Trebuie să văd toate
sectoarele. Avem 4 tractoare
la arat, două la semănat, iar
un altul pregăteşte terenul
pentru pepiniera viţei de vie.
La grajdul cel nou se aşea­
ză acoperişul. O brigadă este
la recoltat porumb, alta la
floarea soarelui... Trebuie să
văd cum merge treaba peste
tot.
De la preşedintele gospo­
dăriei colective am aflat o
mulţime de lucruri interesan­
te. La ferma de vaci, de pil­
dă, efectivul a crescut în lu­
nile de clnd sint in întrece­
re cu 17 capete, al niţelelor
cu 52, iar al viţeilor cu 11
capete. In efectivul turmei de
oi au mal intrat încă 120
capete.
Colectiviştii din Cistei au
obţinut rezultate frumoase şl
In ceea ce priveşte veniturile
băneşti realizate din sectorul
zootehnic: In primele 9 luni
ale anului au intrat In fondu­
rile gospodăriei colective a-
proape 100.000 lei de la vin-
zarea laptelui de vacă (40.000
litri), a 25 grăsuni, a lapte­
lui de oaie, a linii, etc. Ele
vor creşte şi mai mult plnă
la sfirştiul anului, clnd se vor
mai preda In baza contrac­
telor încheiate cu statul încă
6 bol, 20 viţei şi 90 de porci
graşi.
Ne-am despărţit de tovără­
şia Dobirtă în faţa haiţii Cis­
tei, unde se oprise să măsoa­
re aălncimea arăturii execu­
tată in trifoişti de către m e­
canizatori. Era ocupat omul...
!UUkJUi
ronrcasinrgaggai.wgaazzaaanrKKnEaLs
In primăvara anului 1942,
_.________cepe să se îm­
bunătăţească.
Noi unităţi m i­
litare şi tancuri
străbat străzile
o r a ş u l u i in
drum spre front. Leningradul
blocadei.
pentru pierderea tovarăşului1 I
lor şi luptă cu şi mai multă
îndîrjire împotriva duşmanu­
lui.
Prezentînd faptele de vite­
jie ale aviatorilor care în zi­
lele grele ale războiului au
apărat cerul patriei sovietice,
filmul este o adevărată şcoa­
lă a bărbăţiei şi curajului.
Toate categoriile de specta­
tori şi mai ales tineretul vor
găsi în acest film un exem­
plu de patriotism fierbinte,
de înaltă conştiinţă socialis­
tă.
Scenă din filmul „Cerul
Balticei“ seria Il-a
Filmul rulează astăzi, 13
octombrie 1961, In cadrul
Festivalului filmului sovie­
limon Sîrbu“ din Deva.
Recoltarea şi păstrarea fructelor
Fructele destinate păstrării în stare
proaspătă trebuie recoltate cu mîna sau
cu ajutorul culegătoarelor. După recol­
tare ele se sortează, eliminîndu-se fruc­
tele atacate de boli şi insecte, cele
zdrobite şi deformate. Dintre fructde
care se pot păstra o perioadă mai mare
în stare proaspătă, sînt merele şi pe­
rele. Dintre soiurile de mere mai in­
dicate pentru păstrat sînt Pătul, Iona-
than, Roşu de Stettin, Parmen auriu,
Gormoş de Mada, Roşu de Geoagiu
ş. a. Dintre soiurile de pere se reco­
mandă să se păstreze în stare proas-'
pâtă Para popească, Bergamote, Ro-
şioare, Untoasa Hardenpont, Ojivier
de Serres ş. a.
Soiurile destinate păstrării se recol­
tează înainte de-a ajunge la maturi­
tate, nu însă prea devreme pentru că
astfel fructele se zbîrcesc în depozit,
îşi modifică gustul şi aspectul şi au o
durată de păstrare redusă. De aseme­
nea, fructele recoltate într-o fază de
maturitate avansată, sînt supuse uşor
proceselor de putrezire. In depozitele
de păstrare se introduc numai fructe
sănătoase.
Fructele se pot păstra în pivniţe bine
aerisite, în încăperi special amenajate,
numite fructare şi în depozite speciale
numite silozuri de fructe. Pivniţele şi
fructarele sînt adăposturi în care se
păstrează cantităţi mici de fructe. Pen­
tru păstrarea unor cantităţi mari de
fructe se folosesc silozurile. Depozitele
de păstrare a fructelor trebuie să aibă
asigurată menţinerea unei temperaturi
constante de 0-.4 grade (Belsius, o hi-
DRUMUL SOCIALISMULUI paf. 8
K5aCTEBP.aa3Zgg.mm»«mţ
iW IHTIMPÍHABEA CELUI @g-fiL XXIl-laa COHERES AL P.C.U.S.
LIBRARII Pe şantierele septeoaiulfil
'MOSCOVA — Corespondentul tul iniţial al uzinei s-a perfec­ Prima parte a combinatului este
CONSTANŢA BRATU: Povestea Agerpreş Al. Cimpeanu transmi­ ţionat încontinuu, „din mers“.
cu şorţurile schimbate — te: Efectul economic al multiple­ gata. Numai ea va produce 70
Comedie într-un act (2 ta ­ lor pei'fecţionări aduse de in­ de mii de tone de carton pe an.
blouri“ ). („Teatru de am a­ De pe şantierele septenalulul gineri şi inovatori In cursul Capacitatea totală a întreprin­
tori“ ) sosesc zilnic veşti despre suc­ construcţiei este imens: cheltu­ derii va fi de 270 de mii de tone
136 pag. — 2,40 lei cesele obţinute in construirea pe an. Combinatul de la gu­
marilor obiective industriale. ielile pentru prelucrarea unei rile Volgăi va produce nu nu­
Ed. pt. literatură Multe din ele intră în funcţiune tone de ţiţei reprezintă numai mai carton. Stuful va fi tran­
in zilele care au mai rămas pină jumătate in comparaţie cu ace­ sformat in mase plastice, par­
N. DUNAREANU: Oameni şi la Congres. E gata pentru pri­ lea efectuate in cele mai mo­ chet, mobilă, şi chiar in piese de
fapte — nuvele şi schiţe. ma „şarjă“ rafinăria gigant de derne rafinării aflate acum in maşini. In fiecare an tşi măreşte
Cuvint înainte, Demostene la Iaroslavl destinată prelucră­ funcţiune. In acelaşi timp, in­ capacitatea Combinatul meta­
Botez. rii ţiţeiului din R.S.S.A. Başkiră troducerea unor instalaţii de tip lurgic de la Cerepoveţ. Zilele a-
256 pag. — 5,10 le i; 10,50 şi RIS.S.A. Tătară. întreprinde­ nou, pentru prima oară folosi­ cestea intră aici In funcţiune un
lei (cartonat) rea se întinde pe o suprafaţă de te in rafinării, a economisit m e­ ncu laminor. Un alt laminor, şi
peste 1.300 de hectare. Construc­ tal in valoare de 60 de milioane mai puternic, pentru produce­
Ed. tineretului torii uzinei au instalat in ul­ rea ţevilor, se experimentează
E.FRUNZĂ T Un om şi un frate tima vreme circa 4.000 km. de ruble noi. acum la Uzina „Uralmaşzavod“
conducte subterane şi aeriene. Se verifică instalaţiile de au­ din Sevrdlovsk. 270 de brigăzi de
— versuri 18 pag. — 5 lei Rafinăria s-a construit după ce­
(cartonat) le mai moderne scheme tehno­ tomatizare — ultima operaţie constructori şi montorl şi-au de­
logice. Zeci de instalaţii sint do­ dicat energia şi cunoştinţele
Ed. tineretului tate cu aparatură de control şi înaintea intrării în funcţiune — pentru a încheia lucrările îna­
măsurat pentru automatizarea şi la termocentrala Ali-Bairamli. intea Congresului. Agregatele
L. N. TOLSTOI: Război şi pace proceselor de producţie. Proiec- Termocentrala este o lucrare sînt instalate in hale imense şi
— 4 volume. Traducere din neobişnuită. Agregatele el sînt luminoase, asemănătoare hanga­
limba rusă de Ion Frunze- instalate in aer liber. Specialiş­ relor marilor avioane modeme.
tti şi N. Parocescu. tii au calculat că ridicarea clă­ Laminorul se deosebeşte insă iu
voi. I, 432 pag. ; voi. n , 448 dirilor masive ale centralelor e- primul' rlnd prin înaltul său ni­
lectrice intirzie cel puţin cu un vel tehnic. La nici o întreprin­
p a g .; voi. ni, 472 p a g .: an intrarea In funcţiune a tur­ dere de acest gen încă nu s-a
binelor. Inginerii au creat apoi
voi. IV, 410 pag. — 36,75 lei asemenea cazane, turbine, ge­
Ed. pt. literatură
universală
Rezolvării cererilor oamenilor
muncii — o atentie deosebită neratoare care să funcţioneze atins o asemenea viteză de
In aer liber atît sub soarele muncă. Ca o şenilă gigant se
A intrat în obiceiul cetăţenilor să nu sînt rezolvate pînă la sfirşit. De torid din Sud, cit şi in timpul întinde şirul cuptoarelor, de sec­
iernii. Care este efectul econo­ ţiune pentru încălzirea rapidă.
vină la sfatul popular sau să trimită exemplu, cetăţeanca Luncoail Ana, re­ mic al acestei inovaţii? Au fost Ele se folosesc pentru intiia oa­
economisite mii de tone de me­ ră in industria sovietică de ţevi.
scrisori în care cer a li se rezolva clama faptul că doctorul Trăian Băn- tal, beton şi alte materiale de Ajungînd de-a lungul transpor­
construcţii. Staţiunea va da cel torului cu role în cuptor, ţevile
probleme foarte diferite. Unele sînt de cilă de la băile Vaţa i-a recomandat mai ieftin curent dintre toate se încălzesc brusc plnă la 1.280
termocentralele din Uniunea so­ de grade, apoi se îndreaptă cu
interes personal, altele de interes ob­ un tratament necorespunzător din care vietică. viteză spre foarfecile de tăiere
la cald a materialului. între­
ştesc. De felul cum aceste cerinţe sînt cauză boala s-a agravat. După ce s-au Peste cîteva zile şuvoaiele de gul proces reste ’dirijat de o in­
energie ale centralei de la Ali- stalaţie electronică de calcul.
rezolvate, depinde în mare măsură verificat cele sesizate, s-a formulat ur­ Bairamli se vor vărsa în siste­
mul energetic transcaucazian. Zeci de obiective industriale
buna desfăşurare a muncii în raionul mătorul răspuns. Cele sesizate sînt
Numai cu un an şi jumătate intră in funcţiune zilele aces­
sau oraşul respectiv, duce la întărirea juste. Aceasta s-a întîmplat deoarece în urmă a început construirea
Combinatului de celuloză de la tea. Prevederile septenalulul in
legăturii cu masele, la creşterea pres­ băile Vaţa sînt deservite de un sin­ 'Astrahan care va folosi direct
materie primă stuful ce se în­ domeniile cele mai importante
tigiului sfatului popular respectiv. Îşi gur medic care nu poate face faţă tinde pe o suprafaţă de 270 de
mii de hectare in Delta Volgăi. ale industriei se înfăptuiesc In­
duc Ia îndeplinire aceste atribuţii de sarcinilor. O neglijenţă a doctorului
tr-un ritm care întrece pe cel
înaltă răspundere sfaturile populare ra­ Traian Băncilâ este că nu are aparat prevăzut.
ional şi orăşenesc din Brad ? de măsurat tensiunea. S-au luat mă­
De Ia bun început trebuie să spu­ suri de dotare a staţiunii cu un ten-
nem că în general ________________________________ sometru, iar medi­
sfaturile populare Dî&TI <9CÎÎi cului i s-a recolîîSn-
dat să lucreze măi
amintite muncesc
cu simt de răs- o« ..r. p o p u 0l a r e „„conştiincios şi să
pundere în rezolva- S
rea cererilor oame- = ----------------------------------- alcool. eRS=
nilor muncii. La sfatul popular raional Iată aşa dar cum a fost rezolvată
de exemplu au fost rezolvate aproa­ această deficienţă. Oare în momentul
pe în întregime cele peste 200 scri­ de faţă doctorul de la Vaţa-băi îşi fa­
sori ce i-au sosit anul acesta. Proble­ ce datoria în mod conştiincios ? Dacă
mele ridicate au fost dintre cele mai nu poate face fală singur atunci de ce
variate. Un cetăţean din Buceş se­ indică tratamente greşite ? Aşa trebuia
siza de pildă, faptul că referentul de analizată munca doctorului în cauză V
Ia starea civilă din comună nu eli­ O altă sesizare se referea la fap­ 14 OCTOMBRIE 1961 Concert de muzică u şo a ră ;
berează certificatul de naştere al so­ tul că la căminul cultural din <2ris- PROGRAMUL 1 : 6,10 Jocuri 15.45 „Construcţii ale comunis­
ţiei pe motiv că nu are... registre. Lu- cior nu sînt scaune şi bănci suficiente.
îndu-se legătura cu sfatul popular din La rubrica în care se specifică mo­ populare romîneşti ; 7,30 Sfatul mului — pagini literare: '.', 5
medicului : Despre prevenirea Vorbeşte Moscova ! ; 17,15 In ­
comuna Buceş s-a rezolvat cerinţa ce­ dul de rezolvare, se spune că s-a fă­ rahitismului : 8,00 Din presa terpreţi de frunte ai muzicii
tăţeanului respectiv. Un alt cetăţean cut o comandă la l.I.L. „I. 6. Frimu" de astăzi ; 10,08 Muzică uşoară uşoare romîneşti şi sovietice;
din Rişculiţa reclama faptul că agen­ Orăştie, încă la începutul anului, 17,50 Tribuna radio ; 19,05 Scri­
tul fiscal din localitate încasează su­ dar că aceasta nu a executat lucra­ de compozitori din ţări socia­ sori din ţară ; 19,40 Muzică de
me fără chitanţe. Constatîndu-se jus­ rea. Sfatul popular s-a oprit aici. bl liste ; 11,03 Melodii populare d a n s : 21,00 Din folclorul po­
teţea celor sesizate, agentul fiscal res­ nu a dat curs unei cereri justificate. poarelor sovietice; 21,45 D an­
pectiv a fost sancţionat. Profesorul Du­ romîneşti din Banat ; 13,05 suri clasice; 22,30 Muzică de
mitru Mîrza din Vălişoara şi-a per­ In ultimul timp, atît la sfatul popu­ dans.
mis să aplice metode străine în edu­ lar raional cit şi la sfatul popular oră­
şenesc, nu se mai respectă orele de PROGRAMUL’ I I : 12,15 Cîn-
tece despre prietenia romîno-
carea elevilor. In urma constatărilor audienţă. In ziua de 5 octombrie de sovietică; 12,30 Melodii popu­
făcute, Dumitru Mîrza a fost destituit exemplu, atit la sfatul popular raio­ 14 OCTOMBRIE 1961 lare romîneşti ; 14,30 Baletul
din funcţia de director. DEVA: Două vieţi (film in
nal cit şi la cel orăşenesc, trebuiau cadrul festivalului filmului so­ „Nunta în Carpaţi“ de Paul
Şi astfel de sesizări care şi-au gă­ vietic) ; HUNEDOARA : La înce­ Constantinescu : 17,30 Carnet
sit cea mai justă rezolvare pot fi date să aibă audienţe între orele 10-12, putul secolului (film în cadrul
încă multe. festivalului filmului sovietic) ; de reporter : Cartea la locul
tov. Viorel Lupii, preşedintele comite­ PETROŞANI: Hoinarii: Sirşitui de muncă ; 17,35 Muzică popu­
O bună parte din cetăţeni vin însă vechii Berezovka; LONEA: In
direct Ia sfatul popular. In cadrul au­ tului executiv al sfatului popular ra­ pragul furtunii; SEBEŞ: Po­ lară rom înească; 19,30 Pe teme
dienţelor ce au loc, problemele ridica­ veste nordică ; ALBA IULIA : internaţionale; 20,20 Noapte
te de cetăţeni sînt rezolvate pe loc ional şi tov. Azarie Maciu, preşedintele Vaca şi prizonierul; Circul:
sau primesc îndrumări pentru a mer­ ORĂŞTIE: Omul nu se predă bună, copil „Puiul de ren“ de
ge la instituţia care poate rezolva comitetului executiv al sfatului popu­ (film în cadrul ciclului de fil­
cererea respectivă. Problemele ridica­ me sovietice) ; Socoteli greşite ; M. Paler ; 21,10 Muzică de dans ;
te de către cetăţeni în zilele de au­ lar orăşenesc. In timpul orelor de au­ HAŢEG: Pasărea cerului: 21.45 Album artistic ; 23,15 Mu­
dienţe sînt notate într-un caiet spe­ BRAD : Dama de pică ; SIMB­
cial şi este urmărită îndeplinirea lor. dienţe însă, ambii preşedinţi erau ple­ RIA : Acţiunea Cobra (film in zică de dans.
Aşa procedează şi sfatul popular raio­ cadrul ciclului de filme sovie­ BULETINE DE ŞT IR I: 5,00 ;
nal precum şi cel orăşenesc. caţi pe teren. Din această cauză, ce­ tice) ; TE1UŞ: Să preţuim iu­
birea ; ZLATNA : Discipolul dia­ 6,00; 7,00; 10,00 ; 11.00; 13,00;
Cu toate acestea, în munca de re­ tăţenii veniţi la audienţe nu au avut volului ; ILIA : Dragostea te aş­
zolvare a cerinţelor oamenilor muncii teaptă ; APGLDUL DE SUS: 15.00 17,00 : 19,00 ; 22,00
se mai manifestă încă unele lipsuri. cu cine discuta. Libelula. 23,52 (programul I ) ; 12,00;
Astfel, o parte din sesizările făcOte 14.00 16,00; 18,00; 20,00 ;
Este bine ca şi la Brad orele de au­ PENTRU 24 ORE 21.00 23,00 (programul II).
dienţe să fie respectate cu stricteţe, Vremea în general frumoasă cu
cerul schimbător, mai senin noaptea.
iar cerinţele cetăţenilor să fie rezol­ Temperatura staţionară, ziua va ti cu­
prinsă între 17 şi 23 grade, iar noap­
vate cu cea mai mare atenţie. Cetă­ tea, între 1 şi 7 grade. Pe văi şi în
ţenii vin la sfatul popular cu toată în­ regiunea muntoasă temperatura va M ă rfa s ip i
coborî şi va cădea brumă. Vîntid va
crederea. De aceea, organele locale ale sufla slab din est şi sud est.
puterii de stat trebuie să le rezolve 'esH p re f redaa®
în modul cel mai just problemele ri­
dicate. V. ALBU pînă Ia Ia
it ă
groscopicitate de 80-90 la sută şi să Mai tîrziu aeraţia se face de 2 ori pe ca ţesături de lin ă ,
permită o bună aerisire. săptămînă şi chiar o singură dală. bumbac, confecţii, î n ­
La fiecare control al depozitului se călţăminte etc. VA
Pentru asigurarea unei bune izolări urmăreşte variaţia temperaturii şi PUTEŢI PROCURA
termice, depozitele se fac jumătate sau umidităţii relative a aerului. In acest D E LA magazinele
total coborîte în sol, iar pentru o bună scop, este absolut necesar ca în de­ special amenajate în
aerisire ele sînt prevăzute cu canale de pozit să existe instalate unul sau mai acest sens din DEVA,
aerisire sau cu ventilatoare electrice. multe termometre şi higrometre ca'e SIBERIA şi CUGIR.
se plasează în locuri diferite.
Fructarele sînt încăperi special ame­ O T B x y ju rT .t g L a n q a < im n c
najate în care se păstrează fructele. Timpul şi durata aerisirii sînt în
legătură cu temperatura şi umiditatea CENTRUL SCOLII AURICOL i i BLAJ_______________ v________________________ ________________
Ele se construiesc pe terenuri mai din fructar şi cu temperatura din afa­
ridicate pentru a preveni infiltrările de ra Rudarului. Astfel, în zilele citul PRIMEŞTE INSCRIEmLPENTRU:
apă cu o fundaţie de beton, cu zid de temperatura din afară este mai ridi­
cată dccît cea din interiorul Ruda­ © Ş*coala tehnică de conta-
iiiiiiiiiiiiiiiiiininiyiiiiiniiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiin rului, aerisirea se face dimineaţa, iar hilitate agricolă
cînd temperatura de afară este mai
S fatul inginerului scăzută, aerisirea se face la mijlocul © Şcoala tehnică de maiştri
zilei. ®înd umiditatea din fructar este horticultori
agronom prea mare, se poate micşora prin in­
troducerea aerului rece, iar cînd umidi­ © Şcoala tehnică de maiştri
RniiiiiiiiiiiimiimiiiiifniiiiiiiiiiiiiiinitiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiH tatea este redusă, se poate mări prin agricultori
introducerea aerului cald.
cărămidă, cu pardoseală şi tavanul din EXAMEKUL DE ADMITERE IfA AVEA LOC LA
beton. In interiorul fructarclor se in­ Un mijloc practic de a reduce ume­ 19— 20 OCTOMBRIE A. C.
troduc rafturi, care pot fi fixe sau zeala prea mare din fructar constă în
mobile. In afară de rafturi, fructele introducerea în interiorul Rudarului Inform aţii suplimentare se p of obţine de ia se-
se mai pot pune şi în lădiţc mici care a unor substanţe higroscopice cum
să permită suprapunerea şi aerisirea. este varul nestins, clorura de calciu er etariafui centrului şcola r agricol Blaj, te lef on 123
şi altele.
înainte de introducerea fructelor în
fructare se iau măsuri de dezinfec­ Gontrolul făcut în depozit trebuie
tarea şi dezinsectizarea lor, prin spo­ să urmărească şi sănătatea fructelor.
irea cu var a pereţilor, spălarea mo­ De fiecare dată se înlătură fructele
bilierului cu soluţie de sodă în con­ care au început să putrezească.
centraţie de 2 la sută şi prin gazarea
încăperilor cu bioxid de sulf obţinut Respectînd aceste condiţii, fructele
prin arderea sulfului. Se socoteşte se pot păstră în stare proaspătă pînă
20-30 g. sulf la m. c< spaţiu. După în lunile mariîe-aprilie, iar unele
această pregătire se introduc fructele soiuri chiar pînă în luna mai.
în fructare.
Ing. ANLTA LEFTER
Fructele se aşează pe rafturi în aşa
fel ca să nu se atingă unele de alte- siajiuiiea experimentala
Ic.In primele săpfămîni aerisirea fruc-
horticolă Geoagiu
tariilui trebuie făcută în fiecare zi