Page 44 - 1961-10
P. 44
pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 2115
WBBBBMEBaRSIjMMgE2KBgBKaBBMafflHMBB| ?S&33IEWSBimKSXaÉtiAJZLL,.^:
Spre n i SDCcese ia « ! r i n a G m id u i• ÄxßirrLGle siiri • olitlrrfâlfô şxiri -x-dUinBle ştiri*
Lucrările Adunării Generale a O.N.U. Iniîinirea biologilor Opinia publică mondială a re dezvoltarea astronauiicii primul Principala primejdie în cazul
marcat încă de mult particula zbor cosmic de o durată atît de viitoarelor zboruri îndelungate
NEW YORK 12. — De la trimisul ticii sale cînd în Cartă este înserat sist. Majoritatea imensă a delegaţilor sovietici ou savantul ritatea caracteristică a realiză mare ? (o durată de cîteva luni) in spre
special Agerpres, G. Răducanu : la loc de cinste principiul egalităţii au analizat cu maturitate situaţia şi rilor tehnicii cosmice sovietice:
între rase, pe care guvernul Verwoerd au adoptat o hotărîre ale cărei eîecie itaSian Petrucci fiecare nou pas în Cosmos nu Relevăm în primul rînd că Marte sau Venus sînt exploziile
Ziua de 11 octombrie a înscris o îl calcă în picioare". vor influenţa cu siguranţă iniţierea este o simplă repetare a celui condiţiile de şedere a cosmonau din Soare care inundă sistemul
importantă victorie în activitatea Adu de noi acţiuni de către Adunarea Ge MOSCOVA 12 (Agerpres). - precedent, ci întotdeauna des tului pe bordul unui satelit a r
nării Generale O.N.U.; s-a marcat un Azi condamnăm guvernul sud-atri- nerală pentru condamnarea şi lichi TASS transmite : chide o nouă pagină în cuceri tificial al Pămîntului nu se deo solar cu avalanşe de particule
nou pas în condamnarea colonialis can, a arătat delegatul Nepalului, iar darea colonialismului. Aceasta îi şi rea de către om a universului. sebesc în fond do condiţiile unul mortale. Ştiinţa nu poate Încă
mului şi în izolarea puterilor impe curînd vom cere excluderea Iui din sperie pe cei ce caută acum justm- La 12 octombrie la Prezidiul Această tradiţie admirabilă este zbor spre Lună sau spre o altă să prevadă aceste explozii, şi
rialiste. Prin sancţionarea tără echi O.N.U., după cum au procedat unele cări pentru poziţia lor. Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S. cu totul străină tehnicii cosmi planetă a sistemului solar. Ase - dacă ar putea, este puţin proba
voc a Uniunii Sud-Alricane pentru organizaţii internaţionale. „In acest a avut loc o intîlnire a biologi ce americane. După cum se ştie, menea zboruri vor deveni posi bil că ar reuşi să aleagă pentru
politica sa rasială şi refuzul siste an al Africii nu putem tolera ca ac In continuare. Adunarea Generală lor sovietici cu Daniele Angelo şi cosmonauţii americani au bile atunci cînd va creşte consi
matic de a da curs repetatelor rezo ţiunile rasiste să rămînă nepedepsite". a reluat discuţiile pe marginea pro Petrucci care a sosit la Mosco reuşit să pătrundă de două ori derabil puterea rachetelor p u r efectuarea zborurilor o perioa
luţii ale O.N.U., Adunarea Generala a subliniat delegatul Marocului. Sim blemelor de politică generala. va, Ia invitaţia Academiei de în Cosmos însă pentru o peri tătoare. Dar chiar înainte de dă cit de cît îndelungată, în
a dovedit că la O.N.U. au apus pen ţind apropierea votului şi faptul ca Ştiinţe a U.R.S.S. oadă de scurtă durată. Fiecare aceasta vor trebui, după toate care să nu se producă absolut
tru totdeauna timpurile cînd colonia indignarea întregii Adunări va avea După ce a vorbit delegatul statului probabilităţile, să inceapă an nici o explozie solară primejdi
liştii şi uneltele lor îşi făceau jocul după ca rezultat înfrîngerea lor ruşinoasă, Gosta Rica, s-a dat cuvîntul minis Savantul italian a Înfăţişat din aceste zboruri efectuate pe trenamentele cosmonauţilor pe casă. Este posibil ca această
bunul plac. Discursul insolent al mi delegaţii puterilor colonialiste, în frun trului Afacerilor Externe al R.A.U.. istoricul uimitoarei sale experi o traiectorie balistică, a durat sateliţi artificiali ai Pămîntului.
nistrului de Externe sud-african din te cu cei ai S.U.A., au desfăşurat o care a vorbit în mod amănunţit des enţe în domeniul creşterii unui numai un sfert de oră. In problemă să-şi găsească rezol
dimineaţa de 11 octombrie care a re febrilă activitate de culise, încercînd pre hotărîrile conferinţei de la Belgrad, embrion uman In afara orga In legătură cu aceasta subli varea prin crearea pe nava in
prezentat o pledoarie deşănţată pentru să-i convingă pe delegaţi să nu apro precum şi despre recentele evenimen nismului, experienţă pe care a ambele cazuri durata men niem că durata unui viitor zbor
rasism şi colonialism, a trezit mima be moţiunea de cenzură. In acelaşi te din Siria. întreprins-o în laboratorul său spre Lună va depăşi cu puţin terplanetară a viitorului, a unui
şi protestul hotărît al reprezentanţi timp, din lojile rezervate publicului, din Bologna. ţinerii cosmonautului în sta durata de zbor în jurul Pămîn mic compartiment Înzestrat cu
lor popoarelor africane şi al majori un grup de huligani rasişti au încer Apoi, J. Peter, ministrul Afacerilor un înveliş de protecţie, unde în
tăţii delegaţilor. Gontinuînd discuţiile cat să vocifereze în timp ce vorbeau Externe al R.P. Ungare, a rostit o Prof. Petrucci a prezentat oa re de imponderabilitate a tregul echipaj al navei să poa
începute dimineaţa de Liberia. Etio unii delegaţi africani. Aceasta a avut amplă cuvîntare. Referindu-se la pro menilor de ştiinţă filmul turnat
pia şi Ghana, delegaţii Nigeriei şi darul să reamintească multora că şi blema dezarmării, J. Peter a sublimai de el, în care poate fi văzută tă înfrînge primejdia.
Senegalului au deschis lista vorbi aici în S.U.A., politica de segregaţie că ideea dezarmării generale şi to desfăşurarea experienţei de la
torilor din şedinţa de după-amiază, rasială este o realitate a vieţii de zi tale a căpătat o amploare fără pre fazele iniţiale şi pînă la ultimele fost de numai aproxima tului a rack''tei pe bordul că Globul pămîntesc este incon-,
chemînd Adunarea Generală să ia ati cu zi. cedent. Propunerea prezentată Ia se clipe de viaţă a embrionului. reia s-a aflat maiorul Titov, Jurat de zone de particule în-i
tudine faţă de insultele aduse statelor siunea a XlV-a de N. S. Hruşciov. tiv cinci minute. Chiar spe deoarece ea va fi de aproxima cărcate care reprezintă de ase
africane de delegatul guvernului ra In ciuda tuturor manevrelor, votul preşedintele Consiliului de Miniştri al Acad. Norair Sisakian a scos tiv 24-43 ore.
sist Verwoerd şi au propus o mo Adunării a aprobat moţiunea de cen U.R.S.S., — a spus el — a repurtai în evidenţă însemnătatea excep cialiştii americani recunosc dis menea, un pericol serios în ca
ţiune de cenzură cerîud condamnarea zură cu o majoritate zdrobitoare: 67 un succes mondial. Dar, In acelaşi ţională a experienţei lui Petru- tanţa uriaşă care desparte După cum se ştie, la înălţimi zul în care nava rămîne timp în
discursului insolent al ministrului de delegaţii pentru, unul contra (Repu timp. Occidentul s-a dedat la o cam S.U.A. de Uniunea Sovietică în le la care s-au aflat orbitele delungat printre ele. Iată de ce
Externe sud-african şi politica de blica Sud-Africană), 20 abţineri şi panie de ameninţări tot mal accen ecl, care oferă mari posibilităţi domeniul realizărilor cosmice, celor două nave „Vostok“, înve
apartheid practicată de guvernul sud- nouă neparticipări la vot, iar trei de tuată şi la pregătiri de război. Forţa distanţă care nu se reduce de lişul navei îl apără excelent pe înălţimea orbitelor sateliţilor
african. legaţii au absentat. In rlndul celor nucleară sovietică — a spus Janos medicinei şi bioehimiei. Ioc. Al doilea „salt în Cosmos“ cosmonaut de orice influenţă a Pămîntului nu trebuie să depă
care s-au ferit să ia poziţie de con Peter — a tmpiedicat Occidentul să al americanilor nu a făcut de- mediului exterior. Dar zborul şească citeva sute de kilometri
Incapabil să înţeleagă Imposibilita damnare a Uniunii Sud-Africane se facă uz de armele atomice. Prof. Petrucii a declarat că a cît să-l repete pe primul şi s-a liber în vidul spaţiului cosmic
tea susţinerii unei politici condam numără toate ţările colonialiste şi par deosebit de acesta numai prin este însoţit inevitabil de facto deasupra suprafeţei terestre.
nate de majoritatea adunării — şi ticipante la alianţele militare occiden In condiţiile existenţei actualei ame găsit In U.R.S.S. colegi de spe faptul că după ce a atins supra rul imponderabilităţii. Zborul Desigur, cu timpul se va reuşi
poate prost sfătuit de alţi delegaţi tale. Deruta care a caracterizat dele ninţări din partea Occidentului, per faţa Oceanului Atlantic nava efectuat de Gagarin a demon să se monteze in Cosmos mari
care continuă să subaprecieze trans gaţiile S.U.A., Belgiei, Angliei şi Fran fecţionarea armei termonucleare de că cialitate care l-au primit cu cosmică americană s-a scufun strat că starea de impondera staţii-sateliţi formate din secţii
formările care au loc în fiecare zi la ţei, reiese şi din faptul rar întîlnit în tre U.R.S.S. constituie o apărare si simpatie. bilitate nu împiedică nici ac separate. Fiecare din ele va ii
O.N.U. — delegatul sud-african a avut practica O.N.U., că deşi prezente în gură pentru majoritatea statelor şl a dat, ducînd în fundul mării pre tivitatea vitală normală a orga plasată pe orbita proprie a ra-"*
neobrăzarea de a mai ocupa o data sală. ele şi-au declarat neparticiparea întregii omeniri. Declaraţia pe care întîlnirea de la Academia de ţioase materiale ştiinţifice, ia* nismului, nici munca pilotului chetei purtătoare. Sînt binecu
tribuna Adunării pentru a repeta ace la vot. Explicaţia a fost furnizată zia a făcut-o Uniunea Sovietică' In legă cosmonautul Grissom abia a pe bordul navei cosmîce. noscute numeroase proiecte a
leaşi absurdităţi. Rînd pe rîud s-au riştilor după şedinţa de Adlai Steven- tură cu reluarea experienţelor cu arme Ştiinţe a trezit un mare inte reuşit să scape cu viaţă. unor asemenea staţii. Machete
pionunţat pentru adoptarea moţiunii son. El a dat publicităţii o declaraţie termonucleare garantează lumii în Totuşi experienţele efectuate le lor au putut fi văzute la ex
de cenzură delegaţii din Coasta de specială în care a încercat să jus tregi că bombele atomice lansate asu res în rlndurile oamenilor de Timp de peste 24 de ore ome
Fildeş, Etiopia, Niger, Republica Afri tifice neparticiparea S.U.A. la vot prin pra localităţilor Hiroşlma şl Nagasalci nirea a urm ărit cu emoţie un pe bordul avioanelor de mare poziţiile sovietice organizate in
ca Centrală, Tunisia, Maroc şi In considerentul că sprijină „libertatea vor rămîne singura experienţă tragică ştiinţă sovietici. zbor fără precedent. Maiorul înălţime au demonstrat că pilo diferite ţări ale lumii.
donezia. In aplauzele întregii adu cuvîntului". Se ştie însă foarte bine a folosirii energiei atomice In scopuri —0 - Gherman Titov a Înconjurat ţii suportă relativ greu trecerea
nări, delegatul Coastei de Fildeş l-a că Adunarea Generală nu a contestat militare. planeta noastră de 17 ori. de Ia imponderabilitate la su Echipajele staţiilor - sateliţi
întrebat pe reprezentantul Uniunii Sud- dreptul reprezentantului sud-african de Noi sfafe recunosc prasolicitare. Cu cît este mai
Africane „cum de are curajul să in a lua cuvîntul, ci a condamnat esen Referindu-se Ia problema germana, Tot timpul zborului s-a men îndelungată durata menţinerii permanente vor fi formate din
voce Carta O.N.U. în sprijinul poli ţa declaraţiilor sale cu caracter ra ministrul Afacerilor Externe al R. P- Republica Arabă Siria pe orbită şi cu cit se prelungeş fizicieni şi biologi, astronomi şi
Ungare a subliniat că traducerea în ţinut legătura bilaterală prin te mal mult starea de imponde ingineri, sinopticieni şi matema
viaţă a propunerilor Uniunii Sovietice DAMASC 12 (Agerpres). — rabilitate, cu atît mai greu :-e ticieni, din oameni cu profesii
cu privire Ia încheierea Tratatului de Agenţiile occidentale de presă radio între nava „Vostok-2“ şi acomodează organismul omului noi care nu ne sînt încă cunos
pace cu Germania va întări pacea. anunţă că Republica Arabă Si la aceasta şi cu atît este mai cute. Fireşte că toţi aceşti oa
ria a mai fost recunoscută de Pămînt. In perioadele de zbor dificil de suportat trecerea ul meni nu vor putea face un a n
Delegatul R.P. Ungare a subliniat către Franţa, Republica Federa terioară la suprasolicitare. Tată
că Organizaţia Naţiunilor Unite nu lă Germană şi Chile. ale navei în apropiere de sta trenament fizic minuţios aşa
va putea îndeplini sarcinile care sînt de ce in timpul celui de-al del cum au făcut primii cosmonauţi
puse în faţa ei fără participarea la ţiile de observaţie s-a urm ărit şi aşa cum continuă să facă to
lucrările acestei organizaţii a Repu lea zbor al navei satelit, orga varăşii lor. Progresul tehnicii
blici Populare Chineze, şl a cerut starea cosmonautului cu ajuto rachetelor va permite să se în
să fie restabilite Imediat drepturile lesnească considerabil In viitor
poporului chinez în O.N.U. rul televizoarelor. Chipul liniş condiţiile plasării pe orbită.
In încheierea cuvîntărîi sale, J. Pe tit şi surîzător al lui Gherman
ter a cerut eliminarea de pe ordinea
de zi a chestiunii provocatoare inclu Titov de pe ecranele televizoa
să sub presiunea S.U.A. şl intitulată
„problema ungară". relor exprima mai bine decit nismul cosmonautului a fost Zgomotele care Însoţesc. Începu
Gu aceasta, şedinţa de dupî-amtazâ orice starea excelentă a celui mai solicitat decit în primul tul oricărui zbor cosmic nu vor
a Adunării Generale a luat sfîrşit. de-al doilea cosmonaut sovietic zbor.
dispare complet, dar se vor re
BL'ENOS AIRES. — Conducerea sin Ce rol a trebuit să aibă in Fireşte că din acest punct de duce simţitor.
dicatului feroviarilor din Argentina a vedere starea de imponderabili Astăzi putem spune că omul
adresat preşedintelui Argentinei, Fron-
dizi, o scrisoare în care se arată că VaS de greve în Franţa tate poate prezenta o anumită nu a străbătut numai Cosmosul.
sindicatul se pronunţă împotriva răz primejdie In cazul zborurilor El a trăit în Cosmos. Gherman
boiului nuclear şi pentru rezolvarea
paşnică a problemei Berlinului occi foarte lungi, de multe luni şi Titov a lucrat, a luat prînzul,
dental.
PARIS 12 (Agerpres). — tel mari profituri pe seama re chiar de mulţi ani In spre p la s-a odihnit, a luat cina, a dor
CON.Mv.RY. — Intr-un memorandum
adresat Adunării Generale a O.N.U., Oamenii muncii din Franţa ducerii numărului muncitorilor netele sistemului solar. După mit şi a lucrat din nou în tim
Partidul independenţei africane din
Guineea portugheză şi insulele Gapul luptă cu dîrzenie în apărarea portuari. Ziarul „l’Humanité“ cum se pare, in asemenea zbo pul zborului. In Cosmos se poa
Verde cere independenţa ţării, retragerea
soldaţilor portughezi, eliberarea ime* drepturilor lor. Peste 5.000 de referindu-se la nemulţumirile ruri va fi necesar să se creeze te trăi şi lucra. El va fi cucerit
liatâ a tuturor deţinuţilor politici.
docheri din portul Marsilia re docherilor francezi, scrie că atît pe bordul navelor cosmice o de om.
fuză de mai bine de o săpiămî- timp cît docherii n-au tost uniţi, greutate artificială. T Y. LEVANTOVSKI
nă să presteze ore suplimentare patronilor le era relativ uşor să t fj r
In comitetul în ciuda presiunilor patronilor se opună revendicărilor lor.
pentru problemele de tutelă
care îi ameninţă cu concedie Acum, însă în condiţiile unităţii S esiu n ea Adunării de S tat a R. P. U ngare
rea, In faţa cheiurilor sînt acos de acţiuni a celor 5.000 de do şi-a în c h e ia t lucrările
tate zeci de nave care aşteaptă cheri din Marsilia, muncitorii
NEW YORK 12 (Agerpres). — tează Inuman populaţia din să fie încărcate. portuari pot obţine satisfacerea BUDAPESTA 12 (Agerpres). rostit o amplă cuvîntare, con
La 11 octombrie comitetul Noua Guinee, Ruanda Urundi, revendicărilor pe care le pre La !2 octombrie, la Budapes sacrată problemelor de politică
pentru problemele de tutelă al Nauru. Intr-o declaraţie dată publici zintă. ta şi-a încheiat lucrările sesiu internă şi internaţională, Janoş
Adunării Generale a O.N.U. a tăţii în legătură cu această gre nea Adunării de Stat a R. P. Kadar, preşedintele guvernului
înelieiat dezbaterile pe marginea Delegatul sovietic a propus ea vă Comitetul unit al docherilor La lupta pentru drepturile lor Ungare. a ultima şedinţă a Revoluţionar Muncitoresc Ţă-
raportului Consiliului de tutelă. Consiliul de tutelă împreună eu subliniază că patronii recurg vitale, s-au încadrat de aseme rănesc Ungar.
Delegatul sovietic S. G. Lapin, întregul sistem de tutelă să fie la supraexploatare, storc pe do nea, muncitorii metalurgişti.
care a luat cuvîntul in şedinţa desfiinţate şi să se acorde popu cheri de vlagă datorită ritmului 15.000 de muncitori de la uzi tsa ¦
comitetului, a arătat că 6 mi laţiei acestor ţări independenţa internai de muncă şi a schim nele trustului Rhone-Pouleno au
lioane de locuitori ai teritorii deplină.
lor de sub tutelă sint lipsiţi în burilor de noapte, realizînd ast- declarat grevă, cerînd majorarea P le n a r a C. C. a i P. €«> «lia O la n d a
prezent de libertate, indepen Delegatul Republicii Mal!, a salariilor cu 10 la sută. Sala
denţă naţională şi continuă să subliniat, printre altele, că sis ç ^ r iw riaţii întreprinderilor „Snecma AMSTERDAM 12 (Agerpers). litici externe de pace. Plenara
trăiască în condiţiile lipsei de temul de tutelă nu se deose Kellermann" din Paris au de La Amsterdam a avut loc ple C.C. al P.C. din Olanda cheamă
drepturi şi a terorii poliţieneşti. beşte prin nimic de colonialism. ziarul „Témoignage“, organul Partidu clarat grevă şi au cerut admi nara C.C. al P.C. din Olanda. pe toţi comuniştii olandezi să
S. G. Lapin a subliniat că siste Reprezentantul Afganistanului a lui Comunist de pe insula Reunion pen nistraţiei majorarea salariilor. După ce a discutat cele mai se situeze in fruntea luptei
mul de tutelă creat după răz arătat că Australia continuă să tru că la 3 octombrie a publicat co Sînt în grevă de asemenea mun importante probleme ale situa pentru pace.
boi In scopul pregătirii popoa tărăgăneze problema acordării municatul comun al partidelor comu citorii de la Uzina „Soma“. ţiei internaţionale actuale şi si
relor înrobite pentru obţinerea independenţei Noii Guinee. El niste din Franţa, Guadelupa, Martinica tuaţia din ţară, plenara a adop Plenara a condamnat politica
independenţei, nu şi-a găsit jus a sprijinit propunerea Uniunii şi Réunion, relatează agenţia „Union Constructorii din Saint Na- tat o rezoluţie. colonialistă a guvernului olan
tificarea şi s-a transformat in Sovietice privitoare la naţiona Française d'information“. zaire, mecanicii 'din Lyon, mun In rezoluţie se subliniază că dez faţă de Irianul de vest şi a
tr-o formă de colonialism. Pu citorii de la uzinele chimice din în ţările capitaliste, printre cerut să se ducă tratative cu
terile coloniale care dispun lizarea bogăţiilor naturale ale MEXICO CITY. La o conferinţă de Venissieux, muncitorii de la care şi în Olanda, devin tot mai Indonezia în vederea retroce
de majoritatea în consiliu, a de insulei Nauru şi punerea aces presă care a avut loc la Mexico City, uzinele de gaze din Lacq, sala active forţele iubitoare de pace. dării Irianului de vest.
clarat el, l-au transformat de tor bogăţii la dispoziţia popu un reprezentant al Organizaţiei mon riaţii de la transportul orăşe Aceste forţe cer să se renunţe
mult în organul lor auxiliar laţiei aborigene a acestui teri diale a sănătăţii a declarat că în nesc din Limoges, muncitorii la ajutorul dat revanşarzilor In rezoluţie se acordă o mare
toriu. prezent 15 milioane de copii din Ame metalurgişti din Saint Brieuc şi vest-germani, se pronunţă pen atenţie Proiectului de Program
pentru problemele coloniale. mulţi alţii, cer majorarea sala al P.C.U.S., pe care C.C. al P.C,
Pe bază de exemple grăitoa Comitetul a adoptat o rezo riilor si îmbunătăţirea condiţii tru recunoaşterea R.D. Germa din Olanda Îşi propune să-U,
luţie în care se recomandă Con lor de muncă. ne, pentru promovarea unei po popularizeze larg in rîndurile
re, reprezentantul sovietic a siliului de tutelă ca la viitoa poporului olandez
arătat că ţările tutelare exploa rea sesiune să examineze toate
propunerile prezentate în cursul rica Latină nu au posibilitatea să
discutării raportului.
înveţe Ia şcoală.
LONDRA. — „Vom continua lupta SAN JOSE. După cum relatează rD b i ( R e p u b lic a ( J ) o p n la m & iu i e z ä
pentru pace şi dacă aceasta se va solda
/ noiembrie — zi naţională pentru noi cu o nouă întemniţai e, vom agenţia Prensa Latina, în Salvador
pentra realizarea independenţei Algeriei intra din nou în închisoare“, au decla
rat patru participanţi la demonstraf.a şomajul a înregistrat în ultimul timp
împotriva armei atomice care a avut
loc la 17 septembrie în piaţa Trafal- o creşlere deosebită. Potrivit datelor
gar, din Londra şi care după ce au
TUNIS 12. — (Agerpres). — publicii Algeria a hotărît să de tost arestaţi şi condamnaţi au test oficiale, numărul muncitorilor şomeri
La 12 octombrie Moliammed clare ziua de 1 noiembrie 1961, eliberaţi la II octombrie din închi
lYazid ministrul Informaţiilor în zi naţională pentru realizarea soare. din construcţii se ridică la peste
Guvernul provizoriu al Republi independenţei Algeriei în ca
SAN JOSE. — După cum transmite 25.000. llÄ Ä iM iiiiiiliii
cii Algeria a dat publicităţii la drul unităţii poporului şi a in corespondentul din San Jose al agen
tegrităţii teritoriului său prin ţiei Prensa Latina la baza militară LONDRA. După cum anunţă Di
Tunis un comunicat în care se negocieri imediate între guver nord-americană Fort Gulick, situată in recţia industriei metalurgice din An
spune: nul provizoriu al Republicii Al zona Canalului Panama, a luat sfîrşit glia, în septembrie a.c. producţia de
geria si guvernul francez“. antrenamentul unui grup de militari oţel s-a redus cu 17 la sută ţaţă de
„Guvernul provizoriu al Re costaricani care a avut drept temă septembrie anul trecut. In septembrie
„reprimarea manifestaţiilor populare“. industria metalurgică a Angliei a lu
în cercare de relbefiune crat numai cu 77 la sută din capa
AGGRA. — Preşedintele Ghanei, citatea sa de producţie.
io Colum bia Kwame Nkrumah, a primit din partea
preşedintelui republicii Mali, Modibo
BOGOTA 12 (Agerpres). — predea după un schimb de Keita, un mesaj în care se spune că CAIRO. Ziarul „Al Ahram“ infor
In dimineaţa zilei de 11 oc focuri. S-au înregistrat victime. „poporul şi guvernul din Mali au fost mează că guvernul R.A.U. refuză să
tombrie, în capitala Columbiei, profund consternate aflînd că forţe re ia în considerare planul unei fede
Bogota, s-a produs o încercare După cum transmite agenţia trograde au încercat să organizeze o raţii arabe propus de Siria.
de rebeliune din partea unei United Press International, con activitate subversivă în republica soră
unităţi a armatei columbiene. ducătorii rebeliunii au tost iden Ghana". In mesaj se spune că eveni CAIRO. — Ziarul „Al Ahram“ anun
După cum transmite agenţia tificaţi drept sprijinitori ai fos mentele care au avut Ioc în Africa după ţă că guvernul R.A.U. a hotărît să-şi
France Presse, aproximativ 150 tului dictator al Columbiei, Gus- criza congoleză şi incidentele din Tu
'de soldaţi, sub comanda a doi tavo Rojas Pinilla, care în urmă nisia „arată clar că forţele colonialiste retragă trupele trimise în Kuweit în
ofiţeri, au părăsit cantonamen cu cîteva zile a lansat o chema şi imperialiste acceptă numai de formă cadrul forţelor interarabe.
tul lor din Bogota, îndreptîndu- re la rebeliune împotriva gu independenţa statelor africane“.
se, pe bordul unor automobile vernului ţării. RIO DE JANEIRO. — După cum Sanatoriul din apropiere de Harbin.
militare, spre regiunea muntoa PARIS. — Â fost confiscat din nou anunţă UPI, transporturile publice din
să a ţării. Trupele guvernamen Agenţia Associated Press Rb. de Janeiro au fost paralizate ia
tale trimise în urmărirea rebe 11 octombrie — a doua zi a grevei ce
lilor i-au ajurîs din urmă la 70 anunţă, de asemenea, că în sea lor 15.000 de şoferi de autobuze din
km. de Bogota, silindu-i să se marele oraş brazilian.
ra zilei de 11 octombrie în Co
Greviştii cer mărirea sala;iilor.
lumbia a tost instituită „sta
rea de urgenţă“.
Redacţia şi administraţia ziarului: str. 6 Martie nr. 9, Telefon: 188; 189; 75. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R, nr. 263;320 din 6 noiembrie 1949. - Tiparul: 'întreprinderea Poligrafică „1 Mai“ — Deva
