Page 50 - 1961-10

rm r 9
„C E R S E N IN 66
a cinematografiei sovietice
Pe cerul senin alunecă în diagonală Alioşa cade într-una din misiuni, un­ nuită a conflictului taie pur şi simplu
ascendentă un avion. Parcă se scaldă deva in dosul frontului. A doua pier­ respiraţia spectatorului.
în razele soarelui, spintecînd pîclele dere, şi iată! Saşei căzuse pe front.
rare de nori. Totul pare liniştit, senin,
Acei ce îl cunosc însă pe Gri-
gori Ciuhrai (regizorul filmului
„Cer senin“) din filmele „Al Ceva lăuntric — aproape nefiresc — gere nestrămutată crîmpeie veridice din
41-lea“ şi „Balada soldatului", îşi o făcea să se împotrivească cu încâ- viaţă. Folosind detaliul tipic, faptul co­
vor da seama că cerul senin şi lune­ păţînare la insistenţele sorei sale, ale tidian perfect înregimentat pe axul
carea molatică a avionului pe ecran cumnatului, de a se căsători cu Petea, Ideii centrale, creatorii filmului reu­
prevestesc furtună. Furtună în sufletele
oamenilor. Şi primul semn al furtunii
ce urmează să se dezlănţuie, apare:
un automobil aleargă nebunatic însp:c
aeroport. In automobil — Saşa, soţia
pilotului erou Alexei Astahov. Se opreş­
te şi urmăreşte zborul. Ochii îi surîd
în soare iar vîntul se joacă cu şuvi­
ţele-! blonde. Are înfăţişarea unei pa­
ciente aflată la capătul convalescenţei,
înfăţişarea omului care a biruit. Şi într- i se pune la îndoială fidelitatea faţă de
adevăr, drama lui Alexei (Evgheni LTr-
banski) şi a Saşei (Nina Drobîşeva)
este puternică. Este puternică prin con­
flictele ce se întreţes, prin caracterul
ei social. înţelegi de Ia bun început că
drama aceasta, ca şi alte mii de dra­
me, se datoreşte războiului care slu­
ţeşte viaţa oamenilor şi Ie secătuieşte
visurile, fericirea.
•k
Povestea de dragoste dintre Alioşa,
aviatorul viteaz şi vestit şi Saşa, eleva
cîrnă din ultima clasă de liceu, începe
destul de ciudat La insistenţele ei, se
pare că pe Alioşa îl paşte gîndul unei
aventuri. Dar puritatea morală, senti­
mentele de înaltă acurateţe sufletească
ale năstruşnicei fetişcane nu numai Că
barează această intenţie dar, încetul cu
încetul, nun stăpînire pe sufletul avia­
torului Ei hotărăsc să-şi unească pen­
tru totdeauna vieţile. Dar războiul se
amestecă în fericirea lor şi !e răvă­
şeşte cu cunoscuta-i cruzime viaţa.
Uite cercul, hm e cercul. 0®
— încotro ?
— La şedinţa de lucru a cer­
cului literar.
— Ce vorbeşti ? Şi-a început
activitatea ? Unde se ţine şe­
dinţa ? !
— Păi... cred că la Casa ra­
ională de cultură... Aici, la Alba
lulia, mi se pare că de cercul
literar se ocupă chiar tovară­
şul I. Vaidesegan, directorul
cosei de cultură...
Şi cei doi tineri care avuse­
seră acest schimb de cuvinte, se
îndreptară spre locul unde pre­
supuneau că se ţin şedinţele
cu pricina. In hol îl intîlniră
chiar pe directorul casei de cul­
tură. Se pregătea să plece un­ dezamăgire.
deva.
DRUMUV SOCIALISMULUI V r r'V 7
wj*t*M*..,-.íi*ev#vi
Cine-ar fi cre­ PE Ş N T fE R
zut vreodată în INTR-O ZI UN ZIDAR MI-A SPUS:' C o n fe rin ţe EVDO CHIA
trecut că un —„CEL MAI FRUMOS E PE SCHELE SUS ;
muncitor va etn­ DEASUPRA E CERUL CU N ORI DE BAZ’ALT, Zilele trecute, la cluburile mi­
ia la pian sau SUB NOI CREŞTE BLOCUL MEREU MAI ÎNALT. niere din localităţile Vulcan,
vioară şi se va IAR JOS, CÎND PRIVEŞTI. VEZI ÎNTREG ŞANTIERUL'
putea lua la în­
trecere cu ar­ ŞI-ŢI PARE CA SCHELELE SPRIJINĂ CERUL.
tiştii profesio­
CU MÎINILE PRINZI GARA MIDA, MORTARUL...“
...AŞA ÎMI VORBEA BE PE SCHELE ZIDARUL.
nişti?! sute şi ADRIAN RADULESCU Lupeni, Urieani şi la clubul Filmul redă povestea unei de zece ani, ai cărei părinţi )
viii de talente muncitoresc U.R.U.M. Petroşani simple femei sovietice, soţie muriseră de tifos, apoi pe An- >
care s-ar fi cercul literar al casei de cultură BracJ a fost prezentat un ciclu de con­
pierdut in ano­ ferinţe pe tema „Un grandios
nimat în trecut, •*v® 7 w *p «w v.':i iccpsnrwiPCT /m x s p i program de construcţie a comu­
azi îşi află de­ nismului“.
plină înflorire, o şi mamă, ridicînd şi rezolvind drei, un mic vagabond de 11 )
pepinieră de Numeroşii oameni ai muncii
creştere a aces­ veniţi să audieze conferinţele cu curaj probleme de bază ani, care fusese prins furînd. i
tor cadre este au primit cu interes şi entu­
şi Şcoala popu­ ziasm veşti despre uriaşele rea­ privind morala familiei. Peste ciţiva ani, cind a murit Ţ'\
lară de artă din lizări ale oamenilor sovietici,
Petroşani, care despre felul în care muncesc şi Evdochim Cernişev, munci­ un frate de la ţară al lui \ j
anual pregăteş­ trăiesc cei ce vor realiza primii, lor intr-o uzină metalurgică, Evdochim, ei au luat să creas- )
te peste 100 de visul de aur al omenirii — so­ a cunoscut-o pe Evdochia că copiii acestuia, pe Katia. ţ
artişti amatori tintitiiim ittn ssa a m m sm a c m tt m m im a iau sim a m m m cietatea comunistă.
sau instructori cină abia se întorsese din
de arte, recru­ Seară de poezie războiul civil. I-a devenit in virstă de cinci ani şi pe )
taţi din rlndul
muncitorilor, in ­ VICTOR ILEA (SEBEŞ). în ­ vecleşte lipsă de exigenţă faţă Joi, 12 octombrie, biblioteca dragă de la prima vedere. Pavel, de opt ani. 5
tre cei care-şl cercarea de poezie ,,Pace“. tri­ de propria muncă. centrală regională a organizat
dezvoltă talen­ misă redacţiei, e bine orientată o seară de poezie Închinată Nunta lor a fost plină de ve­ Anii au trecut. Familia Ev- j
tul la această in ceea ce priveşte tematica., e VASILE POP (HUNEDOARA). Marii Revoluţii Socialiste din ciochiei s-a întărit. Un singur ?
şcoală se află şi actuală. Aşezarea unor iraze Nici noile poezii trimise redac­ Octombrie. Cu acest prilej, după selie.
fiicele de mun­ generale sub formă de vers, nu ţiei nu depăşesc stadiile celor ce în faţa participanţilor s-a eveniment le-a tulburat viaţa. /
citor surprinse e suficientă insă pentru a con­ puse în discuţie anterior. Ima­ vorbit despre literatura inspira­ Dar, chiar a
mai sus ia o vinge, pentru a transmite citi­ ginile se încheagă în general, tă de Marea Revoluţie Socialis­ doua zi după FESTIVALUL ameninţînd să ‘
lecţie de apli­ torilor sentimentul dorit. Crea­ dar nu întotdeauna îndeajuns tă din Octombrie, s-au citit ver­ nuntă, Evdo­ le destrame )
caţie practică rea unei imagini nu se reali­ de clar. Uneori versul e aritmie, suri ale poeţilor V. Maiakovski,
din secţia de ar­ zează doar printr-o simplă în­ rece, lipsit de muzicalitate (ul­ Mihai Beniuc, Maria Banuş, chim a aflat că FILMULUI căsnicia : în- 5
te aplicate, la şiruire de cuvinte, care „să sune timele două din strofa l-a la Demostene Botez şi alţii.
fel cu sondorul din coadă“. Versul trebuie să poezia „Prezenţe“ sau întreaga toarcerea iubi- ¦;
Ioan V. Duţă şl aibă muzicalitate, să placă, srâ strofă a IlI-a din poezia „Cos­
dulgherul llie te atragă, prin noutatea şi lim­ monautul“ ). Alteori figurile de Evdochia nu SOVIETIC tului ei din t.i- j
Nicolae, care pezimea felului cum sint aşeza­ stil sînt forţate, prea căutate,
desluşesc taine­ te cuvintele, a felului cum ele deci fără putere de convingere. poate avea co- nereţe — Ah- *
le acordeonului ajută exprimării ideii. Aceste Cum poate de exemplu să ră-
sub privirile co­ cuvinte trebuie alese cu aten­ mînă „veşnic“ pe „răbojul is­ pil Tăcerea ei asupra acestui med. Firea lui veselă, expansi- \
legului lor, lă­ ţie, respingindu-le pe acelea toriei“ un „arc de curcubeu“
care trădează un vocabular să­ (care in realitate e efemer) fapt a constituit o grea lovitură vă, înflăcărată, o atrage pe Ev- ?
rac. uzat, ca în încercarea de sau cum poţi „secera“ lanuri
poezie amintită. In ceea ce pri­ „cu fruntea grea de rod“ (?). pentru Evdochim, care o iu- dochia. Evdochim află şi. plin *
veşte forma, se cere o grijă
Cereţi mai mult sprijinul con­ bea mult şi avusese toată în­ de înţelegere, îi cere să alea­
atentă faţă de rima aleasă, de ducerii cercului literar din lo­ crederea in ea. Parcă in su­ gă între ei doi. După o noap­
calitate şi doar după ce sinteţi fletul lui s-a rupt ceva.
accentul pus pe cuvintele folo­ convins că poezia e realizată te de zbucium, Evdochia îşi
din toate punctele de vedere, Faptul însă nu l-a infrînt. dă seama că de-acum ade­
site la începutul sau sfîrşitul trimiteţi-o spre publicare. In scurtă vreme, familia lui vărata ei fericire nu poate
a început să se înmulţească.
unui vers sau a unei strofe. exista decît în mijlocul fami­
liei sale.
El, ca şi soţia sa, oameni Copiii au crescut mari şi,
plini de căldură sufletească, unul cîte unul, au început să
părăsească casa părintească.
dornici de a avea copii, au
? înfiat-o pe Nataşa, o fetiţă Intr-o seară de iarnă a sosit
însă în casa lor al cincilea
copil, micul Saşa., in virstă
de citeva luni, pe care Evdo­
cătuşul Ladislau De obicei o idee artistică se în­ P. BACIU (ORĂŞTIE). Repor­ chia l-a găsit părăsit.
Danciu. Iată-l cheie odată cu versul, fiind sub­ tajul literar „Elevii mei“ — fă- Au trecut anii, intre timp
şi pe muncito­ liniată, Împlinită de rimă. Dacă cînd abstracţie de faptul că nu
rul ceferist Ioan rima este pusă însă numai pen­ se Încadrează în cerinţele genu­ cei doi trăiesc şi tragedia
'Mocanu, Ia pi­ tru a echilibra strofa, pentru lui — nu reuşeşte să se ridice războiului, in care il pierd
an, sub supra­ „potrivire“, poezia mai mult la nivelul materialelor pe care pe Pavel. Totuşi, filmul se
vegherea profe­ pierde decît cîştigă. Şi nu orice ne-am obişnuit să le primim de încheie într-o notă de opti­
soarei E. Neag. „potrivire“ se poate numi rimă, la dumneavoastră. Tema abor­ mism, din care familia Evdo-
El se ia parcă deşi formal s-ar părea că este dată e nesemnificativă. Pe tema cliiei apare mai unită.
la întrecere cu aşa. Rime ca acele din stro­ muncii dirigintelui cu elevii
colegul său A- fele 3, 4, 6 („săltînd“ rimat cu clasei a VHl-a ne-ar interes? Modul în care sint relie­
lex. Gabor, mun­ „strîngînd“, „zîmbeşte“ cu „mun­ dacă ne-aţi scrie un material fate trăsăturile de caracter
citor la mina ceşte“ etc.), sint uzate, necon­ metodic, privind conţinutul ei. ale Evdochiei, căldura sufle- )
vingătoare. Folosirea lor „cum tească, tăria şi înţelepciunea ^
Petrila, care se vin“, fără o selecţie atentă, do- felul cum se formează şi se edu cu care ea izbuteşte să men- ţ>
ţină întotdeauna armonia fa- }
desăvlrşeşte în că un sănătos colectiv de elevi. miliară, imprimă filmului o >
puternică notă de umanism. )
arta vioarei. AUREL1 IFRIM (SIMERIA).
Ultimele poezii sosite la redac­ Filmul rulează la cinema- c
IMÜÎS : A ţie sînt mai bine închegate, mai tograful „Filimon Sîrbu“ din, L,
clare în ceea ce priveşte mesa­ Deva, in cadrul Festivalului '
— mare realizare jul ce-1 au de transmis, mai
mult legate de problemele actu
alităţii. Versurile sînt însă ine filmului sovietic, -k
gal realizate, unele şchîoapătă
in privinţa ritmului sau sînt O secvenţă din filmul „Ev- ^
lipsite de muzicalitate, nu reu­ Idochia“, care rulează în ca- ,5
şesc să convingă Întotdeauna. Idrul Festivalului filmului f
De la un capăt la altul, fiecare cen­ sovietic.
Nici succesele pe care le obţinea la timetru de peliculă este străbătut de I. STRĂUŢ PRIMEŞTE ÎNSCRIERI PENTRU;
fabrică şi nici faptul că micul Egorka un autentic şi profund omenesc, fiecare ;es: :
creştea nu reuşeau să-i umple viaţa. centimetru de peliculă redă cu convin­
@Şcoala tehnică de conta-
biliiate agricolă
prietenul din copilărie. Saşa aştepta. Şi şesc să stoarcă permanent cascade de ® Astăzi, la orele 11 la grădi­ • Tot azi, în oraşul Petroşani, © Şcoala tehnică de maiştri
aşteptarea ei s-a dovedit a fi de bun emoţii. Superlativele nu sînt gratuite. na de vară din Deva, într-un va avea loc deschiderea Festiva horticultori
Slova scrisă cu greu poate găsi dimen­ cadru festiv, se va face tragerea lului filmului sovietic, iar la
NOTE siuni pe măsura capodoperei. „Cer se­ taloanelor cîştigătoare la con­ Alba lulia deschiderea „ciclului @Şcoala tehnică de maiştri
nin“ este un film despre război, des­ cursul „10 întrebări despre agricultori
DE SPECTATOR pre urgia provocată de război, dar nu de filme sovietice“.
se (rage nici un glonte în văzul spec­ U.R.S.S.“. In caz de timp nefa­ • Azi, la căminul cultural din EXAMENUL IE ADMITERE VA AVEA LOC LA
augur căci într una din zile Alexei a tatorilor. Gu toate acestea, flecare vorabil, festivitatea va avea loc ÎS— 20 OCTOMBRIE A. 0 .
sosit. Bucuria revederii le-a fost însă spectator trăieşte asprimea acestui la clubul U.R.C.M. llia şi Ia clubul muncitoresc al
în scurtă vreme tulburată. Lui Alexei apocalips. sindicatelor „Victoria“ din Că­ I n f o r m a ţ i i sup lim ent are se p o t o b f i n e de la se­
0 La toate căminele culturale lăii vor avea loc conferinţe pe c r e t a r i a t u l c e n t r u l u i ş c o l a r a g r i c o l Blaj, t e l e f o n 123
partid, faţă de patrie. „Ger senin“ este un film despre tema „U.R.S.S. în anul 1980“ ,
viaţă, despre una din cele mal frumoase de la sate vor avea azi loc adu­ susţinute de tov. Coman Suciu şi U r n i n d şeo -lap a g M e a L J tU m i
Zbuciumul lui Alexei nu se bucul ă părţi ale vieţii — dragostea celor doi nări populare consacrate Lunii
de înţelegerea cumnatului său şi a altor tineri a cărei forţă biruie oricare în­ prieteniei romîno-sovietice. Adu­ Mihai Ciorobîtcă. regiunea Timişoara, (raionul Lipova)
dogmatici. Tăria lui de caracter, nervii cercare la care sînt supuşi. nările vor fi urmate de frum oa­
fui au fost puşi din nou la grea în­ A /W S .'W I -i
cercare. Evident că fără ajutorul soţiei, Şi, în sfîrşit, „Ger senin" este, prin se programe artistice.
care credea cu toată fiinţa în nevinovă­ excelenţă, un film despre demnitate,
ţia Iui, Alioşa şi-ar fi făcut seama. A despre dreptul firesc al omului cinstit ANUNŢ \
sosit însă ziua în care lui Alioşa i s-a şi ferm de a se bucura de roadele
făcut dreptate. Şi din nou avionul pi­ luptei lui. ŞCOALA PROFESIONALA DE MECANICI AGRICOLI
lotat de el brăzdează cerul senin. clin Alba lulia, anunţă ţinerea unei noi sesiuni de examene pentru ad-'
Mesajul clocotitor al filmului este miterea în anul 1, la data de 20 octombrie 1961.
Filmul lui Giuhrai, laureat al Marelui pacea. Doritorii vor depune cerere la S. M.T.-urile în raza cărora se atlă cu
premiu al Festivalului de la Moscova, domiciliul, pînă cel tîrziu la data de 19 octombrie 1961.
este o capodoperă a cinematografiei. Zugrăvind cu măiestrie cît de nease­
muite sînt ororile războiului, filmul
pledează pentru pace. Războiul înceţo­
şează viaţa oamenilor, lc-o sfîrtecă,
Aici se întîlnesc cu prisosinţă migala pacea însă dă vieţii seninătatea ceru­ C O N C U R S'AAM -V'/ AVN/VW - ANUNŢA
artistului cu îndrăzneala creatorului, lui. Poate oare exista om care să nu
înţeleagă acest adevăr ? l finerea unul examen de admitere la şcoala tehni­
gustul cel mai rafinat şi ochiul ca d e m a i ş t r i v i t i c o l i şi Sa şco a la t e h n i c ă v i t i c o l ă ,
cel mai exigent şi fantezia cea Vom face totul pentru ca nimeni să între d iju z o rii de carte de Ia oraşe şi sate la d a t a de 20 OCTOMBRIE 1961.
mai bogată, cu erudiţia. Subiectul în­ nu înceţoşeze cerul. Vom obliga pe in­
crustat în fiecare secvenţă cu note de cendiatori să stingă torţele. Vom păstra In scopul de a realiza o nală a cooperativelor de C o n d i ţ i i l e de a d m i t e r e Sa examen sînt cele c o
cerul senin. largă răspîndire a cărţii în consum Hunedoara-Deva, or­
umanism profund, reuşeşte să captive­
ze de la bun început. Puterea neobiş­ PETRE ŢIRAU
rîndul oamenilor muncii din ganizează pe toată perioada municate anterior.
Însem nări întreprinderi, instituţii şi în trimestrului IV a.c., un con­ Pentru şcoala tehnică de m aiştri se primesc a b ­
') special în rîndul ţărănimii curs între difuzorii voluntari s o l v e n ţ i ai ş c o l i l o r p r o f e s i o n a l e cu 3 ani de p r o d u c ţ i e .
> muncitoare, Uniunea regio- de carte cu următoarele
PREM1I ÎN OBIECTE SI CĂRŢI; La şcoala tehnică se prim esc
absolvenţi ai şcolilor medii de
® UN PREMIU 1 - BKilBLbTA „CARPĂŢI“, cultură generală cu sau fără
m aturitate.
— Am venit la şedinţa cercu­ îmi arde acum ? ! Am atîtea o UN PREMIU 11 - APARA1 DE RADIO „ROMANŢA“,
lui literar... pe cap... Nici măcar profesorii TRUSTUL «QNAL POSTAT HIMEDBARA-DEVA
de limba romlnă de la şcoala o UN PREMIU 111 - COVOR DE IUTĂ. angasează de urgenţă
— Ce cerc ? Care cerc ? ! noastră nu se mai preocupă de
N-am timp de aşa ceva... Mer­ acest cerc... Aşa că, înţelegeţi, o DOUA PREMII A CITE O SERVIETA DE PIELE, UU INGINER M ECANIC CO NTRO LO R
geţi la şcoala medie, la tova­ nici eu nu ştiu nimic de şedinţa
răşul profesor Lasou Tit Liviu... cu pricina. Poate ştie ceva to­ o CINCI PREMII IN CĂRŢI IN VALOARE DE CITE 100 LEI. fa centrul de instruire permanenţă
El se ocupă de un astfel de varăşul Toma Petru. După cî- din G.Â.S. Âpoidül ele Sus.
cerc... te-mi amintesc, el era pină nu ? o CINCI PREMII A CITE’ UN APARAT DE FOTOGRAFIAT „PIO-
demult secretar al cercului li­ Cei i n t e r e s a ţ i se v o r ad re sa pe nt ru i n f o r m a ţ i i
— Dar ştiam că aţi luat mă­ terar. Căutaţi-l la biblioteca > NIER“. f la sed ul f r u s t u l u i , str . 23 A u g u s t fir. 11, D E V A ,
suri pentru scrierea unor noi centrală raională sau la staţia ţ O CINCI PREMII IN CĂRŢI IN VALOARE DE CITE 60 LEI.
texte de brigadă, ori fără mem­
brii cercului cum c să le rea­ de radioficare... » CINCI PREA1I1 A CITE UN STILOU „FLARO“.
lizaţi ? Dar nici de la tovarăşul Toma,
> o CINCI PREMII IN CĂRŢI IN VALOARE DE CITE 40 LEI.
— Da, e adevărat. Dar acum... tinerii nu au putut afla ceva
n-am timp. La revedere ! Mer­ in plus în legătură cu şedinţa \ o CINCI PREMII IN CĂRŢI IN VALOARE DE CITE 25 LEI.
geţi la şcoala, medie... cercului.
<ţ Inafara acestor premii, fie- la sută din valoarea cărţi-
Tinerii nu se dădură bătuţi. Cine ştie? Poate că in curind ) care difuzor de carte va lor difuzate în mediul rural,
La şcoală ii aştepta însă altă
s primi o remiză de 8 la sută Toţi difuzorii voluntari de ^
$ dinvaloarea cărţilor difu- carte vor primi diploma de L
} zate în mediul urban şi 12 „Fruntaş in difuzarea cărţii“. ,
\ C IT IT O R I >
> Pentru a cunoaşte criteriile de organizare şi desfăşurare ,
¦a concursului, cereţi în librării şi cooperative regulamentul ţ
se va lămuri şi această chestiu­ pentru concurs, care se primeşte în mod gratuit. t e le fo n 316 sau 343.
— Dragii mei, de cerc literar ne... \A A A A .