Page 51 - 1961-10

Nr. 2117
s&ieatt&BzmBSiStXSffS
a de parts sfrîns legatăroxcaEBOToan.
de problemele producjiei
Duminică, 8 octombrie, a avut
loc conferinţa organizaţiei de
partid de la Exploatarea minie­
ră Deva.
Conferinţa a subliniat că în­
deplinirea planului de produc­
ţie se datoreşte faptului că co-
n'fîtetul de partid, organizaţiile le cunoască. De aceea, comuniş­
de bază, comuniştii, au avut în
faţa lor ca far călăuzitor sar­
cinile trasate de documentele
Congresului al IlI-lea, de a lupta despre sarcinile ce lc revin şi
pentru o producţie sporită de
minereu, pentru creşterea pro­
ductivităţii muncii şi reducerea
preţului de cost al minereului
extras. Plenarele comitetului,
planurile de muncă, întreaga sa
activitate, s-au axat tocmai pe
traducerea in viaţă a acestor
“sarcini. Creşterea competenţei
comitetului de partid în condu­
cerea vieţii economice şi înde­
plinirea dreptului de control
asupra conducerii administrati­
ve sint dovedite de faptul că
folosind activul său, comitetul
de partid, cit şi organizaţiile
de bază au dezbătut probleme
care au dus la îmbunătăţirea
activităţii de producţie a ex­
ploatării.
Pentru traducerea în viaţă a
măsurilor stabilite, comitetul de
partid a îndrumat organizaţiile
de bază să repartizeze comuniş­
tii in cele mai grele locuri de
muncă. Comunişti şefi de bri­
gadă ca : Ghezan Ladislau,
Dioancă Traian, Brăneţ Nicolae,
Botar Petru, artificieri ca : Ma-
teş Nicolae şi Chiciudean Ion,
de la orizontul 30, au constituit
un bun exemplu pentru toţi mi­
nerii exploatării.
Grija pe ţru îmbunătăţirea
permanentă a metodelor de ex­
ploatare, a fost problemă viu
discutată in conferinţă. Darea
do seamă, cit şi unii delegaţi
ci. : Ghezan Ladislau, Niculiţă
Mihai, Dumitraş Ioan, au criticat
r ii asprime slaba muncă de in-
di liniare şi control desfăşurată
de conducerea exploatării, cit şi
r'e unii ingineri de la trust care fără de partid, a masei de sala­
nu au dat soluţii tehnice pentru
îmbunătăţirea metodelor de ex­
ploatare şi mărirea liniei fron­
tului de lucru, fapt ce a adus
greutăţi în îndeplinirea planului
ds cStre unele echipe.
Conferinţa de partid a apre­
ciat că comitetul de partid, or­
ganizaţiile de bază, conducerea
exploatării nu s-a ocupat cu
destulă răspundere de traduce­
A a p ă r u i „ I rib u n a “ nr. 4 1
Din cuprinsul acestui număr,
fac parte articolele : „Marea
prietenie“. „Comunismul — cel
mai înalt umanism“ de Dumi­
tru Ghişe, „Soarta dialecticii în
filozofia burgheză“ de Nicolai
Ne vikov etc.
Revista mai cuprinde, schiţa
„30 de ţărani“ de Vasile Re-
breanu, reportajul „Rădăcini pu­
ternice“ de E. Efremov şi E.
: S* :
ÎN Ş T IIN Ţ A R E
Ministerul Invăţămîntului şi
Culturii comunică :
La 22 octombrie a.c., va avea
loc concursul de admitere în
invăţămîntul superior seral la
următoarele institute :
— Institutul politehnic din
Bucureşti (facultăţile de electro­
tehnică, energetică, electronică
şi telecomunicaţii, mecanică,
tehnologia construcţiei de ma­
şini, chimie industrială, m eta­
lurgie şi transporturi).
— Institutul politehnic din
Iaşi (facultăţile de electroteh­
nică, mecanică, chimie indus­
trială, construcţii).
— Institutul politehnic din
Timişoara (facultăţile de elec­
trotehnică, mecanică, construc­
ţii).
— Institutul politehnic din
Cluj (facultatea de mecanică).
— Institutul politehnic din
Braşov (facultăţile de mecani­
că, electromecanică).
Pentru iubitorii de sport
9 Azi, pe stadionul „Cetate“
din Deva va avea loc, începînd
de Ia ora 10. etapa a III-a a
campionatului orăşenesc de fot­
bal. La ora 15,15 pe acelaşi s ta ­ avea loc întîlnirea de fotbal din
dion. se vor întîlni echipele de
juniori Minerul Deva—Dinamo
Barza.
® Stadionul din Lupeni va
găzdui un interesant meci de
fo tb a l din cadrul categoriei A,
rea în viaţă a hotărîrilor parti­
dului privind creşterea rolului
de organizator al maiştrilor în
producţie. La exploatarea mi­
nieră Deva, se obişnuieşte ca
inginerii din conducerea exploa­
tării sau din cadru! Trustului,
să ia măsuri fără ca aceştia să
tii au cerut să fie organizate
expuneri in faţa maiştrilor des­
pre unele probleme tehnice,
să fie luate măsuri pentru ca
fiecare maistru, tehnician :.i in­
giner să realizeze sarcinile de
care răspunde.
O problemă importantă dis-
Coni-erinfa ds parfid
a Exploatării miniere
Deva
cutată de conferinţă a fost şi
întărirea necontenită a vieţii in­
terne de partid. Atît darea de
seamă, cit şi unii delegaţi au
arătat că comitetul de partid
s-a preocupat de întărirea vie­
ţii interne de partid.
Comitetul de partid a îndru­
mat birourile organizaţiilor de
bază să atragă în rindurile
partidului pe cei mai buni mun­
citori. tehnicieni şi ingineri, care au fost împrospătate de multă
prin faptele lor au dovedit de­
votament şi dragoste faţă de
partid. Asemenea organizaţii de
bază, ca cea de la orizontul
principal şi orizontul 30, care in
anul acesta au primit un mare
număr de candidaţi şi membri
de partid, au muncit cu grijă
la selecţionarea, instruirea şi
educarea activului fără de par­
tid. Organizaţia de bază de la
orizontul 60 nu a acordat insă
atenţia cuvenită problemei pri­
mirii în partid.
Conferinţa a reliefat faptul că
de realizarea importantei sarcini
de educare a membrilor şi can­
didaţilor de partid, a activului
riaţi ai exploatării, comitetul de
partid nu s-a ocupat in sufi­
cientă măsură.
Propagandiştii au fost selec­
ţionaţi din rîndul celor mai pre­
gătiţi membri de partid. Dato­
rită acestui lucru propagandiştii
Cozma Alexandru, Popescu Ata-
nasie, Ormindean Iuliu, Iancu
Fiodorovski, cronica literară
semnată de Ion Lungu, un ar­
ticol pe probleme de teatru de
Al. Popovici şi altul pe proble­
me de muzică de M. Gherman.
Articole, note, versuri, recen­
zii, mai semnează Ai. Căprariu,
M. Ciobanu, Cornel Almăşan,
Petre Bucşa, Constantin Cuble-
şan, Emil Bunea, Irimie Străuţ,
Paul Maxim şi alţii.
— Institutul de construcţii din
Bucureşti (facultăţile de con­
strucţii, instalaţii şi utilaj).
— Institutul de mine din Pe­
troşani (facultatea de mine).
Secţiile la care funcţionează
cursuri serale sint afişate la
institutele unde se va ţine con­
cursul.
Condiţiile de înscriere sint
cele publicate in broşura Minis­
terului Invăţămîntului şi Cultu­
rii „Admiterea în invăţămîntul
superior“, ediţia 1960, şi se pot
cunoaşte la secretariatele facul­
tăţilor.
Obiectele şi programele obiec­
telor de la concursul de admi­
tere sint cele prevăzute pentru
cursurile de zi, publicate în bro­
şura „Admiterea in învăţămin-
tul superior“, ediţia 1961.
înscrierile candidaţilor se fac
la secretariatele facultăţilor
pînă in preziua concursului de
admitere.
Minerul—C.C.A. Meciul va înce­
pe la ora 15,15.
0 La aceeaşi oră, pe stadionul
„Corvinul“ din Hunedoara va
cadrul categoriei B, seria III-a,
dintre echipele Corvinul Hune­
doara — C. S. M. Cluj
9 Începînd de la ora 9, în sala
de gimnastică din Petrila, va
avea loc campionatul republi­
can de lupte libere seniori.
Ioan şi alţii care au participat
cu regularitate la programul de
pregătire, au reuşit să conducă
bine cercurile, să asigure un ni­
vel corespunzător discuţiilor in.
cercuri. Eficacitatea invâţămin-
tului de partid s-a oglindit in
faptul că a scăzut numărul bri­
găzilor care nu-şi realizează pia­
nul şi numărul absenţelor ne­
motivate, s-a îmbunătăţit ca­
litatea minereului, au crescut
economiile la materiale, bunul
obştesc este mai bine îngrijit.
Cercurile specifice pentru mi­
neri au reuşit să contribuie ia
ridicarea nivelului cunoştinţelor
profesionale şi politice ale mi­
nerilor.
O problemă de mare însem­
nătate a muncii de partid de
care darea de seamă şi dele­
gaţii s-au ocupat foarte puţin,
a fost munca politică de masă.
Din adunările de dare de sea­
mă şi alegeri a organizaţiilor de
bază a reieşit că a fost negli­
jată munca cu agitatorii. Comi­
tetul de partid nu a controlat
dacă organizaţiile de bază in­
struiesc agitatorii cu proble­
mele specifice, dacă ele urmă­
resc felul în care agitatorii mun­
cesc in mijlocul maselor largi
de muncitori. încă multe lozinci
din subteran şi de la suprafaţa
minei au caracter general, nu
vreme, nu sint mobilizatoare,
iar graficele de producţie nu
sint ţinute la zi de către comi­
tetele sindicale.
Problema folosirii unor forme
variate şi eficace ale muncii
politice de masă în cadrul or­
ganizaţiilor de sindicat, U.T.M.,
A.S.I.T. etc., nu a fost dezbătu­
tă de conferinţă decît în prea
mică măsură. In general, for­
mele muncii de educaţie comu­
nistă patriotică a tineretului nu
sint variate, cuprinzătoare şi
eficace.
Munca slabă a organizaţiilor
U.T.M. din exploatare se da­
toreşte şi Comitetului orăşenesc
U.T.M., a cărui activişti nu se
deplasează la mină să ajute
concret organizaţiile U.T.M.
Hotărîrea conferinţei de par­
tid cuprinde o seamă de mă­
suri eficace care vor contribui
la îmbunătăţirea muncii de
partid şi economice din exploa­
tarea minieră Deva.
¦jir
In încheierea discuţiilor a luat
cuvîntui tovarăşul Cervencovici
Andrei, secretar al Comitetului
regional de partid, care a apre­
ciat spiritul de răspundere şi
combativitate cu care conferin­
ţa a analizat munca organiza­
ţiei de partid, dind indicaţii
concrete asupra măsurilor ce
trebuie luate de noul organ
ales pentru îmbunătăţirea ne­
contenită a muncii de partid şi
întărirea rolului său conducă­
tor în exploatarea minieră.
%V
Conferinţa a ales noul comi­
tet de partid, iar acesta a rea­
les ca secretar al comitetului,
pe tov. Adarn Ioan.
ANETA RADU
Telul suprem al partidului, se
spune în proiectul de Program
al P.G.U.S., este dc a construi socie­
tatea comunistă, pe al cărei steag este
scris : „De la fiecare — după capaci­
tăţi, fiecăruia — după nevoi“. Va fi
înfăptuită pe deplin lozinca partidului:
„Totul pentru om. pentru binele cinu­
lui“.
Partidul Comunist s-a călăuzit tot­
deauna după această lozincă, şi acum nu
este departe ziua cind ea va fi întru­
chipată pe deplin în viaţă, va deveni
o realitate triumfătoare.
ik
mr oinţa şf munca oamenilor soviet ici.
* întreaga dezvoltare anterioară a
societăţii socialiste au pregătit procesul
transformării treptate a socialismului în
comunism. Uniunea Sovietică dispune
în prezent de o puternică economie mul­
tilateral dezvoltată care permite să sc
asigure ridicarea rapidă a bunăstării
populaţiei.
Pe bază de calcule economice pre­
cise, în proiectul Programului său,
P.G.U.S. trasează sarcina de importanţă
istorică mondială — de a asigura în
Uniunea Sovietică cel mai înalt nivel
de trai în comparaţie cu orice ţară a
capitalismului.
Proiectul de Program al P.G.U.S. nu
numai că formulează această sarcină,
dar şi trasează căile concrete ale în­
făptuirii ei. Ea se va rezolva atît pe
calea sporirii retribuirii individuale a
oamenilor muncii după cantitatea şi
calitatea muncii, în îmbinare cu redu­
cerea preţurilor cu amănuntul şi des­
fiinţarea impozitelor percepute de la
populaţie, cît şi prin lărgirea fonduri­
lor sociale care se repartizează între
membrii societăţii, indiferent de canti­
tatea şi calitatea muncii lor, adică în
mod gratuit. Din aceste măsuri fac parte
invăţămîntul, asistenţa medicală, pen­
siile, întreţinerea copiilor în instituţiile liard de metri de ţesături, 140.000.000
pentru copii, trecerea la folosirea gratui­
tă a serviciilor comunale şi alte măsuri.
Pe baza creşterii neîncetate a veni­
tului naţional al U.R.S.S. sporesc ve­
niturilor reale ale muncitorilor, ţărani­
lor şi intelectualilor sovietici. In decurs
DRV MUL SOCIALISMULUI
'Analiza aglomeratului uutofondant este făcută — după cum
se vede şi în clişeul de faţă — cu marc atenţie de către labo­
rantele Miriam Leb şi Minerva Popa, in laboratorul fabricii de
aglomerare de la C.S. Hunedoara.
-S3S
10 OCTOMBRIE 1901
Programul 1 : „Cîntăm viaţa nouă“,
program de cîntece; 8,00 Din presa
dc astăzi; 9,30 Tinereţea ne e dragă ;
IU,10 Cîntece revoluţionare ruse; 11,40
Muzică populară romînească interpre­
tată la diferite instrumente; 12,15 Să
citim împreună: Pagini din lucrări
literare sovietice; 14,00 Muzică uşoa­
ră; 16,15 Note de lector; 17,30 Vrcnu
să ştiu. „Realizări ale ştiinţei şi teh­
nicii în Uniunea Sovietică“ ; 19,00 Al-
16 ŞI 17 OCTOMBRIE 1961
DEVA: Evdokia ; Învierea
(filme in cadrul Festivalului fil­
mului sovietic) ; HUNEDOARA :
Două vieţi, seria I-a şi a II-a
(filme în cadrul Festivalului fil­
mului sovietic); PETROŞANI:
Generaţie salvată; La începutul
secolului; Cerul Balticei (filme
în cadrul Festivalului filmului
sovietic); LONEA : Fii bun pînă
la moarte ; SEBEŞ : 'Avionul
pleacă la ora 9 ; Fii ate?ită bu­
nicuţa ! (film în cadrul ciclului
de filme sovietice) ; ALBA IU-
L IA : Acţiunea Cobra : oameni
pe pori (film în cadrul ciclului
de filme sovietice) : Principiul
suprem : ORĂŞTIE : Oameni pe
p o d ; Săritură in zori (film în
cadrul ciclului de filme sovie­
tice) ; Pas cu pas: HAŢEG:
Poveste nordică; A.dio copilă­
rie (film în cadrul ciclului, de
filme sovietice) ; BRAD : Ia ca­
pătul drumului ; SIMERIA : Să­
ritură în zori : Raidul vărnat :
TEIUŞ: Bătrîna pianină : 7,LAT •
NA E lung drumul pînă acasă :
IHA : Batalionul negru : APOL
DUL DE SUS: Insula, fără nume.
TOTUL PENTRU OM;
PENTRU BINELE OMULU
dc 20 de ani ele vor spori de peste
trei ori şi jumătate pe cap de locuitor.
Încă în următorul deceniu se va asi­
gura sporirea veniturilor reale ale mun­
citorilor şi funcţionarilor cu salariu re­ in cursul septenalului vor fi puse in
lativ mic, pînă la un astfel de nivel
incit în ţară nu vor rămîne categorii
de muncitori şi funcţionari cu salariu
mic.
Creşterea veniturilor oamenilor mun­
cii va face fără îndoială ca şi cerinţele
lor să crească. P.G.U.S. ţine seama do
acest lucru şi prevede creşterea rapidă
a nivelului general al consumului popu­
lar. întreaga populaţie va căpăta po­
sibilitatea de a-şi satisface in măsură
îndestulătoare nevoile de hrană variată
şi de înaltă calitate. In sectorul consu­
mului popular va creşte considerabil
ponderea produselor animaliere (carne,
grăsimi, produse lactate), a fructelor
şi legumelor de bună calitate. Vor fi
satisfăcute iu măsură îndestulătoare
nevoile tuturor păturilor populaţiei în
ce priveşte bunurile de larg consum
de bună calitate : îmbrăcăminte şi în­
călţăminte trainică şi frumoasă, obiecte
care îmbunătăţesc şi înfrumuseţează
traiul oamenilor.
încă în prezent în U.R.S.S. creşte ne­
încetat producţia dc mărfuri pentru
populaţie. îndeplinirea cu succes a pla­
nului primilor doi ani ai septenalului
a permis să se aloce fonduri suplimen­
tare pentru dezvoltarea industriei
uşoare.
Anul acesta producţia dc ţesături va
fi de 8.300.01)0.090 metri, adică mai
mult decît produc Anglia, Franţa
şi R.F.G. luate la un loc. In primii trei
ani ai septenalului Ţara Sovietică va
primi peste plan aproximativ un mi­
bucăţi de articole tricotate, peste
60.000.000 perechi de încălţăminte. Şi
manali ştiinţific; 20,50 Tribuna radio;
21,15 Compozitorul săptămînii: Aram
Haciaturian; 23,15 Concert de noapte.
Programul II : 12,15 Melodii popu­
lare romîneşti; 14,03 „Sub steagul
gloriosului partid“ — Montaj de cin-
tece şi versuri; 16,30 Vorbeşte Mos­
cova 1; 17,30 Sfatul medicului: Sinu-
zitele cronice; 17,35 Muzică populară
rcmînească din Moldova; 18,45 Piese
interpretate la harpă de Liana Pas-
quali; 19,40 Gîntă Alexandru Grozuţă;
20.30 Carnet de reporter: Biblioteca
A.R.L.U.S.; 21,30 Lectură dramatizată;
22.30 Cîntă orchestra de estradă a
Radiotele viziunii din R.D. Germană.
17 OCTOMBRIE 1961
Programul 11 : 6,10 Cîntece despre
prietenia tom!no-sovietică; 7,30 Sfatul
medicului; 8,00 Din presa de astăzi;
10,08 Cîntece şi jocuri populare ol!e-
neşti; 11,20 „Pe drumul marilor vic­
torii“ — cîntece din ţări socialiste;
11.45 Radio Prichindel: „Cuvîntui de
onoare“, de Pantcleev; 12,30 In faţa
Ţiărţii: Moscova; 13,05 Concert de
muzică din operele; 15,10 Muzică
uşoară ; 16,15 Vorbeşte Moscova 1;
17.45 Jocuri populare din ţări socia­
liste ; 18,30 Limba noastră. Vorbeşte
acad. prof. AL Graur; 19,00 Revista
economică radio; 20,30 Muzică popu­
lară romînească interpretată de Ellsa-
beta Pavcl şi Marcel Budală; 21,00
Muzică uşoară romînească şi sovie­
tică ; 22,30 Muzică simfonică.
Programul II : 12,15 Muzică popu­
lai â romînească; 13,15 Pagini din
opera scriitorului progresist american
Ershinc Caldwcll; 14,53 Carnet de
reporter: Preocupări cetăţeneşti; 15.4"
Cînlece ale compozitorilor sovietici In­
spirate din lupta partidului; 17,00
Muzică din operete; 18,45 Din lirica
sovietică; 21,15 Muzică populară ro-
mînească, interpretată de Rodica Bit-
ior şi taragoiistul fosif Mihuţ; 21,45
Scriitorii noştri salută cel de-ai XXII-
lea Congres al P.G.lbS.; 23,15 Con­
cert de noanlc.
de A. Şişcov, publicist
sovietic
mai îmbucurătoare sint perspectivele
de viitor. Este suficient sa arătăm că
funcţiune 249 de noi întreprinderi ale
industriei uşoare. In prezent se iau
măsurile necesare în vederea lărgirii
sortimentului bunurilor de larg consum.
In proiectul său de Program Parti­
dul Comunist al Uniunii Sovietice tra­
sează sarcina rezolvării celei mai ar­
zătoare probleme a ridicării bunăstării
poporului sovietic — problema locuin­
ţelor. Caracterul realist al acestei pro­
bleme este neîndoielnic. Niciodată încă
nici o ţară n-a cunoscut un astfel de
avînt al construcţiei de locuinţe.
Ga tiecare 1.000 locuitori, in timp
ce în S.U.A. se construiesc 7,2 apar­
tamente, iar în Anglia 5,9 în U.R.S.S.
se construiesc 14 apartamente pe an.
Oamenii sovietici primesc zilnic peste
8.000 de apartamente.
La sfîrşitul celui de-al doilea dece­
niu fiecare familie sovietică, inclusiv
familiile de tineri căsătoriţi, va avea
o locuinţă confortabilă, corespunzătoare
cerinţelor igienei şi traiului civilizat.
Casele ţărăneşti de tip vechi vor fi în­
locuite, în linii generale, prin case noi. problemele muncii arată că tim­
moderne. Satele şi comunele colhoznice
sc vor transforma treptat în localităţi
comasate de tip urban.
Proiectul de Program al P. G. U. S.
prevede reducerea timpului de lucru şi
îmbunătăţirea continuă a condiţiilor de
muncă. Se ştie că durata medie fap­
tică a timpului de lucru în U. R S. S.
este de pe acum mai mică decit în
orice ţară capitalista. Dupa trecerea
la ziua de lucru de 7 ore, iar pentru
unele categorii la ziua de lucru şi
ntimpinarea Congresu!
\c-vvvv
f Tractoristul de
pe pămînturiie desţelenite
...Iu primăvara anului 1954,
în mica staţie înzăpezită
Ajaks din stepa Akmolinsk a
Kazahstanului, a sosit primul
eşalon cu noi locuitori veniţi
din Ucraina. Printre aceştia
sc afla şi Mihaîl Dovjik.
Ajunşi, la locul fixat, au
înălţat cortul şi au pus o tă­
blie pe care era scris : ..Sov­
hozul. Iaroslavslci“.
Miliail Dovjik. pînă nu de
mult miner, a început să lu­
creze ca tractorist pe pămin-
turile desţelenite. Aici. viaţa
are un ritm deosebit, capa­
cităţile fiecăruia se manifes­
tă rapid. Nu după mult timp
de la sosire. Dovjik a conclus
brigada a treia a sovhozului
care in 1956 a obţinut cea
mai ridicată recoltă din raio­
nul. Himinsk.
Tabăra de cimp a brigăzii
a treia constituia o aşezare
mică. dar bine amenajată.
Căsuţele curate, înconjurate
de pomi tineri, maşinile ali­
niate. un mic atelier. La pri­
ma vedere totul pare obiş­
nuit. Toate acestea însă au
fost. făcute in timpul liber de
mecanizatorii brigăzii a treia.
Brigada a treia a devenit
un colectiv unit. O atmosferă
tovărăşească unea pe oameni,
îi înaripa şi nu inttmplător
acestei brigăzi i s-a decernat
prima de pe păminturile des­
ţelenite ale Kazahstanului
înaltul titlu de „Colectiv al
muncii comuniste“.
Un mare accelerator
(de proton! pus în funcţiune;
Ia Moscova
La Institutul de fizică teo­
retică şi experimentală din
Moscova a fost pus in func­
ţiune unul dintre cele mai
mari acceleratoare de pro­
toni din lume, cu o energie
nominală de 7 miliarde elec-
tronvolţi, bazat pe principiul
focalizării intense.
Acceleratoare similare au
fost date în exploatare re­
cent la Geneva şi in S.U.A.
In Uniunea Sovietică se
află în curs de construcţie un
uriaş agregat de 50-70 mi­
liarde electronvolţi, bazat pe
acelaşi principiu.
Una din primele sarcini pe
care oamenii de ştiinţă inten­
ţionează să o rezolve cu acest
accelerator este elucidarea
structurii nucleonilor.
S-a şi stabilit că in proton
sarcina pozitivă este reparti­
zată neuniform. Ea este mai
densă la mijloc şi mai slabă
spre margini.
In acceleratorul. pentru
care lucrările de calcul şi de
proiectare au fost începute cu
mai redusă, durata medie a săptămînii
de lucru a ajuns în Uniunea Sovietică
la 40,2 ore, iar ţinînd seama de sărbă­
tori — la 39,4 ore. Este cazul să amin­
tim că în S.U.A. durata medie a săp­
tămînii de lucru, excluzînd pe oamenii
muncii care nu lucrează o săptămînă
completă, depăşeşte de fapt 45 de ore,
Întrucit uriaşa masă a oamenilor mun­
cii lucrează sistematic peste orele de
program. In deceniul următor în
U.R.S.S. se va înfăptui trecerea la ziua vor prelua treptat asigurarea materia­
de lucru de 6 ore cu o zi liberă pe
săptămînă sau la săptămînă de lucru
de 34-36 ore cu două zile libere, iar
pentru muncile în subteran şi cele vă­
tămătoare — la ziua de lucru de 5 ore
sau la săptămînă de lucru de 5 zile cu o ţiei obşteşti şi a sporirii productivită­
durată de 30 ore. In cel de-al doilea
deceniu, pe baza creşterii corespunză­
toare a productivităţii muncii, va în­
cepe trecerea la săptămînă de lucru şi
mai redusă.
Uniunea Sovietică va deveni ţara
cu ziua de lucru cea mai scurtă şi
totodată cea mai productivă şi mai
bine retribuită din funie. Timpul li­
ber al oamenilor muncii se va mări
considerabil. Calculele efectuate de
Institutul dc cercetări pentru
pul liber se va mări cel puţin de
două ori şi va fi de aproximativ 00
de ore pe săptămînă. Acest lucru va
avea loc atit pe seama reducerii zilei
de lucru, cit şi ca urmare a reducerii
la minimum a cheltuielilor neproduc­
tive de timp pentru preocupările gos­
podăreşti şi curente Mărirea timpului
liber va crea noi posibilităţi pentru
ridicarea nivelului cultural tehnic al
oamenilor muncii şi îmbunătăţirea
condiţiilor lor de odihnă.
pay. 3
Se părea că brigadierul
avea acum totul : glorie, co­
lectiv unit cu care s-a îm­
prietenit, cu care 'putea să se
apuce cu curaj de orice trea­
bă. Dar deodată. MUiail Dov­
jik şi-a părăsit brigada, tre-
cind, la cererea sa. in brigada
a cincea, care eiv: conside­
rată codaşă.
A trecut ciiva timp şi. nu
se mai putea face deouebire
intre rezultatele obţinute de
brigada a cincea şi brigada a
treia. Numai tovarăşii apro­
piaţi ai lui Mihail Dovjik
ştiau cită muncă, cite nopţi
nedormite, cită energie l-au
costat pe şeful brigăzii aces­
te rezultate.
Anul acesta, brigada a cin­
cea a efectuat prima în raion
insămînţatul, a terminat pri­
ma recoltatul, şi, în sfirşit,
a obţinut titlul de „Colectiv
al muncii comuniste“.
...Peste puţin timp el va in­
tra in noua sală unde se va
ţine cel de-al 'XXII-lea Con­
gres al Partidului Comunist
al Uniunii Sovietice şi îm-
iveună cu ceilalţi delegaţi la
acest înalt forum al partidu­
lui, va discuta problemele
construcţiei comuniste Hi
U.R.S.S.
AN ATOLI STRELIANOI,
corespondent al Agenţiei
„Novosti"
peste S ani in urmă. a fost
aplicat aşa-numitul principiu
al ,.focalizării intense“, care
oferă multe avantaje.
Prin aplicarea acestui prin­
cipiu se pot reduce simţitor
dimensiunile transversale ale
camerei acceleratoare, a cărei
secţiune are 8X11 cm., îh com­
paraţie cu secţiunea de 40
cm. X 1,5 metri a camerei
sincrofazotronulni.
Magnetul circular al acce­
leratorului, care are un dia­
metru de 80 metri (adică este
aproximativ egal cu cel al
sincrofazotronului), se compu­
ne din 112 blocuri magnetice,
pentru care nu s-a consumai
decît 3.800 tone de metal.
Dar avantajele pe care le
oferă principiul „focalizării
intense“ nu se obţin la un
preţ chiar atît de mic. Asam­
blarea şi punerea la punct a
noului agregat au necesitat
un mare volum de muncă,
întrucit ele au trebuit să fie
efectuate cu un grad foarte
ridicat de precizie.
Din proiectul de Program al
P.G.U.S. rezultă cît se poate de lim­
pede că pe măsura înaintării spre co­
munism va creşte tot mai mult grija
societăţii pentru fiecare om de la naş­
tere pînă la adinei bătrîneţe. Dezvol­
tarea continuă a reţelei de instituţii
pentru copii va crea condiţiile nece­
sare pentru ca un număr tot mai mare
de familii, iar în cel de-al doilea
deceniu — fiecare familie să aibă
posibilitatea dacă vrea, să-şi ţină gra­
tuit copiii şi adolescenţii în aceste in­
stituţii. Statul, sindicatele, colhozurile,
lă a tuturor cetăţenilor care, din pri­
cina vîrstei sau a invalidităţii, şi-au
pierdut capacitatea de muncă.
Pe baza creşterii uriaşe a produc­
ţii muncii, repartizarea bunurilor ma­
teriale în următorii 20 de ani se va
face tot mai mult pe seama fondu­
rilor sociale de consum. In jurul anu­
lui 1080 ele vor reprezenta aproxima­
tiv o jumătate din întreaga sumă a
veniturilor reale ale populaţiei.
In urma îndeplinirii sarcinilor tra­
sate de P.G.U.S. în domeniul ridi­
cării bunăstării materiale a poporului.
Ţara Sovietică va face un mare pas
înainte pe calea înfăptuirii practice
a principiului comunist al repartiţiei
după nevoi.
t storia omenirii n-a cunoscut ni­
ciodată un document în care să
se traseze, ca iri proiectul de Program
al P.G.U.S., sarcini atît de grandioase
pentru ridicarea bunăstării poporului.
Acest lucru umple inimile tuturor oa­
menilor muncii din Ţara Sovietelor
cu o legilimă mîndrie patriotică, îi
însufleţeşte la lupta peiitru traduce­
rea cu succes în viaţă a măreţelor
indicaţii ale Partidului comunist.