Page 46 - 1961-10

DRTTMT® ’SG&IMWMUZW
conducerea gospodăriei a re­
nunţat la restul sumelor credi­
tate pentru cumpărarea de vi­
ţele. Tot din credite s-au plani­
ficat să se cumpere 5 scroafe de
producţie, dar nici acestea nu
s-au cumpărat. Nu s-au cum­
părat de asemenea mieluţele
planificate. Tovarăşul Iustin
Mărgăritoni preşedintele G.A.C.
şi Pasc losif, secretarul organi­
zaţiei de bază, afirmă că nici
nu au de gînd să cumpere ani­
malele planificate. Acest lucru
este cit se poate de greşit. El
nu duce la întărirea gospodă­
riei, la mărirea veniturilor ei
băneşti şi a valorii zilei-mun-
că, ci dimpotrivă face ca gos­
podăria să bată pasul pe loc.
De condamnat este şl atitudi­
nea secţiei agricole a sfatului
popular raional care admite
asemenea situaţii. Partidul şi
guvernul nostru au elaborat ho-
tărirea care prevede să se acor­
de credite fără dobîndă şl pe
termen lung, tocmai cu scopul
de a ajuta gosnodăriile colec­
tive să dezvolte sec'orul zooteh­
nic la nivelul posibilităţilor ce
le au. Se pune Întrebarea : cum
au Îndrumat tovarăşii de la Sfa­
tul popular raional Haţeg gos­
podăriile colective să foloseas­
că acest ajutor acordat din p ar­
tea statului ? Sint mulţumiţi ei
oare cu sprijinul ce l-au acor­
dat gosnodăriei colective din
Peştenita $1 cu rezultatele pe
care aceasta le-a obţinut în dez­
voltarea sectorului zootehnic ?
Tn Raportul prezentat de tov.
Gh. Gheorgbiu-Dej la plenara
din lunie-iulie a.c. se arată că
„Preocuparea pentru sporirea
numerică a efectivului de bovi­
ne trebuie însoţită de munca
sistematică pentru ridicarea
producţiei calculate pe animal“.
Trebuie să arătăm că gospodă­
ria colectivă din Peşteniţa a fost
extrem de puţin ajutată de ca­
drele tehnice de specialitate din
raion pentru a rezolva această
problemă. Ca urmare, producţia
de lapte pe cap de vacă este
foarte slabă. In felul acesta
nu este de mirare că unii co­
lectivişti spun că animalele lor
nu sint rentabile.
Cauza care determină produc­
tivitatea scăzută a animalelor
trebuie căutată in furajarea şi
îngrijirea lor neraţională. Gos­
podăria colectivă creează con­
diţii favorabile pentru folosirea
celor mai înaintate metode de
creştere a animalelor. Dar din
cauza slabului ajutor tehnic pe
care l-au primit, colectiviştii din
Peşteniţa continuă să hrănească
şi să îngrijească animalele după
metode învechite. Faptul că co­
lectiviştii care lucrează in sec­
torul zootehnic nu sint retribu­
iţi în raport cu producţia obţi­
r»~ . T ' _______ o - v
S tudente în p ractică
ia O. A. S, BTrcea M a re
Anul acesta, studenţii Institu­
telor agronomice din toate cen­
trele universitare din ţară vor
executa practica de toamnă ia
gospodăriile de stat din ţară. Şi
Ia Gospodăria de Stat — Bircea
Mare îşi satisface această prac­
tică un grup de 26 studente din
regiunea Hunedoara. Ele p arti­
cipă In mod efectiv Ia lucrările
de recoltare din această gospo­
dărie, ajutînd la grăbirea lor şl
la pregătirea terenului pentru
Prut unităţile cooperativei meşteşugăreşti
„Mureşul" din Alba lulia
Scopul vizitei făcute in
mai multe unităţi ale coo­
perativei meşteşugăreşti
„Mureşul“ din Alba lu ­
lia a fost acela de a afla
lucruri noi in legătură cu
felul cum cooperatorii se
achită de sarcinile pe ca­
re le au. Iată pe scurt
constatările făcute.
\S~XT-X» acestea sint terminate şi la
Cu încredere
şi resnecî
Stînd de vorbă cu cetăţeanul
P. Iacob din Alba lulia, despre
felul cum sint deserviţi la uni­
tăţile cooperativei, acesta ne-a
spus: „Mergeam la unităţile
cooperativei cu toate încrede­
rea. Pentru majoritatea lucră­
torilor avem respect deoarece
ei execută lucrări de bună ca­
litate şi în general ne deservesc
cum trebuie“.
Intr-adevăr, lucrătorii coope­
rativei „Mureşul“ se străduiesc
şi reuşesc să satisfacă In bună
parte cerinţele mereu crescînde
ale oamenilor muncii din loca­
litate şi din raion. O parte din
nută, ci li se pontează zile-mun-
că fixe, nu stimulează interesul
lor pentru a folosi cele mai
avansate metode de îngrijire şi
hrănire a animalelor şi pentru
a-şl ridica cunoştinţele profe­
sionale.
Colectiviştii din Peşteniţa pot
vedea chiar din propria lor ex­
perienţă ce im portanţă mare o
are dezvoltarea sectorului zoo­
tehnic. Cu toate că producţia
de lapte a fost extrem de slabă
în acest an, totuşi, veniturile
realizate din sectorul zootehnic
reprezintă aproximativ 50 la
sută din totalul veniturilor rea­
lizate de G.A.C. Dacă s-ar fi
luat măsuri ca producţia de
lapte să se ridice la cel puţin
8-10 litri pe cap de vacă pe zi,
atunci veniturile din sectorul
zootehnic ar fi fost de 2-3 ori
mai mari. In felul acesta creş­
tea foarte mult şi valoarea în
bani a zilei-muncă.
Tovarăşii din conducerea gos­
podăriei obişnuiesc să justifice
nerealizarea numărului de a n i­
male planificate şi producţia de
lapte scăzută prin lipsa de fu ­
raje. Este adevărat că nu au fu ­
raje în măsură îndestulătoare,
dar lipsa lor se datoreşte unor
cauze subiective care pot şi tre ­
buie să fie înlăturate. Directi­
vele Congresului al n i-ie a al
P.M.R. trasează sarcina ca pro­
ducţia de masă verde pe fine-
ţele naturale să crească la 10—
13.000 kg. la ha., prin efectua­
rea unor lucrări de reînsămîn-
ţare, de curăţire, îngrăşare,
combaterea eroziunilor etc.
Dacă in loc de 1.500 kg. masă
verde la ha. cit se obţine de obi­
cei, s-ar realiza în medie pe cele
185 ha. fineţe cantitatea de
10.000 kg. masă verde, atunci
gospodăria ar dispune anual de
aproximativ 1.800 tone masă
verde. Cu această cantitate de
nutreţ s-ar putea hrăni nu nu­
mai numărul de animale planifi­
cat pentru a se realiza în acest
an, ci un număr de trei ori mai
mare. Mal trebuie adăugat că
gospodăria are posibilităţi pen­
tru a realiza şi cantităţi însem­
nate de nutreţ Insilozat, iar p ă ­
şunea din munţi asigură pe tot
timpul verii o hrană îndestulă­
toare pentru animale.
Reiese deci că G.A.C. Peşte­
niţa are posibilităţi reale pen­
tru a asigura o largă dezvoltare
sectorului zootehnic. Trebuie
însă mai multă preocupare din
partea organizaţiei de bază, a
consiliului de conducere şi a
fiecărui colectivist în parte faţă
de această problemă. Trebuie de
asemenea ca G.A.C. să prim eas­
că sprijin mal sistematic din
partea organelor de partid şi de
stat raionale. Dacă există toate
acestea, avem şi garanţia că
G.A.C. din Peşteniţa se va ridi­
ca în scurt timp la nivelul gos
podanilor colective fruntaşe.
noile semănături. Astfel, aici
s-au recoltat pînă acum circa 45
ha. porumb — lucrarea de re­
coltare a porumbului fiind ter­
minată.
Studentele Zaharia Rafila,
Munteanu Paulina, Şooş Ghize-
la, ca de altfel întreg grupul,
au fost apreciate pentru mun­
ca depusă.
TARÎŢA ELENA
studentă la Institutul Agronomic
„Dr. Petru Groza" Cluj
unităţile cooperativei printre
care croitoriile nr. 1 şi 2 pentru
bărbaţi, croitoria pentru femei,
tîmpiăria nr. 1, boiangeria, cea­
sornicăria şi altele au reuşit să
se situeze în frunte mai ales in
ce priveşte buna deservire. Cei
care vin să execute lucrări la
aceste unităţi, pleacă pe deplin
mulţumiţi. In afară de faptul
că lucrările sint bine executate,
timpul stabilit. Cooperatori ca
Nicolae Klein, Dumitru Găinaru,
Fartenie Rusu, Ştefan Sini, Ar-
thur Deobald şi alţii, se bucură
de aprecieri din partea clien­
ţilor. Ei constituie un exemplu
demn de urm at centru toţi coo­
peratorii din Alba lulia.
Cele 70 de unităţi existente
în cadrul coonerativei şi care
îşi desfăşoară activitatea la
Alba lulia, Zlatna, Teiuş şi
Vinţul de Jos au obţinut da­
torită strădaniilor lucrătorilor,
succese frumoase în acest an.
Pe lîngă o bună deservire, coo­
perativa a îndeplinit planul
pe cele 3 trimestre care
au trecut, iar în numai 8
luni a realizat economii în va­
loare de 64.000 lei. Tot în
aceeaşi perioadă, au fost reali­
zate beneficii in valoare de
320.000 lei. In scopul satisface­
rii cerinţelor oamenilor muncii
Activiste de Cruce roşie
-------— fruntaşe --------
STANCA HAIDUC
muncitoare la fabrica de
aglomerare a minereului de
la C.S. Hunedoara.
\ELUNA TRUSCA
medic In circumscripţia sani­
tară rurală Iscronl. In comu­
nă a format şi instruit o gru­
pă sanitară.
O zi de duminică sau clteva
zile de concediu petrecute in
mijlocul naturii sint reconfor­
tante, recreative. Regiunea
noastră are zeci de cabane tu­
ristice in munţi. In marea lor
majoritate, acestea oferă con­
fortul necesar. Fiind bine or­
ganizate şi aprovizionate, ele
deservesc in bune condiţiuni tu ­
riştii sosiţi aici.
Una din aceste cabane este
şi cea de la Prislop. Cabana are
24 camere, dispune de instala­
ţii de apă curentă, baie, bufet-
restauvant. Personalul cabanei
i a conştiinţei tinărului ţăran Se­ se pregăteşte alături de alte re­
Un grup de
turişti în faţa
cabanei Prislop.
din raion, conducerea coope­
rativei a deschis noi unităţi.
Astfel la Zlatna, a fost deschisă
o croitorie pentru bărbaţi şi
femei, o frizerie la Teiuş, centre crătorilor amintiţi mai s-s ca şi
de primire pentru boianjerie la
Hunedora, Teiuş şi Zlatna etc.,
toate înzestrate cu utilaje şi
mobilier modern.
Mai sînî şi din
aceştia...
Unele secţii şi lucrători ai
cooperativei „Mureşul“ nu se
ridică însă la înălţimea sarcini­
lor. Mai sint încă lucrători care
lipsesc nejustificat de la servi­
ciu, îngreunînd astfel procesul de
producţie şi în ultimă instanţă
predarea la timp a unor co­
menzi. De exemplu, Nicolae
Oarga şi Emeric Szinyi de la
croitoria nr. 1 pentru bărbaţi
şi-au făcut un obicei în a lipsi
de la serviciu. Dezaprobată de
cetăţeni este şi atitudinea frize­
rului Nicolae Costea de la un i­
tatea nr. 1 care lucrează de
mîntuială în ciuda observaţiilor
primite. Mult lasă de dorit şi
comportarea lucrătorului Nico­
lae Duca de la frizeria din „Ce-:
tate“ şi mai ales a coafezei Io-:
Nr. 2116
Sim pozion S e riile a l-a şi a ll-a
In cadrul acţiunilor Închinate Intr-un mic restaurant din revoluţionari şi că adevăraţii
Lunii prieteniei romîno-sovietice,
la căminul cultural din locali­ portul francez Marsilia se întil- exponenţi ai năzuinţelor poporu­
tatea Dilja Mare, din raza ora­
şului regional Petroşani, a avut nesc Intlmplător un turist so­ lui sint bolşevicii.
loc zilele trecute un simpozion
pe tema : „Ajutorul acordat de vietic, generalul Semion Vostri­ Guvernul provizoriu socoteş­
Uniunea Sovietică ţării noastre
în domeniul ştiinţei şi culturii“. kov şi un fost prinţ rus — emi­ te regimentul de mitraliorir-Qc.
După conferinţa ţinută de în­ grantul alb Serghei Naşciokin — fiind „bolşevic“ şi hotărăşte df -
văţătorul Gheorghe Bejenan>„
în faţa celor peste 100 de lo­ devenit chelner in acest res­ zarmarea lui. La refuzul regi­
cuitori prezenţi în sală, echipa
artistică a căminului cultural taurant. mentului intervine detaşamen­
a prezentat un scurt program
artistic, care a cuprins recitări, Din istorisirea pe care gene­ tul de represalii condus de sub­
dansuri şi cîntece populare.
ralul Vostrikov o deapănă în­ locotenentul Borozdin, care în-
R. 8ĂLŞAN
soţitorilor săi, ca şi din noianul cercuieşte cazarma. Regimentul
corespondent
de amintiri, care-l năpădesc pe dezarmat este scos in piaţă pen­
Duminică, 15 octombrie a.c.,
în sala clubului „11 Iunie“ din chelner, filmul reconstituie poves­ tru aplicarea pedepsei civile.
Călan, tov. Aurel Nemeş, jude­
cător la Tribunalul Suprem va tea acestor doi 'Aici Vostrikov, cu
prezenta conferinţa : „Un măreţ
MARIA MATYAŞ program de construire a comu­ oameni, a căror FESTIVALUL toată batjocu­
gospodină din oraşul Petro­ nismului“. Conferinţa va scoate atitudine faţă
şani. Este responsabila unui în evidenţă realizările obţinute ăe evenimentele FILM U LU I ra tovarăşilor de
de popoarele sovietice în con­ revoluţionare din regiment care-l
post sanitar de cartier. struirea unei vieţi fericite. SGVIETsC socoteau trădă­
'MARGARETA SUCIU Seară literară 1917 le-a schim­ tor, sc aşea­
este funcţionară la mina Lu-
peni. Din anul 1957 este co­ Consiliul orăşenesc A.R.L.U.S. bat cu totul viaţa. ză in front pentru a fi pedep­
mandanta grupei sanitare din Deva, în colaborare cu
Cercul literar „Ion Slavici“, or­ Creatorii filmului urmăresc sit împreună cu iot regimentul.
de aici. ganizează în ziua de 19 octom­
brie a.c. o seară literară intitu­ drumul acestor doi oameni a- După pedeapsă a urmat închi­
lată : „Pagini din literatura
popoarelor U.R.S.S.“. Cu acest flaţi de o parte şi de cealaltă soarea. Semion. intilnindu-se tn
prilej, membrii cercului literar
vor citi în faţa auditorilor cele parte a baricadei. Umil este un celulă cu bolşevici, in special
mai frumoase versuri, fragmen­
tinăr ţăran participant la pri­ cn Nikolai Ignatiev, înţelege
te din lucrări în proză şi din
mul război imperialist, soldatul pentru totdeauna de partea cui
dramaturgia aparţinînd litera­
Semion Vostrikov. Celălalt, ofi­ este adevărul adevărat.
turii popoarelor U.R.S.S.
ţerul ţarist Serghei Naşciokin, Se apropie Marea Revoluţie
monarhist convins, provenit din- Socialistă din Octombrie. Sc
tr-o familie de aristocraţi. Fil­ hotărsşte insurecţia armată. E-
mul redă procesul de dezvoltare liberat, regimentul de nitration
mion Vostrikov, care va înţele­ gimente pentru asaltul revolu­
ge în iureşul evenimentelor re­ ţionar. In noaptea din ajunul
voluţionare cc drum trebuie sa insurecţiei, Lenin soseşte printre
urmeze. soldaţi.
•ie In locuinţa profesorului Bo­
Pelrogradul trăia zile agitate. rozdin, fugit de mult peste
Ţarul abia abdicase. Kerenslci graniţă, este descofierit Stalul
forma guvernul provizoriu. U ¦ Major secret al ofiţerilor con­
nităţile armatei ţariste trimise trarevoluţionari. Intrind acolo,
să îi reprime pe revoluţionari, împreună cu alţi soldaţi, Vostri­
fraternizau cu ei. kov se ciocneşte de Serghei.
La istorica întllnlre a lui Le­ care trăgea cu arma. Semion în­
nin cu locuitorii Petrogradului, dreptă spre el arma. dar Ser­
in faţa cărora expune vestitele ghei scapă cu viaţă şi fuge în
„Teze din Aprilie“, este de faţa străinătate.
şi Semion Vostrikov. Cu toate ¦&
acestea el nu a înţeles că da­ Povestirea generalului Semion
toria lui. este să se alăture bol­ Vostrikov s-a sfîrşit. Bătrlnul
(cabanier Iordan Pătroiescu), face prin Cugir, cale de 17 km. şevicilor, singurii care luptă pen­ chelner Serghei Naşciokin strin-
deserveşte In cele mal bune con­ (cu trenul C.F.F. pînă la Arieş
diţiuni pe oaspeţii veniţi aici. pi In continuare încă 6 km. pe tru fericirea oamenilor simpli. ge masa. In interiorul portţiga-
ios) sau prin Orăştie mergind
Dar iată clteva caracteristici cu maşina pînă la Rtul Alunu­ Deşi martor al importantelor retului uitat de Vostrikov. Ser­
turistice ale cabanei Prislop. A lui, cale de 12 km. şi apoi pe
fost construită de către U. M. poteci de munte încă 2 km. evenimente politice ale epocii, ghei vede monograma numelui
Cugir tn poiana Prislop, la o al­
titudine de 1.200 ml, Intr-o po­ Cabana este deschisă tot tim ­ soldatul Semion Vostrikov încă său...
ziţie deosebit de pitorească. Este pul anului. Iarna se poate prac­
înconjurată de păduri de mo­ tica schiul pe golurile de munte nu vede clar drumul pe care Evocarea luptelor revoluţiona­
lid şi fag. De aici se pot orga­ trebuie să-l urmeze. Fratele său, re ale poporului sovietic, ele în­
Lupşa, Scîrna şi Prislop. In muribund în spital. încearcă să-t cleştării Armatelor Roşii cu ban­
niza excursii la vlrfurlle Go-
apropiere, cale ăe 6-8 ore, se arate lui Semion calea cea dele trădătoare ale socialiştilor
deanu şi Uia, tn cătunele Bucu­
găsesc cabanele Şurlan şi Oaşa. dreaptă. revoluţionari, este redată m
rii şi Bocşitura etc.
Ing. IACOB TRAIAN In luna iulie, cinci contrare­ film cu o deosebită vigoare ar­
'Accesul la cabană se poate
corespondent voluţionarii trag in muncitorii tistică.
care demonstrau paşnic, semi.cn Filmul rulează astăzi şl mltne
işi dă seama pentru prima dată la cinematograful „Filtmon Sh-
că a fost înşelat de socialiştii bu“ din Deva.
prea muff, feciorul© ?1'
Trebuia să merg cu răşa mea de călătorie „greşeala" pornea de la
autobuzul, de la Pianul începuse o discuţie faptul că taxatorul şte­
de Sus, la Sebeş. Şte­ aprinsă cu taxatorul. fan Covaci încasase voii
fan Covaci, taxator pe Am devenit atent.
autobuzul care căruia cîte 1,50 lei în plus de
în ziua de 29 septem­ — Nu-i prea mult,
brie pe ruta amintită, feciorule ? la fiecare călător ce se
postat în ţaţa uşii, Îşi urcase din Pianul dc
„făcea meseria". — Dc ce ? Asta-i ta­ Sus.
riful, eu nu-1 pot schim­
— Unde mergeţi ? ba. întrebat dc casiera
— La Sebeş. de serviciu cărui tapt
— O fi, nimic de zis. se datoreşte „misterul"
— Un bilet costă G,5U Dar de ce nu mi-ai încasărilor a cite 1,511
lei. Citc persoane sîn- tăiat bilet de 6,50, daca lei tu plus la atltea per­
teţi ? atita ai încasat ? soane, fără a tăia bi­
lete pentru valoarea res­
IMe-am numărat: o — Fugi de-aici mă­ pectivă, Ştefan Covaci
bătrinică, ce venise-n tuşă ! O fi greşeală, s-a mulţumit să dea
vizită la rude, trei co­ din umeri şi să trin-
lectivişti şi eu. Eram — Bine, bine! Da- tească uşa, lăsîndu-ne
landa Măgureanu de la coafura zată cu toată răspunderea de deci 5 persoane. că-i greşeală, atunci în dilemă pe cei pre­
nr. 2 care o zi lucrează şi conducerea cooperativei în aşa dă-mi înapoi un leu zenţi în biroul autogării.
mai multe stă. Comportarea lu­ fel ca ei să nu păteze prestigiul Am primit biletele şi jumate t
ne-ani urcat in maşină. Considerăm că este
căpătat de-a lungul anilor de Lîngă mine se aşezase — Cum să-ţi dau îna­ timpul ca asemenea p*
bătrinică. Isi scoase poi. Ti-am mai spus lement care nu lace
a altora trebuie să fie anali­ ceilalţi lucrători. ochelarii şi începu să că o călătorie pe tra­ deloc cinste colectivu­
buchisească cele scrise seul ăsta costă 6,50 lei. lui în care munceşte,
Conducerea cooperativei nu a făcut iotul pe biletul de călătorie. să fie tras la răspun­
Nu auzeam ce socoteli Am scos biletul din dere de către conduce­
Dacă despre buna deservire a cetăţenilor se pot spune în işi făcea, deoarece în buzunar. Odată cu mine rea autobazei 1.1M.A.
general cuvinte de laudă, apoi nu acelaşi lucru îl putem afirma spatele nostru se aflau făcură acelaşi lucru şi Sebeş, pentru a nu <,c
despre starea de curăţenie a localurilor. Vizitînd majoritatea mai mulţi tineri care ceilalţi trei călători ce
unităţilor rămîi cu o impresie proastă, deoarece pereţii sint glumeau şi rideau. Atent urcaseră la Pianul de mai repeta cazuri ca
afumaţi, murdari. Este drept că s-a făcut ceva în acest sens Sus.
însă prea puţin. Se apropie tim pul friguros, iar localurile tre la glumele tinerilor, cel întîmplat în ziua de
buie pregătitei cît mai grabnic pentru iarnă. Apoi, la multe — Păi, şi biletul meu
n-am observai că tova- este de 5 Iei. 29 septembrie.
unităţi lipsesc condicile de sugestii şi reclamaţii, lucru inad­
misibil. La atelierul de reparat biciclete, la atelierul de croito­ — Şi al meu... A. DAVID
rie pentru copii, la croitoria nr. 3 pentru bărbaţi categoria Il-a — Şi al meu...
şi în alte părţi, nici vorbă de condică. Aşa stînd lucrurile, ce Ne-am dat seama că
tăţenii nu au posibilitatea să şi spună părerea despre calita­ Numai firm a
tea lucrărilor şi alte observaţii care ar duce la îm bunătăţi­
Pc strada 23 Au­ în pivniţă ca să cum­ închisă, atunci de ce
rea activităţii cooperativei. Iată de ce conducerea cooperativei gust din Deva, aproa­ peri vin sau ţuică, nu tovarăşii de la Gostat
pe de spital, se află o poţi căci uşa este zăvo­
are datoria să înzestreze fiecare unitate cu condici de sugestii firmă foarte sugestivă. rită cu un lacăt mare. nu desfiinţează şi firma/
şi reclamaţii şi să dea indicaţii ca acestea să fie expuse la Butoiul frumos desenat
îţi atrage atenţia, te Şi aceasta de cîteva Dar mult mal bine
locuri vizibile. Bine ar fi ca tovarăşii din conducerea coopera­ informează că aici se Iun! de zile. Trecătorii ar fi ca pivniţa aminti­
află o pivniţă Gostat şi mai ales locatarii
tivei să treacă mai des prin unităţile de care răspund şi să le cu tot felul de băutim. din împrejurimi, îşi pun tă să fie redeschisă,
Dacă însă vrei să intri o întrebare firească :
sprijine mai ales în aprovizion area cu materiale. Ar trebui de astfel ca oamenii muncii
— Dacă pivniţa e"Ste să se poată aproviziona
asemenea să fie dusă o muncă mult mai susţinută de educare
cu băuturile preferate.
a cooperatorilor şi mai ales a frizerilor care de multă ori
Unde sînî vişlîi ?
poartă discuţii interminabile în loc să servească clienţii aşa
Oraşul Brad a obiş­ căutaţi. Dar de la un chioşcurile dar de mul­
cum se cere. Sîntem siguri că rezolvînd şi asemenea probleme, nuit pe localnici ca şi timp încoace, acest pro­ te ori nu găsesc. Con­
pe alţi oameni ai mun­ dus deosebit de căutat ducerea I.I.L. „erişana",
') cooperativa „Mureşul“ din Alba lulia, va obţine noi succese iar cii din regiune, cu gus­ se găseşte tot mai rar. care produce vişli şi»
toşii vişlîi pregătiţi din <5ei care s-au obişnuit mai ales I.R.I.0. Deva,
cetăţenii vor veni aici cu şi mai multă încredere. carne de capră şi oaie. cu gustul vişîilor, a- ce părere au ?
La Brad vişlîi sînt mult leargă pe la toate
V. ALBU