Page 47 - 1961-10

Nr. 2118
Munca: organizatorică
factor hotâritor
In primele 9 luni ale a-
nului, planul de producţie
a fost îndeplinit şi depăşit.
Incepînd cu cel de-al doilea
trimestru s-au obţinut rezulta­
te pozitive şi în îmbunătăţirea
calităţii oţelului; procentul de
rphut a fost sub limita admisă.
S-au realizat de asemenea şi
;iinele economii la preţul de
post... Acesta este în linii mari
bilanţul activităţii depuse de
organizaţia de bază din secţia
oţelărie electrică a C. S. H. în
mobilizarea colectivului la în­
deplinirea sarcinilor de pro­
ducţie pe anul în curs.
Urmărind cifrele înscrise în
acest bilanţ, oricare membru al
colectivului ar îi fost îndreptă­
ţit să spună: rezultatele sînt
bune !
Comuniştii secţiei, analizînd,
în adunarea generală pentru
dare de seamă şi alegeri rezul­
tatele activităţii politice şi or­
ganizatorice în decurs de un an
— pentru că aceste rezultate
trebuie să fie exprimate în ulti­
mă instanţă în tone de oţel de
bună calitate şi în lei — au ales
isă în discuţiile lor un punct
de plecare cu totul d ife rit: am
făcut tot ce se putea face ?
Punîndu-şi această întrebare,
care a străbătut ca un fir roşu
discuţiile purtate, majoritatea
vorbitorilor au arătat că rezulta­
tele obţinute sînt mici faţă de
posibilităţi. Simţind întreaga
răspundere pentru cuvintul dat,
mulţi au considerat ca o pată
faptul că din angajamentul luat
de colectivul secţiei de a da
peste plan pînă la sfîrşitul anu­
lui, 5000 tone oţel de bună ca­
litate, nu s-au realizat pînă în
momentul ţinerii adunării decît
1631 tone.
De ce nu s-a îndeplinit acest
angajament pas cu pas ?
In darea de seamă prezenta­
tă de vechiul birou al organi­
zaţiei de bază s-au arătat unele
din cauze: rezidiri de cuptoare
neplanificate, defecţiuni electri­
ce şi mecanice, dozări necores­
punzătoare etc. etc. Dar, care
au fost cauzele acestor... cauze ?
Ce s-a făcut pentru prevenirea,
pentru evitarea, pentru înlătu­
rarea acestor deficienţe ?
Analizînd cum şi-a îndeplinit
organizaţia de partid rolul său
de conducător politic în secţie,
cum au luptat comuniştii pen­
tru mobilizarea întregului co-
leciiv la îndeplinirea sarcinilor
economice, participanţii la dis­
cuţii au scos în evidenţă multe
din lipsurile care s-au mani­
festat în activitatea biroului
organizaţiei de bază.
— Congresul al IlI-lea al
partidului — a arătat în cuvîn-
tul său tovarăşul Nicolae Avră-
mescu — a pus în faţa noas­
tră o sarcină de mare răspun­
dere : să dăm patriei oţel cit
mai mult, de calitate bună şi
ieftin. Prin îndeplinirea acestei
sarcini noi ne aducem aportul
la Înflorirea patriei, la creşte­
rea bunăstării întregului popor.
Mobilizat de organizaţia de ba­
P roiectul noului Program al P.C.U.S.
deschide o epocă nouă în istoria
partidului nostru, în istoria poporului
sovietic şi a întregii oameniri — epoca
construirii societăţii comuniste. Vor
t-ece anii şi comunismul va deveni o
realitate, rîndurile Programului vor ft
întruchipate în viaţă şi vor deveni un
patrimoniu al istoriei, dar omenirea va
vorbi întotdeauna cu recunoştinţă des­
pre comuniştii din Uniunea Sovietică
care au elaborat planul ştiinţific de
construire a societăţii viitorului şi au
pornit primii la înfăptuirea ei.
Proiectul de Program a îost ela­
borat pe fundamentul trainic al so­
cialismului învingător şi pe experien­
ţa primilor ani de construire a comu­
nismului. El este pătruns de spiritul
marxismului creator şi determină prin­
cipalele etape ale construirii societăţii
comuniste.
Proiectul de Program al P.C.U.S.
reprezintă o sintetizare a uriaşei munci
a partidului în domeniul teoriei comu­
nismului ştiinţific. La baza proiectului
de Program se află noile concluzii
teoretice privind coexistenţa paşnică a
celor două sisteme sociale, caracterul
epocii noastre şi căile de trecere Ia
socialism, posibilităţile existente în
condiţiile actuale de preîntimpinare a
războaielor, legile transformării socia­
lismului în comunism, dezvoltarea ce­
lor două forme de proprietate obşîeîfS-
că, transformarea orînduirii de stat
socialiste în autoconducere obştească
comunistă, concluzii formulate în ra­
poartele tovarăşului N. S. Iiruşciov, în
hotărîrile Congreselor XX şi XXI ale
P.C.U.S., ale . plenarelor 0. 0. al
P.C.U.S. şi în documentele Consfă­
tuirilor reprezentanţilor partidelor co­
muniste şi muncitoreşti.
Iutr-o perioadă de peste 40 de ani
socialismul s-a transformat într-un rîm de cea mai mare importanţă, so­
sistem mondial, a repurtat victo­
meUM US SOCIALISMULUI pa3
aaaat«5Ts®asiK5casG
8522
Atenţia, îndemî- ln întâmpinarea Oonpesului al X X IM ea ai P.C.U.S.
narea şi priceperea,
sînt însuşiri care Noi şi importante succese
permit filatoarelor în muncă ale oamenilor sovietici
de la Lupeni sâ
ză', colectivul secţiei a obţinut Tovarăşii Dumitru Harabagis, realizeze o produc­ / n întrecerea care se des­ agricultură. O mare victorie
unele rezultate bune în îndepli­ Nicolae Avrămescu şi alţii au ţie mare şi de bu­ făşoară in cinstea celui tn întrecerea socialistă au
nirea planului. Dacă toţi comu­ subliniat că biroul organizaţiei nă calitate. Aceste d)e-al\ XXII-lea Congres al obţinut-o colhozurile produ­
niştii din secţie ar fi depus însă de bază nu s-a ocupat cu des­ trăsături o caracte­ P.C.U.S., oamenii sovietici ob­ cătoare de sămlnţă de in din
eforturi mai deosebite, aceste tulă răspundere de activitatea rizează şi pe comu­ ţin noi şi importante succe­ regiunea Kalinin. Ele şi-au
rezultate ar fi fost mult mai grupelor de partid. Dacă gru­ nista Ileana Sîrbu se in muncă. îndeplinit cu o lună înainte
frumoase, angajamentul luai pele de partid şi-ar fi trăit (în fotografia de de termen planul de vlnzare
în întrecere ar fi fost îndepli­ viaţa aşa cum se cere — au fală surprinsă în C olectivul Uzinei metalur­ către stat a seminţelor de in.
arătat ei — membrii organiza­ gice „Zaporojstal“ a a-
nit şl depăşit. timpul lucrului), tins deja la producţia de fon­ Colhozul „V. I. Lenin“ cel
De ce n-au depus toţi comu­ ţiei ar fi fost antrenaţi într-o tă nivelul prevăzut pentru mai mare din Tadjikis­
niştii eforturi mai deosebite ? măsură mai mare la îndeplini­ care se nUmără anul 1963, la producţia de o- tan, condus de Miraii Mah-
ţel — nivelul anului 1962, iar. madalie, Erou al muncii so­
printre bobinatoare­ cialiste şi-a îndeplinit primul
la producţia de laminate — in Republică planul de vînsa-
le fruntaşe. nivelul anului 1965. Succese re către stat a bumbacului.
deosebit de importante au ob­ Colhozul a predat la punctele
— Adunările generale ale or­ rea sarcinilor, la rezolvarea ţinut brigăzile de oţelari ale de achiziţionare peste 9.200
ganizaţiei de bază — a spus problemelor ridicate de procesul comsomolîştilor şi tineretului tone de „aur. alb.
tov. Ion Ibinceanu vorbind des­ de producţie. care deservesc cuptorul Mar­
pre una din cauze — n-au fost Adunarea de dare de seamă Cu participarea cetăţenilor tin nr. 5 „Congresul al XXII- Cultivatorii de bumbac din
totdeauna temeinic pregătite. şi alegeri a combătut cu tărie lea al P.C.U.S.“. De la înce­ 'Kirghizia s-au angajat
Unele din ele au avut ordinea de unele deficienţe care au avut Cînd s-a pus problema con­ crare. După ce au fost procu­ putul anului ei au dat supli­ să predea statului anul aces­
zi foarte încărcată — altele, loc în munca organizatorică struirii unui local pentru şcoa­ rate 18.000 kg. var, 170 m.c. mentar peste plan 13.000 to­ ta 154.000 tone de bumbac.
de masă. la de 7 ani în comuna Intre- pietriş şi alte materiale, au fost ne de oţel. Pînă in prezent colhozurile
foarte săracă. galde, raionul Alba, cetăţenii au Începute lucrările propriu-zise. şi sovhozurile din regiunea
Vechiul birou a fost criticat — Printre membrii organi­ fost cu toţii de acord. Şi chiar In momentul de faţă, localul C olectivul Combinatului Oş au trimis la punctele de
cu severitate pentru faptul că a zaţiei U.T.M. — a arătat tova­ la începutul anului acesta, ei şcolii este ridicat la roşu. De chimic Stalinogorslc din achiziţionare cu 65 la sută
acordat în multe cazuri o sla­ răşul Vasile Truţă — avem şi au început lucrările de construc­ menţionat că pînă acum, un apropierea Moscovei rapor­ mai mult bumbac decit tn
bă atenţie calităţii referatelor membri de partid. Cei mai ţii. Comitetul de cetăţeni, în număr de 600 cetăţeni au efec­ tează că secţiile pentru pro­ aceeaşi perioadă a anului
mulţi dintre ei aduc un aport frunte cu deputatul Ioan Nis- tuat 4.800 m-e muncă patrioţi ducţia de îngrăşăminte com­ trecut.
tor, precum şl deputaţii Ioan că. puse şi de acid azotic diluat
însemnat la educarea comu­ Clamba, Ioan Dărămuş şi alţii, ale acestui combinat au fost W ucrătorii de la colhozu-
E. COIAN date deja in exploatare. rile şi sovhozurile din
Adunări de dări de seamă nistă a tineretului şi la mobi­ au antrenat sătenii la noua lu­
lizarea lui în producţie. Un corespondentă P este 180 de colective de regiunea Dnepropetrovsk au
şi alegeri în organizaţiile exemplu bun în această pri­ comsomolişti şi tineri de
vinţă îl constituie tovarăşul la Combinatul metalurgic din predat plnă in prezent statu­
de p artid Vasile Solcan, care participă Karaganda participă la între­
cerea care se desfăşoară în lui aproximativ 17 milioane
activ la munca organizaţiei cinstea Congresului in vede­
rea îndeplinirii înainte de puduri de porumb boabe, a-
ce urmau să fie prezentate, pre­ U.T.M. şi este în acelaşi timp Deservire afenfă, plină de grijă termen a lucrărilor de con­
gătirii la timp a proiectelor de strucţie. Recent 94 de brigăzi dică o cantitate de şase ori
hotărîri şi informării membrilor fruntaş în producţie. Dar to ­ Prin buna deservire şi apro­ Deşi ca spaţiu magazinul nu
varăşii Victor Cocuz, Cons­ vizionare, magazinul alimentar este prea mare, totuşi în el gă­ au raportat că şi-au îndepli­ mai mare decît in aceeaşi pe­
organizaţiei despre ordinea de nr. 1 din Sebeş, (gestionar V a­ seşti cele necesare, fiind mult nit planul anual înainte de
zi, mobilizării comuniştilor la a- tantin Preoteasa şi alţii nu sile Cojocarul, reuşeşte să de­ solicitat de cumpărători şi în termen. rioadă a anului trecut. Ei şi-
dunările generale. muncesc în rîndurile tineretu­ păşească lună de lună planul. primul rîr.d de gospodine. La
lui aşa cum se cere unor mem­ In luna septembrie planul era buna aprovizionare se mai adau­ 5 uccese importante in au luat angajamentul ca pînă
bri de partid. Unii tineri de 150.000 lei. S-au vindut în­ gă şi grija care o manifestă muncă in cinstea Con­
Tovarăşii Nicos Trocas, Stan consideră că dacă au deve­ să mărfuri în valoare de 189.400 vînzătorii Tiberiu Dican şi Eda gresului obţin şi lucrătorii din la deschiderea celui de-al
Silvestru, Virgil Ciortan ş.a. au nit membri sau candidaţi de Grundăl faţă de cumpărători.
scos în evidenţă şi o altă cauză lei. XXII-lea Congres al P.C.U.S.
a activităţii scăzute desfăşura­ partid nu mai sînt datori
să muncească în rîndul ti­ să depăşească planul de vin-,
te de unii membri ai organiza­ neretului. Foarte greşit proce­
ţiei : lipsa unui control perm a­ dează aceşti tovarăşi ! La fel zare a cerealelor către stat.
nent asupra felului în care se de greşit procedează şi alţii din
îndeplinesc hotărîrile.
organizaţia noastră — e drept
— Organizaţia de bază, biro­ foarte puţini la număr — care D I N PROGRAMUL DE RADIO
ul său, n-au controlat în sufi­ consideră că dacă participă la
cientă măsură cum se îndepli­ adunările de partid nu mai tre ­
neşte planul de măsuri tehni­ buie să participe la adunările 15 OCTOMBRIE 1961
co-organizatorice — a spus to­ de sindicat, la activitatea orga­ PROGRAMUL 1 : 6,00 Melodii popu­ relor sovietice; 10,40 „Viaţă nouă,
varăşul Trocas. Ori, nerespec- nizaţiilor de masă din care fac lare romîneşti; 8,00 Şcoala şi v ia ţa ; cîntec nou“ — program de cîntece popu­
tarea acestui plan de către parte. Or, datoria lor este 9,00 Simfonia a IlI-a în re major de lare romîneşti 11,00 Transmisiune din
conducerea secţiei a atras după tocmai de a face totul pentru Schubert 9,30 Teatru la microfon pen­ Studioul de concerte, a concertului co­
sine greutăţi, a frînat eforturi­ ridicarea nivelului activităţii a tru co p ii: „Piticuţă“, scenariu de Al. rului Radioteleviziunii ; 13,15 Tineri Cea mas mare magistrală feroviară
le depuse de muncitori pentru cestor organizaţii ! Adrian; 11,00 muzică uşoară sovie­ interpreţi de muzică populară romî-
îndeplinirea angajamentului. Noul birou al organizaţiei de tică; 11,30 Vorbeşte Moscova I ; 13,10 nească, 13,40 Gîntă Dorina Drăghici ; eSeefrificafă dira Sume
— După adunarea de alegeri bază este chemat să înlăture De toate pentru to ţi; 15,20 La şeză­ 14,30 La microfon : Satira şi umorul ;
'din anul trecut — a menţionat aceste stări de lucruri negative. toare ; 17,40 Melodii populare romî­ 16,00 Oameni şi fapte; 17,15 Din liri­ La 10 octombrie întreaga seamnă că toate cheltuielile
magistrală feroviară transsi- pentru electrificarea acestei
şi tovarăşul Stan Silvestru — Majoritatea tovarăşilor care neşti ; 19,30 „Melodii... melodii..." ca ţărilor socialiste; 19,00 Din viaţa beriană Moscova- Baikal a căi ferate vor fi amortizate
fiecare membru şi candidat de au luat cuvîntul pe marginea fost trecută la tracţiune elec­ în doi ani.
partid a primit sarcini concre­ dării de seamă au vorbit cu răs ­ emisiune de muzică uşoară romî- oraşelor şi regiunilor ţării : Iaşi ; trică.
te. Foarte puţin s-a ştiut însă pundere despre obiectivele care Exploatarea unor sectoare
stau în faţa colectivului secţiei nească; 20,00 Teatru la microfon 21,15 Pagini alese: Actori de frunte Magistrala lungă de aproxi­ a arătat că tracţiunea electri­
despre felul cum s-au îndepli­ în lumina documentelor celui mativ 5.500 km. care depă­ că este sigură şi în condiţiile
nit aceste sarcini. Biroul orga­ de-al IlI-lea Congres al P.M.R., „Liza“ de Levantovskaia; 23,17 Mu­ din ţara noastră citesc din literatura şeşte lungimea tuturor căilor aspre ale iernii cînd frigul
nizaţiei de bază n -a asigurat despre sarcinile sporite ce-i vor ferate electrificate din S.U.A., atinge în Siberia şi Ural peste
reveni pe anul 1962. Ei şi-au zică simfonică. sovietică ; 22,30 Program pentru iu­ trece prin regiuni economice minus 40 de grade.
un control eficient asupra felu­ dezvoltate ca regiunea Vol-
lui cum sînt aplicate în viaţă exprimat convingerea ca orga­ PROGRAMUL I I : 7,35 Gîntece re­ bitorii de romanţe; 23,10 Muzică de găi, Ural, Siberia apuseană In Uniunea Sovietică se în­
hotărîrile, cum se achită fie­ nizaţia de bază este capabilă să şi răsăriteană. deplineşte cu succes planul ge­
mobilizeze colectivul secţiei la voluţionare; 9,00 Din muzica popoa- dans. neral de 15 ani de electrifi­
care membru de partid de în­ Electrificarea economică a care a căilor ferate, adoptat
datoririle ce-i revin. LIESSE magistralei transsiberiene are în anul 1956. Ritmul lucrări­
o deosebită însemnătate pen­ lor a crescut în cinci ani de
S ţic c ta c a L e e m & m a io q ,m l i â t tru economia naţională. Tre­ peste două ori.'
nurile de mărfuri vor ajunge
15 OCTOMBRIE 1961 la destinaţie cu 96 de ore mal L'a sfîrşitul anului 1961’ In
repede, iar cele de pasageri de
In adunare s-a subliniat că îndeplinirea acestor sarcini. Da, DEVA: Două vieţi (film in Circul: ORAŞTIE ? Acţiunea două ori mai repede. Locomo­ U. R. S. S. vor fl electrificate
nu este deajuns numai luarea acest lucru este întrutotul po- cadrul festivalului filmului so­ Cobra (film In cadrul ciclului tivele electrice vor da o eco­ 16.000 km. de căi ferate,- iar
de măsuri bune, trasarea de \ sibil. Garanţia deplină a succe­ vietic) ; HUNEDOARA: Cerul de filme sovietice); Socoteli nomie anuală de aproximativ în anul 1965 lungimea lor va
sarcini concrete ci trebuie să se sului o constituie antrenarea 200 milioane ruble (în com­ fi de 30.000' km.-
asigure traducerea lor în viaţă. tuturor comuniştilor la muncă, Balticei (film în cadrul Festi­ greşite: HAŢEG : Pasărea ceru­
Oricit de bune ar fi hotărîrile neobosită, plină de abnegaţie valului filmului sovietic) ; PE­ lui : BRAD: Dama de p ică : Si- paraţie cu tracţiunea locomo­ In anul 1980 toate căile fe­
luate de organizaţia de partid, pentru înfăptuirea sarcinilor tivelor cu abur). Aceasta în ­ rate principale din Uniunea'
ele rămîn fără valoare dacă TROŞANI : Generaţie salvată : M ERIA: Oameni pe pod (film Sovietică vor trece la tracţiu­
puse de partid. Pentru aceasta, Cer senili; LONEA: In pragul In cadrul ciclului de filme so­ ne electrică1;
nu sînt aplicate în activitatea se cere însă ca munca organi­ furtunii; SEBEŞ : Adio copilă­ vietice) : TEIUŞ : Să preţuim iu­
practică. zatorică -7- factor hotărîtor în rie (film in cadrul ciclului de birea ; ZLATNA : Discipolul dia­
obţinerea succeselor — să fie filme sovietice) ; ALBA IULIA : volului; ILIA: Dragostea te aş­
Dezbătînd aceste probleme
adunarea organizaţiei de bază ridicată la nivelul cerinţelor ! Omul nu se predă (film in ca­ teaptă; APOLDUL DE SUS:
a acordat o atenţie deosebită C. MAGDALIN drul ciclului de filme sovietice): Libelula.
activităţii grupelor de partid
de M. Iakovlev Adoptarea noului Program al ţiei comuniste devine acum princi­ vor fi satisfăcute tot mai mult din cconomico-organizatorică şl cultural-
P.0.1J.S. va constitui un important pala sarcină economică a partidului fondurile sociale. educativă, controlul asupra măsurii
ria pe un teritoriu uriaş, care repre­ reflecţiile sociologului englez Detiger pas înainte în lupta pentru cucerirea şi guvernului. muncii şi consumului, paza proprie­
zintă o treime din planeta noastră. în recenta sa carte „Marea întrecere minţii şi inimilor oamenilor din în­ In decursul întregii perioade de con­ tăţii socialiste şi ordinei sociale, a
An de an, el îşi demonstrează într-un dintre Rusia şi occident". „Avîntul treaga lume, împotriva minciunii şi Intrecîndu-ije cu America, a arătat struire a comunismului vor fi men­ drepturilor şi intereselor cetăţenilor,
mod tot mai convingător şi elocvent economic al Uniunii Sovietice, sublinia­ înşelăciunilor apărătorilor capitalismu­ N. S. Hruşciov, nu o considerăm eta­ ţinute relaţiile de marfă-banl, reparti­ apărarea ţării, colaborarea cu ţările
superioritatea faţă de capitalismul mu­ ză el, pune sub un uriaş semn de în­ lui, împotriva speculaţiilor şarlataneşti lon în construcţia economică. Ea este ţia după muncă. Dar succesele obţi­ socialiste frăţeşti şi menţinerea rela­
ribund. trebare structura societăţii occidentale". ale revizionismului, împotriva dogma­ doar o haltă unde putem să ajun­ nute în dezvoltarea producţiei, reali­ ţiilor normale cu celelalte state.
tismului şi sectarismului. gem din urmă cea mai dezvoltată ţa­ zarea belşugului de bunuri materiale
In prezent, socialismul a devenit for­ Din proiectul de Program ai ră capitalistă, s-o lăsăm în această şi spirituale ne vor îngădui să înain­ Mersul evoluţiei istorice, se sublinia­
ţa hotărîtoare a istoriei mondiale. Lăr­ P.C.U.S. ştim că în următorii zece ÎS haltă, iar noi înşine să mergem mai tăm considerabil pe calea înfăptuirii ză în proiectul de Program al
girea sferei socialismului, crearea la­ ani (1961-1970) Uniunea Sovietică va departe. practice a principiului comunist de P.C.U.S., duce inevitabil spre dispa­
gărului socialist, creşterea puterii sale depăşi Statele Unite ale Amerieii din P roiectul de Program reprezintă repartiţie potrivit trebuinţelor. riţia statului. Pentru dispariţia lui
economice, politice şi militare au exer­ punct de vedere al producţiei pe cap manifestul construcţiei comuniste. Sarcina de a depăşi principalele completă însă este necesar să fie create
citat şi exercită o influenţă bine de­ de locuitor. Devenind prima putere El arată căile şi mijloacele de tâu- ţări capitaliste la indicii economici va m atît condiţii interne — construirea so­
terminată asupra întregii evoluţii a e- industrială a lumii, depăşind S.U.A. rire a relaţiilor comuniste, de înfăp­ fi îndeplinită în cursul construirii cietăţii comuniste dezvoltate, cît şi con­
venimentelor internaţionale. din punct de vedere economic, Uniu­ tuire a principiului fundamental al co­ bazei tehnico-materiale a comunismu­ Dezvollind în mod constructiv teo­ diţii externe — rezolvarea definitivă
nea Sovietică va repurta o victorie munismului — „de la fiecare după lui. Şi atunci pentru orice om, oricit ria marxist-leninistă a statului, a contradicţiilor dintre capitalism şi
Dacă lumea socialismului se extinde, de importanţă istorică mondială în în­ capacităţi, fiecărui după nevoi". Acest de neîncrezător, va deveni clar că proiectul de Program al P.6 U.S. con­ comunism pe arena internaţională î«
lumea capitalismului, dimpotrivă, se trecerea economică cu capitalismul. principiu măreţ se poate afirma nu­ numai socialismul va oferi tot ceea ţine noi concluzii şi principii în pro­ favoarea comunismului. Dispariţia com­
îngustează. îngustarea sferei de domi­ mai pe baza unui uriaş avînt al mun­ ce este necesar pentru viaţa tericita blema organizării politice a societă­ pletă a statului în ansamblu va fi în­
naţie a imperialismului, falimentul său Socialismul a învins în Uniunea So­ cii productive, fără precedent in is­ a omului şi alegerea sa va fi în fa­ ţii în perioada trecerii Ia comunism. făptuită numai o dată cu victoria
în lupta împotriva socialismului, des­ vietică complet şi definitiv, i'orţele toria dezvoltării forţelor de produc­ voarea socialismului. In proiect se arată că dictatura pro­ definitivă a comunismului.
compunerea capitalismului contempo­ unite ale lagărului socialist sînt o ţie. De aceea, la baza proiectului se letariatului născută de Revoluţia din
ran care se manifestă în năruirea garanţie sigură pentru fiecare ţară află indicaţia leninistă că Programul Căile de creare a bazei tehnico- Octombrie a avut un rol de impor­ In strînsă legătură cu noile teze ale
sistemului colonial, in creşterea parazi­ socialistă împotriva atentatelor din par­ trebuie să fie în acelaşi timp şi un materiale a comunismului, prevăzute tanţă istorică mondială în construirea proiectului de Program al P.C.U.S. în
tismului, în putreziciune şi reacţiune tea imperialismului şi totodată asigu­ plan al „construcţiei economice". în proiectul de Program, reprezintă socialismului în U.R.S.S. şi în apăra­ problemele statului se află concluzia
politică — toate acestea sînt expresia ră posibilitatea de a lupta cu succes linia noastră generală de realizare a rea cuceririlor revoluţionare aie oa­ cu privire la creşterea în perioada
crizei generale a capitalismului. Eta­ împotriva exportului de contrarevolu­ In proiectul de Program este for­ celei mai înalte productivităţi a muncii menilor muncii. Datorită victoriei de­ construirii desfăşurate a comunismu­
pa actuală, cea de-a treia etapă a a- ţie. Bizuindu-se pe puterea lagărului mulată principala sarcină economică a sociale pe.baza căreia societatea va pline şi definitive a socialismului s-a lui, a rolului şi importanţei partidu­
cestei crize, s-a desfăşurat fără o legă­ socialist, socialismul, împreună cu ce­ partidului şi a poporului sovietic. A- putea să asigure abundenţa de pro­ schimbat caracterul social al societă­ lui comunist ca forjă conducătoare şl
tură cu războiul mondial, ci în condi­ lelalteforţe iubitoare de pace, au ceastă sarcină constă în aceea ca „în duse necesară satisfacerii depline a ţii noastre : S-a schimbat structura sa directoare a societăţii sovietice.
ţiile uriaşelor victorii ale sistemului pus la ordinea zilei problema ex­ decurs de două decenii să se creeze tuturor nevoilor materiale şi culturale de clasă, natura clasei muncitoare, ţă­
mondial socialist şi ale celorlalte for­ cluderii războaielor din viaţa socie­ baza tehnico-materială a comunismu­ ale membrilor ei. rănimii, intelectualităţii, alianţa dintre Construirii desfăşurate a comunis­
ţe progresiste. Această etapă oglindeşte tăţii. lui". ‘ clase s-a transformat într-o prietenie mului — idealul suprem al omenirii
descompunerea tot mai profundă şl slă­ In proiectul de Program se face o de nezdruncinat, s-a format unitatea — îi corespunde şi noua etapă mai
birea continuă a capitalismului mon­ întărirea puterii lagărului socialist, Sarcina economică fundamentală a prelucrare teoretică aprofundată a căi­ socială-politică şi ideologică a popo­ înaltă în dezvoltarea a însuşi partidu­
dial, schimbarea hotărîtoare a rapor­ a mişcării comuniste mondiale şi a U.R.S.S. — de a ajunge din urmă şi lor de modificare a relaţiilor de pro­ rului sovietic. lui, a normelor democraţiei în sînui
tului de forţe pe arena internaţională mişcării de eliberare naţională uşu­ a depăşi cele mai dezvoltate ţări ducţie în perioada construirii conunis* partidului şi a întregii activităţi ideo­
în favoarea socialismului, falimentul rează rezolvarea celor mai importan­ capitaliste în ce priveşte producţia pe mului, a dezvoltării proprietăţii socia­ Aceste progrese sociale profunde o- logice.
sistemului colonial al imperialismu­ te probleme ale dezvoltării sociale în cap de locuitor — a fost trasată pentru le, se subliniază necesitatea înfăptuirii glindesc triumful ideologiei comuniste,
lui şi accentuarea instabilităţii eco­ favoarea păcii, democraţiei şi socia­ prima oară de V. 1. l.enin, care ex­ consecvente a principiului cointeresă­ care a pătruns puternic în conştiinţa Uriaşa însemnătate istorică a nou­
nomiei capitaliste. lismului, determină cercurile guvernan­ prima hotărîrea neabătută de a tace oamenilor sovietici. lui Program constă şi în faptul că el
te din ţările capitaliste să aducă totul pentru ca Rusia să înceteze de rii materiale. In proiect se arată că stabileşte forme concrete şi metode de
Soarta istoriei se hotărăşte acum în schimbări în politica lor externă, să-şi apropierea proprietăţii colhoznice de Proiectul de Program al P.0.U.S. educare comunistă, expune codul mo­
cursul întrecerii dintre cele două sis­ camufleze orientarea imperialistă. a mai fi săracă şi neputincioasă, ca cea a întregului popor, contopirea lor cuprinde o concluzie teoretică impor­ ral al construirii comunismului.
teme mondiale. Această întrecere a de­ ea să devină puternică şi bogată în într-o singură proprietate comunista tantă şi anume că în U.R.S.S. dicta­
venit cea mai importantă formă şi o In cele mai largimase populare adevărata accepţiune a cuvîntuiut. se va înfăptui pe baza progresului tura proletariatului şi-a îndeplinit mi­ Lumii vechi, lumii exploatării şi asu­
nouă treaptă a luptei de clasă pe are­ succesele socialismului au produs o a- economic continuu al orînduirii col­ siunea istorică şi din punctul de ve­ pririi, P.Q.U.S. îi opune principiile
na internaţională. Principala sferă a devărată cotitură în concepţia despre Transformarea socialismului într-un hoznice. luminoase ale comunismului, care re­
întrecerii este economia. Pe acest tă- multe probleme vitale ale timpurilor dere al dezvoltării interne a încetat de prezintă sursa inepuizabilă de însufle­
noastre. Socialismul a devenit cea mai sistem mondial, uriaşa creştere a pu­ In desfăşurarea construirii comunis­ a mai fi necesară. S-a desfăşurat pro­ ţire în lupta pentru fericirea şi pro­
cialismul repurtează noi şi noi 'victo­ terii economice a Uniunii Sovietice mului, se subliniază în proiectul de cesul transformării statului într-o orga­ păşirea poporului sovietic pentru viito­
rii. Apărătorii capitalismului nu sînt mare forjă a contemporaneităţii, tteile Program, vor avea loc transformări
degeaba neliniştiţi. Semnificative sînt care îi asigură într-un viitor apropiat esenţiale şi în sfera proprietăţii indi­ nizaţie populară a tuturor oamenilor rul fericit al întregii omeniri. Citind
sale cuceresc conştiinţa a noi şi noi victoria în întrecerea economică cu muncii din societatea socialistă, în frazele înţelepte şi însuflejitoare ale
viduale. Datorită îndeplinirii planului condiţiile căreia democraţia proletară
milioane de oameni, capitalismul — toate acestea pun pe de 20 de ani al dezvoltării econo­ se transformă tot mai mult într-o proiectului de Program, spunem cu
miei naţionale a U.R.S.S., fondurile democraţie socialistă a întregului po­
primul plan problema construirii bazei por. Totodată însă statul sovietic păs­ mîndrîe : ceea ce ieri era încă un vis.
sociale de consum vor creşte mult şi trează o seamă de funcţii care îi sînt
tehnico-materiale a comunismului, loc- vor constitui aproximativ jumătate din caracteristice, ca de pildă, activitatea astăzi s-a transformat într-un plan
întreaga sumă a veniturilor reale ale
mai această grandioasă problemă care populaţiei. Astfel, trebuinţele populaţiei concret de construire a comunismu­
determină rezolvarea cu succes a tu­ lui, pentru a deveni mîine viaţa noas­
turor celorlalte probleme ale construc­
tră, realitate de flecare zi.