Page 45 - 1961-10
P. 45
PR O LE TA R I DIN TOATE ŢĂRILE. U N IT I VA M, soseşte
4 pagini 20 bani 0 Pentru om şi cerinţele lui. cosmonautei Ehermon Titan
(pag. Il-a);
Pilotul cosmonaut, maiorul Gherman Titov, Erou al Uniu
o Alunea organizatorică — factor nii Sovietice, care va tace o vizită în ţara noastră la invitaţia
Consiliului de Miniştri al R.P. Romtne, va sosi in Capitală
hotărîtor. la Aeroportul Băneasa, azi, sîmbătă, 14 octombrie, la ora 10.
In cursul zilei, cosmonautul Titov va vizita oraşul Bucureşti,
o Manifestul construcţiei comu iar duminică oraşele Ploieşti şi Braşov.
niste.
Azi, sîmbătă 14 octombrie, în jurul orei 10 dimineaţa, pos
(pag. IlI-a); turile noastre de radio şi televiziune vor transmite de la Ae
roportul Băneasa, sosirea în Capitală a pilotului cosmonaut,
® Tratativele sovieto-aniericane în Gherman Stepanovici Titov.
problema numirii secretarului ge
neral al O.N.U.
(pag. IV-a).
Anu! XIII. Nr. 2U6 Sîm bătă 14 octom brie 1961
Ritm mai intens lucrărilor Bilanţul realizărilor în oraşul re Gherman Titov despre
gional Petroşani este bogat. Din
agricole de toamnă cele 481 propuneri făcute sfatului vizita sa în ţara noastră
popular, privind realizarea de ac
r In aceste zile, pe ogoarele re de răsărirea şi rodirea lor. Din ţiuni gospodăreşti, pînă acum s-au MOSCOVA 13 (Agerpreş). — fapt important in viaţa sa. ştiu
giunii noastre se duce o activi situaţia operativă din 12 octom îndeplinit 283 propuneri. Alte 47 Agenţia de presă Novosti trans că şi oamenii muncii din Repu
tate intensă. Colectiviştii şi lu brie a,c., reiese că în general, propuneri sînt în curs de rezol mite : blica Populară Romină intim-
crătorii din gospodăriile agrico însăminţările s-au intensificat vare. In această perioadă, la ac pină de asemenea cu însufleţire
le de stat, îndrumaţi de către in ultimul timp. Rezultate mai ţiunile întreprinse de deputaţi şi I11 legătură cu vizita sa in Re Congresul P.C.U.S., deoarece
organizaţiile de partid, se stră bune s-au obţinut în raionul sfaturile populare din oraşul re publica Populară Romină, pilo acest congres va adopta progra
duiesc să efectueze la timp şi Orăştie şi in oraşul regional gional Petroşani, au participat tul cosmonaut Gherman Titov mul concret al construirii viito
de Pună calitate lucrările agri Deva. Nu acelaşi lucru îl putem 300.000 oameni ai muncii care au a declarat următoarele unui co rului comunist. Profitind de
cole de toamnă. In cele mai mul spune despre raioanele Ilia, Alba efectuat 1.024.428 ore de muncă respondent al agenţiei de presă acest prilej, aş dori să le trans
te unităţi agricole socialiste din şi oraşul regional Hunedoara, patriotică. Novosti : mit că poporul sovietic va face
regiunea noastră, s-a intensifi unde s-au însăminţat suprafeţe totul pentru a-şi îndeplini dato
cat în ultima săptămînă recol mici de teren. Posibilităţi pen In nudul deputaţilor de aici s-a Am primit cu o mare m ulţu ria sa internaţionalistă — de n
tatul porumbului pentru boabe. tru urgentarea însămînţărilor statornicit obiceiul ca înainte şi construi in ţara sa comunismul
Cele mai mari suprafeţe au fost există în toate raioanele. Tre după adunările de dări de seama mire invitaţia de a vizita R6- — viitorul luminos al întregii
recoltate in raioanele Alba, buie ca aceste posibilităţi să să treacă pe la sfatul popular pen mînia populară frăţească, veci omeniri. Unitatea şi prietenia
Sebeş şi Orăştie. Şi în unităţile fie folosite din plin. tru a se informa de realizările ol>- na şi prietena noastră de nă popoarelor lagărului socialist
agricole socialiste din raioanele ţinute, despre sarcinile ce stau in dejde. Va fi foarte interesant constituie o măreaţă garanţie
Brad, Haţeg şi Ilia, recoltarea La efectuarea însămînţărilor faja sfatului şi a prezenta comi a triumfului comunismului şl a
porumbului se apropie de sfiv- în cadrul perioadei optime o tetului executiv propunerile noi tă pentru mine să cunosc viaţa şi
şit. Pe regiune s-a recoltat po contribuţie însemnată trebuie cute de cetăleui. succesele in muncă ale poporu păcii pe pămint. Sint fericit că
rumbul în proporţie de 80,7 la să-şi aducă inginerii şi tehni lui romin care construieşte so
sută. cienii agronomi. Lucrările tre latâ-i în clişeul nostru pe tov. cialismul. vizita mea In Rominia coincide
Carol Fodor, vicepreşedinte al Co
O altă lucrare importantă de buie să decurgă sub directa lor mitetului executiv al Sfatului popu Oamenii sovietici trăiesc in cu Luna tradiţională a priete
care depinde soarta recoltei prezent zilele emoţionante din
anului viitor este pregătirea te îndrumare tehnică. Acolo unde lar al oraşului regional Petroşani, ajunul celui de-al XXII-lea Con niei romîno-sovietice.
renului. Condiţiile climatice gres al Partidului Comunist.
specifice anului acesta impun o se constată că lucrarea e de discutînd cu deputaţii Alexandru Fiecare se străduieşte să mar Pe curînd, dragi prieteni!
pregătire şi mai bună a terenu cheze acest eveniment ca un
lui pentru a se putea crea pen slabă calitate (adîncime neco Kovacs şi Ludovic Kristaly unele
tru seminţe un bun pat germi
nativ. Tractoriştilor le revine respunzătoare, cantitate de să- probleme gospodăreşti, reieşite în
sarcina importantă de a efectua
mînţă mică la ha., etc.) să se ia adunările populare.
lucrări de bună calitate, atît la
arături cit şi la însămînţări. de urgenţă măsuri de Îndrep
Deşi în regiunea noastră există
posibilităţi, terenul nu a fost tare.
pregătit decît în proporţie de
58,2 la sută.- SITUAŢIA SNSAMÎNŢĂRII
Nesatisfăcător se desfăşoară CULTURILOR DE TOAMNĂ LA
pregătirea terenului pentru în DATA DE 12 OCTOMBRIE a. c.
sămînţări în raioanele Alba, Ha
ţeg si Ilia. Deşi în aceste raioa ORĂŞTIE 46,7% 1 Ü Iile de,
ne teren eliberat de culturi ORAŞ DEVA 43.5% 1 h a za Sniercom unală
există, totuşi, arăturile se des Constructorii de locuinţe din zaţiei de partid şi conducerii este mai deschisă, mai atrac
făşoară cu încetineală. SEBEŞ 39% 1 Cugir dau bătălia îndeplinirii şantierului. Mulţi şi-au luat tivă. Dar dacă vizitezi toate
Lucrarea care trebuie execu ILIA 37.20 planului anual. Ei *muncesc în angajamente concrete. apartamentele, observi că la 4 Zilele trecute. în comuna Ciăr- sul pămîntului" şi „Paznicul ste
mizineşti, raionul ilia. s-a desfă lelor“.
ta tă In momentul de faţă cu cea i ORAŞ HUNED. ->3 7 (V aceste zile cu multă însufleţi — Am rămas cu planul M dintre ele zugrăvelile sint de şurat faza intercomunală a Festi
re ca să recupereze râmîne- urmă — spunea Samoilă Hu- slabă calitate. Au pete. um valului regional de teatru „Ani Mai bine pregătit, colectivul tea
mai mare atenţie este însămîn- rea in urmă şi pentru îndepli ber, şeful unei brigăzi de zi flături, în fine lucru urit. versarea Republicii". Cu acest pri tral al căminului cultural din Gii-
ALBA nirea angajamentului luat in lej, în faja a peste 150 de specta rasada a cîştigat faza intercomu
ţarea cerealelor păioase. De fe luna septembrie, cu ocazia dari. Să facem totul pentru u — Aici a lucrat brigada lui tori, echipele de teatru ale cămine nală, obţinind dreptul de a parti
BRAD unei consfătuiri de produc lichida această stare de lu loan Tele, spune normatorul lor culturale din Gurasada şi ®ăr cipa la faza raională de concurs.
lul cum vom însămînţa depin ţie. cruri. Putem realiza planul şef. A mai. refăcut el ceva, măzineşti au prezentat piesele „Rî
HAŢEG 10,8' anual! Eu mă angajez să ter dar tot n-a ieşit cum trebuie. ANDRICA AUGUSTIN
...Trecuseră aproape nouă
luni de zile şi constructorii min lucrările de tencuieli ex Şi echipa de zugravi vopsi-, corespondent
şantierului nr. 4 al T.R.C.H.
Cugir nu se puteau mîndri. cu terioare la blocul E 4 cu 32 tori a lui Constantin Pante- Creşte numărul depunătorilor4 la C.E.C.
rezultatele obţinute. Pînă
atunci abia dăduseră în folo de apartamente pînă la 20 oc limon avea obiceiul să dea lu-',
sinţă un bloc cu 32 aparta tombrie. în aşaţ ,Ţel ca . la în crările peste cap. Acum însă.
Fiecare sediu a! G . A . C . , sa devină mente din cele 4 prevăzute a ceputul luna ' noiembrie' să' fie de cind. c!u , dîsciîţifle purtaâe. An de an numă a crescut cu 43 la re la C.E.C. Făcind
se executa în acest an. Şi iată rul depunătorilor sută. o comparaţie cu
un punct de a t ra c ţi e , o intndrie a s c i t u l u i ! că a trecut şi trimestrul III. predat. , munceşte, mai bine.- Normato- la C.E.C. este tot aceeaşi perioadă a
iar şantierul care trebuia să rul şef n u ,se fereşte să arate mai mare. Aşa de De remarcat este anului, trecut, de
Iniţiativa va da roade predea 3 blocuri numai în pildă, făcind o şi faptul că în me la 1 ianuarie pină
şi la Turdaş această perioadă, a predat un care cum m unceşte: comparaţie cu ace diul sătesc, reţeaua la 30 septembrie
singur bloc. Acest fapt a dat eaşi perioadă a a.c., valoarea de
Colectiviştii din Turdaş au luat cu nostinţă cu viu interes despre iniţiativa CONSTRUCTORI — Brigada care lucrează In anului, trecut, în C.E.C. s-a lărgit, punerilor C.E.C.
celor din Silvaşul Inferior, de a face din sediul gospodăriei colective un mult de gindit oamenilor de Şl CONSTRUCŢII instalaţiile sanitare şi de în acest an, de la în deschizindu-se 21 la sate a crescut
punct de atracţie, o mîndrie a satului. călzire. condusă de Nicolae ceput şi pină la de noi agenţii. Ca cu 90 la sută.
pe şantier. Atunci, organizaţia | 30 septembrie, va urmare, mulţi co Fruntaşe pe regiu
Piuă acum. noi ne-ani preocupat mai mult de obţinerea unor rezultate Leontescu, dă lucrări slabe. loarea depunerilor lectivişti au depus ne sint raioanele
bune in sectoarele vegetal şi zootehnic, iar amenajarea sediului am neglijat-o de partid împreună cu condu i ________________ sume importante Orăştie, Alba şi
Iniţiativa colectiviştilor clin Silvaş co nstituie pentru noi un imbold în muncă, Asemenea angajamente şi-au La blocurile E-3 şi E-4 a făcut' de bani in păstra Hunedoara.
cerea şantierului, au discutat luat multe brigăzi. De atunci spărturi nepermise. ingreunindX
Noi am construit un sediu nou şi pentru înfrumuseţarea lui pornim de au trecut mai bine de două activitatea celorlalţi construc- ,
pe acum la acţiune. In curte vom am enaja alei pietruite mărginite de plopi cu oamenii despre deficienţele săptămâni. tori. Mai avem încă de m un
Împrejurul curţii vom planta de asem enea în această toamnă plopi. In late cit cu membrii acestei brigăzi.
sediului vom amenaja rondouri de flori, iar la colţurile zidurilor vom pune existente, cauzele care au dus
trandafiri agăţători. Curăţenie exempl ară vom menţine în adăposturile ani- Am făcut o vizită pe şantier Din gesturile normatorvlui
malclor şi la remiză. In cadrul sediului vom amenaja o saiă destinată acti- la nerealizarea ritmică a pla
vităţilor culturale, înzestrată cu un aparat de radio. însoţiţi de normatorul şef. Blo descifrezi însă şi unele mani Despre unele
nului şl au luat măsurile co posibilităţi nefolosite
Sub îndrumarea organizaţiei de bază, colectiviştii din satul Turdaş se cul E-2 se află intr-un stadiu festări de mulţumire. Şi in
vor strădui să îndeplinească aceste m ăsuri şi să facă din sediul lor o mîn* respunzătoare. S a constatat avansat. Se făceau ultimele tr-adevăr, in ultimul timp, ma
drie a satului. lucrări de finisaj. Brigada de
joritatea oamenilor de pe şan
SAMOILĂ COSTESCU tier, cu unele excepţii, au mun
secretarul organizaţiei de bază P.A1.R. zugravi-vopsitori condusă de cit mai bine. cu mai multă
ACS ALEXANDRII Vasile Iancu, muncea de zor. răspundere. In special brigăzile Gospodăria colectivă „Filimon lectivişti. In raport cu condiţi
preşedintele G.A.C. „6 .Martie" Turdaş Sirbu“ din satul Peşteniţa, ra ile existente se putea realiza
că o parte din muncitori nu Normatorul şef ne dădu expli de zidari-tenciiitori conduse dc ionul Haţeg, se numără printre mult mai mult. încărcătura de
depun tot efortul in realiza caţii : Dumitru Bîldsa şi Samoilă Hu primele gospodării înfiinţate în 9 vaci care există în prezent la
rea planului şi că dau lucrări —- La 15 octombrie, blocul ber, echipa de instalatori con regiunea noastră. Ea dispune de 100 ha. teren agricol nu e sa
o suprafaţă de 423 ha. teren din tisfăcătoare. Este adevărat că
de proastă calitate. Apoi, pe va fi dat în folosinţă... dusă de loan Kndl şi altele, care 155 ha. este teren arabil, peste doi ani încărcătura de vaci
şantier lipseau unele materia Vasile Iancu Insă nu prea au muncit cu un deosebit in 52 ha. cu livezi, 185 ha. finaţ na Ia 100 ha. se va ridica la peste
le, iar măsurile tehnico-orga are chef de vorbă. Blocul E-2 teres. iar rezultatele au înce tural, 16 ha. păşune iar restul 13 capete, deoarece vor intra în
de 15 ha. sint terenuri nepro rîndul vacilor de producţie şi
Economii prin înovafii nizatorice prevăzute a se apli este intr-adevăr frumos. Ten- put să se arate. Este prevăzut
ductive. O parte din suprafaţa cele 20 viţele. Dar chiar aşa
ca, erau ţinute la dosar. cuielile exterioare executate dc ca la jumătatea acestei luni
arabilă este cultivată cu plante stind lucrurile, totuşi e prea
ÎAv'ind sprijinul cabinetului teh re de inovaţii. Din acest număr
nic inovatorii întreprinderii de au fost aplicate în producţie 12" Constructorii n-au rămas in Samoilă Huber, sint de bună ¦să fie dat în folosinţă blocul furajere ca : trifoi, porumb si Puţin. In urma hotărîrii C.C. al
inovaţii, care aduc întreprinde loz şi altele. Gospodăriei i s-au P.M.R. şi a Consiliului de Miniş
construcţii siderurgice Hunedoa rii economii de 3.700.000 lei. diferenţi la chemarea organi calitate, iar culoarea vopselei E-2 cu 32 apartamente, alt bloc
ra au reuşit să depună 190 dosa mai repartizat pentru folosinţă tri din februarie a.c. gospodă
asemănător va fi gata la 7 mari suprafeţe de păşune în ria a primit credite pentru a
noiembrie, iar blocul E-3. ul munţi. cumpăra 15 vaci şi 20 viţele. In
timul, va fi dat în folosinţă Dacă privim cu atenţie struc afară de aceasta şi-a planificat
in luna decembrie. Acesta este
PANOU DEONOARE angajamentul constructorilor. tura suprafeţelor să cumpere din
şi modul de fo fonduri proprii
losinţă a terenu T oate G.A.C. ia n ivelu l 2 vaci şi să o-
lui ce-1 are şi da
El va fi dus cu siguranţă la că ţinem seama celor fruntaşe prească în cursul
acestui an 14 vi -
îndeplinire. că deţine în
ţele din prăsilă
tinse suprafeţe de păşune în proprie. Este pozitiv faptul că
V. PLOPF.ANU munţi, ne putem da uşor seama toate cele 15 vaci pentru care
că aici există condiţii foarte fa s-au primit credite au fost
Rszuiiafe ale unui vorabile ca sectorul zootehnic să cumpărate. Dar deşi numărul de
colectiv harnic
fie puternic dezvoltat, iar ve vaci planificat pentru a se cum
Colectivul de muncitori şi tehnicieni niturile ce le aduce să fie mult păra din fonduri proprii este
de la Atelierele centrale de reparaţii mai mari faţă de cele realizate foarte mic, totuşi nici acestea
din Alba lulia au încheiat trimestrul din sectorul vegetal.
ill al anului cu un rezultat deosebit nu s-au cumpărat. Foarte gre
pe Iinia reducerii preţului de cost. Fo Am arătat doar sumar unele şit este faptul că conducerea
losind raţional materialele şi luptînd condiţii pe care G.A.C. din Peş G.A.C. şi-a pus în gînd ca nici
perseverent pentru reducerea consu teniţa le are pentru dezvoltarea să nu le mai cumpere, pe motiv
murilor specifice, ei au reuşit să eco sectorului zootehnic. Să vedem că ar exista greutăţi cu fura
nomisească suma de 139.000 lei. cum sînt ele folosite şi care este jarea.
situaţia acestui sector. Nu se In ce priveşte realizarea nu
La aceasta a contribuit şi faptul că poate spune că nu au fost ob mărului de viţele planificat pen
planul producţiei globale a fost depă- ţinute rezultate frumoase în tru anul 1961, situaţia se pre
| şit cu 10,64 la sută, cel al produc- creşterea animalelor. Numărul zintă şi mai slab. La sfirşitul
I ţiei-marfă cu 27,05 la sută, iar pro- lor a crescut simţitor faţă de acestui an gospodăria trebuie
cel existent, la înfiinţarea gos să aibă, conform planului de
j ductivitatea muncii a crescut cu 17,56 podăriei. Dacă în primii ani de producţie, 34 viţele. Un număr
existenţă nici nu se putea vorbi de 20 viţele trebuiau să fie
'1• la sută. de o fermă de animale de pro cumpărate din creditele acor
VASILE CLITAN MIRCEA HOSU IANIS CONSTANTINIDIŞ IOAN SUCIU ducţie, astăzi gospodăria dispu date de stat, iar 14 trebuiau
Alerite deosebite revin tovarăşilor
este şeful unei. echipe fruntaşe inginer, şef de schimb la lami lucrează la fabrica de aglome dozator şef la fabrica de aglo ne de 34 vaci pentru lapte, 20 oprite din prăsilă proprie. Din
ta cuptoarele adinei de la la- norul de 800 mm. al C.S. Hu rare a C.S. Hunedoara. Este merare a C.S. Hunedoara. Res- Nicolae Uivari, Nicolae Beldean şi Ni viţele şi peste 50 capete ani prgsilă proprie s-au oprit 11
nedoara. Ocupîndu-se îndea un bun organizator ăl produc pectînd cu stricteţe reţeta de male de muncă. Numărul oilor viţele iar din credite au fost
¦nlnorul de 800 mm. al C. S. proape de bunul mers al pro dozare, obţine succese de sea colae Duşa. s-a ridicat la 550 capete. Au fost cumpărate doar 9. Este ştiut că
ţiei. Împreună cu echipa pe mă în îndeplinirea şi depăşi
Hunedoara. Echipa condusă de ducţiei, a reuşit ca împreună care o conduce îşi depăşeşte ALEXANDRU MANOILA obţinute unele rezultate şi în ce creditele pentru cumpărarea de
rea sarcinilor de plan.
el a redus rebutul de încăl cu oamenii din schimbul său, lunar sarcinile de plan. corespondent priveşte productivitatea anim a animale se acordă în condiţiuni
zire cu aproape 50 la sută să ocupe mereu un loc fruntaş lelor. extrem de avantajoase. Totuşi,
sub admis. in întrecere. Dar oricum ar fi privite, re T. MARIAN
zultatele obţinute pină acum nu
pat mulţumi intrutotul pe co-. ,(Conţl.Qijqi« (q pag. 2-a),